Actualitate, Stirea Zilei, Stiri

Scrisoare deschisă privind Roşia Montană adresată ministrului Mediului, Attila Korodi

Attila KorodiReprezentanţii celui mai important ONG care s-a exprimat împotriva exploatării miniere de la Roşia Montană a trimis o scrisoare deschisă noului ministru al Mediului, Attila Korodi, care este în acelaşi timp şi vechiul ministru al acestui sector sensibil.

SCRISOARE DESCHISĂ

Stimate Domnule Ministru Attila Korodi,
Stimaţi membri ai Comisiei de Analiză Tehnică a proiectului Roşia Montană,

Asociaţia Alburnus Maior şi Campania Salvaţi Roşia Montană vă solicită să acţionaţi în acord cu legislaţia în vigoare, şi în acest nou mandat de ministru, şi să avizaţi negativ acordul de mediu solicitat de Roşia Montană Gold Corporation în 2004.

În argumentarea acestor demersuri, vă aducem la cunoştinţă următoarele aspecte privind proiectul Roşia Montană:

1.Mina de la Roşia Montană ar fi cea mai mare exploatare auriferă, de suprafaţă, din Europa. Impactul acesteia asupra naturii Munţilor Apuseni va avea consecinţe certe devastatoare asupra peisajului, biodiversităţii, pânzei freatice şi surselor de apă. Patru masive muntoase ar fi aruncate în aer; carierele ar avea un diametru de peste 8 kilometri. Actualul sat Corna ar fi în întregime acoperit de un lac de decantare, cu cianuri şi metale grele, care s-ar întinde pe 300 de hectare. În plus, La Roşia Montană s-ar folosi de 10 ori mai multă cianură de sodiu decât toată cantitatea folosită actualmente pe continent. Lipsa impermealizării şi siguranţa precară a iazului sunt un motiv suplimentar de îngrijorare, barajul din anrocamente de 185 de metri fiind propus la 2 km în amonte de Abrud, unde locuiesc peste 5.000 de oameni.

2.Proiectul de minerit aurifer propus la Roşia Montană presupune devierea cursului natural al Râului Corna pentru a permite construcţia iazului de decantare. Conform Directivei Cadru pentru Apă (1) devierea este permisă doar în cazul proiectelor de interes public deosebit. Transpunerea Directivei Cadru pentru Apă în România s-a realizat prin Legea Apei nr. 107 din 25 septembrie 1996. Cu toate acestea, Legea Apei 107/1996 nu stipulează autoritatea competentă pentru a declara un proiect ca fiind de interes public deosebit şi nu stipulează o procedură care să fie urmată de către autoritatea competentă când declară un proiect ca fiind de interes public deosebit. În lipsa unor astfel de prevederi, autorităţile din România s-ar afla în situaţia de încălcare a Directivei Cadru pentru Apă în eventualitatea eliberării acordului de mediu.

3.Roşia Montană Gold Corporation nu este proprietarul sau concesionarul tuturor terenurilor incluse în proiect. Există proprietari de terenuri private, esenţiale în avansarea proiectului (ex. locaţia uzinei de procesare), care refuză vehement vânzarea acestor proprietăţi ceea ce face imposibilă obţinerea de către operatorul minier a permiselor necesare. Mai mult, imobilele administrative şi terenurile aflate în proprietate publică, sunt conform legislaţiei actuale, imposibil de transferat către un operator privat, fără dezbatere sau licitaţie publică.

4.Certificatul de descărcare de sarcină arheologică 9/2011 emis în data de 14 iulie 2011 de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a Judeţului Alba, prin care s-a descarcat arheologic întreaga suprafaţă a Masivului Cârnic este suspendat printr-o sentinţă definitivă a Tribunalului Suceava din ianuarie 2014. Acelaşi certificat face obiectul unei acţiuni în anulare. Procesul se află pe rolul Tribunalului Buzău, Secţia de Contencios Administrativ, dosarul nr. 8243/117/2011.

5.Masivul Cârnic este înregistrat în Lista Monumentelor Istorice (2), versiunea revizuită, actualizată şi republicată în 2010. Masivul Cârnic este clasat ca monument istoric în întregime, cu toate elementele sale, atât ca extindere teritorială, cât şi ca tipologie şi cronologie a vestigiilor.

Potrivit Legii minelor nr. 85/2003 suprapunerea carierelor peste obiective clasate ca monumente istorice încalcă prevederile art. 11, alin.1: „Efectuarea de activităţi miniere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit […], precum şi instituirea dreptului de servitute pentru activităţi miniere pe astfel de terenuri sunt strict interzise.”

Prin urmare, titularul proiectului minier se află în imposibilitatea de a obţine acordul de mediu, ce are la baza inclusiv evaluarea impactului asupra patrimoniului cultural.

6.Avizul de mediu pentru Planul de Urbanism Zonal modificat pentru Zona de Dezvoltare Industrială a RMGC, eliberat de de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu în martie 2011, face obiectul unei acţiuni în anulare, ce se judecă de către Tribunalul Covasna sub numărul de dosar 8318/117/2011. Suspendarea aceluiaşi aviz este cerută prin dosarul 740/117/2012, aflat pe rolul Tribunalului Bacău. Avizul de mediu este un act obligatoriu pentru aprobarea planului de urbanism zonal pentru perimetrul de dezvoltare industrială propus de Roşia Montană Gold Corporation, plan care nu a fost încă supus aprobării Consiliului Local Roşia Montană. Avizul de mediu contravine legislaţiei în vigoare, fiind eliberat pentru o zonă protejată arheologic supusă unui program de reabilitare ecologică din fonduri guvernamentale. Mai mult, însuşi auditul juridic solicitat de dumneavoastră în mandatul anterior recomandă oprirea analizei proiectului minier de la Roşia Montană în urma deciziei definitive a Curţii de Apel Alba Iulia, decizie care anulează Hotărârea Consiliului Local Roşia Montană nr.1/2009 de confirmare a planurilor de urbanism iniţial votate în 2002. Pe această cale, vă invităm să publicaţi acest audit pentru a respecta criteriile de transparenţă privind studiile realizate din fonduri publice.

Procesul de avizare de mediu a acestui proiect minier durează deja de zece ani. Considerăm că această perioadă de timp a fost mai mult decât suficientă pentru ca titularul de proiect să parcurgă procesul de avizare. În tot acest timp, proiectul nu a reuşit să îşi demonstreze viabilitatea, rând pe rând, avizele emise fiind anulate în justiţie.

Prezenţa companiei miniere la Roşia Montană este foarte toxică pentru orice plan de dezvoltare durabilă a localităţii şi pentru reecologizarea din fonduri europene a vechii mine de stat. Menţionăm că prin atitudinea responsabilă a ministerului mediului de respingere şi nu suspendare a acordului de mediu, se deschide calea realizării unor noi planuri de urbanism care să deblocheze economic zona.

Ţinând cont de cele prezentate mai sus, vă solicităm să dispuneţi respingerea acordului de mediu, luând în considerare că o simplă suspendare a procedurii de evaluare nu reprezintă o soluţie pe termen lung pentru comunitatea din Roşia Montană şi protecţia mediului înconjurător.

Cu respect,

Eugen David, preşedintele Alburnus Maior

Foto: cotidianul.ro

Distribuie Acum

Comentarii

Comentarii

10 martie 2014

About Author

Ziarul Apulum


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scrie-ne pe Messenger
Loading...