Actualitate, Social

Regionalizarea, managementul fondurilor și integrarea populației defavorizate

ministruViceprim-ministrul Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, s-a întâlnit luni, 30 septembrie, la sediul MDRAP, cu Koos Richelle, director general al Direcţiei Generale (DG) pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune din cadrul Comisiei Europene.

Una dintre temele de discuție a vizat prioritățile Guvernului român în domeniul reformei administrației publice: regionalizarea și descentralizarea, stabilirea competențelor regiunilor, reforma finanțelor publice, consolidarea capacității administrației publice, simplificarea procedurilor administrative și dezvoltarea cadrului strategic pentru Programarea bugetară 2014-2020 în domeniul administrației publice.

Am pregătit proiectul regionalizării și descentralizării, pe care vrem să-l realizăm, și avem în lucru codificarea legilor și descentralizarea financiară. Am lucrat în strânsă legătură cu autoritățile locale, ca să avem o bună capacitate administrativă, și, mulțumită acestui fapt, ca și experienței de lucru cu Programul Operațional Regional (POR), comunicarea este foarte bună. Problemele apar în relația cu instituțiile centrale, cu ministerele—dar am avut de curând o discuție despre Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (PODCA) și așteptăm de la fiecare minister, în următoarele două săptămâni, un calendar cu termene precise’, a menționat viceprim-ministrul Liviu Dragnea.

Referitor la managementul fondurilor europene, Liviu Dragnea a vorbit despre progresele înregistrate, menționând că, ‘în acest moment, MDRAP are cea mai mare rată de absorbție a fondurilor alocate (plăți făcute de Comisia Europeană): peste 40% pentru POR și 30% pentru PODCA. Măsurile de deblocare a POR și de evitare a întreruperii plăților pentru PODCA, utilizarea fondurilor din privatizare pentru rambursări în proiectele europene, introducerea cererii de plată, prin care beneficiarul primește banii înainte de a face plata către furnizori, preluarea de către Guvern a corecțiilor financiare neimputabile beneficiarilor—toate acestea au dat roade‘, a subliniat viceprim-ministrul.

A fost discutată și structura instituțională a viitoarelor programe operaționale și modul în care vor fi administrate de cele trei ministere cu atribuții în această privință: Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Directorul general Koos Richelle a ținut să sublinieze nevoia de a asigura simultan un nivel cât mai mare de utilizare a fondurilor alocate până în 2013-2015 și o bună pregătire pentru următoarea perioadă: ‘Suntem sub presiunea timpului: trebuie să încheiem perioada de programare 2007-2014 și, în același timp, să finalizăm negocierile pentru următorul exercițiu financiar 2014-2020. Sper că veți folosi banii repede și bine, până în 2015. Știu că ați cheltuit mult în ultimii ani și suntem gata să vă ajutăm să grăbiți procedurile, ca să puteți absorbi cât mai multe fonduri.Trebuie să simplificați regulile de decontare și de achiziție și să verificați doar dacă banii cheltuiți au dat rezultate. Pentru noua perioadă de programare am elaborat un set de reguli care să simplifice controlul—aș vrea să vă rog să le consultați și să ne transmiteți observațiile dumneavoastră.

Modalitățile de asigurare a complementarității între instrumente și programe în perioada 2014-2020 au fost, de asemenea, dezbătute: ‘În acest moment, după cum știți, negocierile se poartă pentru ca minimum 25% din fondurile disponibile în următoarea perioadă să fie alocate Fondului Social European, pentru combaterea șomajului și a sărăciei și integrarea socială a categoriilor defavorizate. În același timp, însă, măsurile de întărire a coeziunii sociale trebuie integrate într-o strategie generală de dezvoltare teritorială‘, a precizat directorul general Koos Richelle. Dimensiunea teritorială și abordarea integrată sunt elementele-cheie după care se orientează și propunerile României: ‘Vrem să folosim Instrumentul Investiții Teritoriale Integrate (ITI) pentru Delta Dunării și zonele urbane funcționale și Instrumentul Dezvoltare Locală sub Răspunderea Comunității (CLLD) pentru promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei, prin regenerarea comunităților defavorizate din mediul urban’, a confirmat viceprim-ministrul Liviu Dragnea. ‘Mulți mi-au spus că va fi greu să schimbăm mecanismul de finanțare, să creăm o altă abordare, dar eu cred că un bun management și o bună comunicare ne vor ajuta să creăm acest nou mecanism, cu o abordare complementară.

Integrarea populației defavorizate, incluzând comunitățile de etnie romă, a constituit un punct important pe agenda discuțiilor. MDRAP participă la implementarea Strategiei Naționale de incluziune a romilor 2012-2020 și finanțează proiecte sociale și educaționale (prin POR) și programe de lucrări publice de infrastructură (de la bugetul național) care urmăresc acest obiectiv. ‘Vom multiplica proiectul de educație alternativă de la Școala nr.136 din cartierul Ferentari în alte 7 orașe. Tot în Ferentari vom dezvolta, începând din 2014, un proiect de regenerare urbană integrată și de salubrizare. În satul Hădăreni am prevăzut construirea unor locuințe pentru romi, a unui centru medical și a unui obiectiv economic. În parteneriat cu PNUD, am alocat 11 milioane de euro pentru realizarea a 9 proiecte-pilot adresate comunităților defavorizate, inclusiv romi, în Cluj-Napoca, Galați și Brăila‘, a precizat viceprim-ministrul Dragnea.

După Koos Richelle, o soluție pentru gestionarea proiectelor de integrare socială ar putea fi finanțarea parteneriatelor între autoritățile locale—care ar putea concepe aceste proiecte, în funcție de nevoile locale—și ONG-uri, care și-ar putea asuma componenta de advocacy și implementarea: ‘Integrarea rromilor este o problemă pan-europeană. Adevărat, romii nu sunt doar români, de aceea țările unde sunt cei mai răspândiți—România, împreună cu Bulgaria, Ungaria, Slovacia și Polonia—trebuie să lucreze împreună ca să găsească soluții. Legile europene sunt aceleași pentru toată lumea. Nu putem admite turismul social al unor cetățeni europeni, pe banii altor state europene, pentru care nu au muncit niciodată. Avem mare nevoie de proiecte concrete, care să fie bine gândite, să fie gestionate cu eficiență și să aducă rezultate vizibile.

Exprimându-și acordul, viceprim-ministrul Liviu Dragnea a dorit să sublinieze preocuparea de durată și necesitatea unei abordări echitabile: ‘În general, s-au făcut foarte multe proiecte pentru romi, însă nu au fost foarte bine comunicate și de aceea părerea multora este că nu s-a făcut nimic. Problema romilor nu este simplă și nu e doar a noastră. În același timp, în România avem foarte mulți oameni care au aceleași probleme—de aceea nu cred că putem face proiecte doar pentru romi; trebuie să le gândim în așa fel încât de ele să beneficieze toți cei care au aceleași nevoi‘.

Distribuie Acum

Comentarii

Comentarii

1 octombrie 2013

About Author

Cititorul


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scrie-ne pe Messenger
Loading...