Actualitate, Social

Poziţia RO PAC faţă de legea vânzării terenurilor

foto: rnews.ro
foto: rnews.ro

Alianţa RO PAC îşi exprimă surprinderea faţă de lipsa de reacţie a MADR faţă de documentul de poziţie depus de către RO PAC la MADR în luna august 2013 referitor la principiile care trebuie să stea la baza cumpărării de pământ de către persoane fizice străine.

În acelaşi timp ne exprimăm dezacordul în ceea ce priveşte conţinutul proiectului de lege de mai sus considerând că viziunea propusă de MADR are un caracter de “expropriere funciară” cu scop preponderent imobiliar şi energetic în favoarea speculatorilor europeni (nicidecum în favoarea agricultorilor europeni) şi reprezintă un atentat la suveranitatea alimentară a României.

Susţinem afirmaţiile de mai sus cu următoarele argumente furnizate de situaţia actuală din România în ceea ce priveşte speculaţia cu pământ (speculaţie funciară imobiliară; speculaţie funciară energetică) realizată de către societăţi străine:

1. În cazul cumpărării de pământ de către societăţi străine în Banat (cca 700 000 ha cumpărat de către societăţi italiene preponderent) beneficiari neţi ai acestei acţiuni nu sunt agricultorii italieni care au în medie în ţara lor între 5 şi 10 ha de teren ci mari speculanţi funciari din Italia şi alte ţări (Fonduri de investiţii; Case de Pensii; Bănci; Multinaţionale etc…)

2. Terenurile nu sunt cumpărate pentru producţia de alimente ci preponderent pentru producţia de energie (agrocarburanti; energie eoliană; energie fotovoltaică; energie din biomasa agricolă);
3. Terenurile în mare parte nu sunt înregistrate de obicei în sistemul notarial (sunt cumpărate pe bază de titlu şi nu de CF) pentru a se masca situaţia reală a cumpărărilor şi pentru a se proteja de fiscul din ţară de origine.

4. Profitul este repatriat în ţările de origine chiar dacă o mare parte din profit este format din subvenţiile agricole de la APIA pentru terenuri ce nu produc alimente ci energie;

5. Un procent însemnat de terenuri sunt închiriate la agricultori romani în aşa fel încât terenurile să fie eligibile pentru subvenţie (societatea străină rămânând cu subvenţia iar agricultorul roman cu munca: Ex.oierii sibieni din Banat);

6. Modelul agricol industrial promovat de aceşti cumpărători a adus zonele rurale vizate în situaţia de sărăcie extremă (vezi harta sărăciei extreme realizată de către academicianul I.P.Otiman) cu multiple conflicte între străini şi populaţia locală.

Pentru evitarea fenomenului de speculaţie funciară ţările vestic europene (Franţa; Germania; Olanda, Ungaria, Polonia etc…) fac apel la un instrumentar sofisticat de protecţie a propriilor agricultori şi a resurselor funciare naţionale:

– Instrumente juridice de premtiune a colectivităţii locale în favoarea interesului public;
– Instrumente fiscale (fiscalitate imobiliară; fiscalitatea amenajării teritoriului);
– Instrumente structurale de amenajare funciară publică (Amenajări publice funciare; Societăţi de Amenajare Funciară a Exploataţiilor Rurale/SAFER) precum şi instrumente conjuncturale punctuale de amenajare funciară publică;
– Instrumente financiare (buget local; subvenţii; împrumuturi pentru constituirea de rezerve funciare; Fonduri de solidaritate comunitară; Carta Bunelor Practici de Achiziţie Funciară);

În acelaşi timp România are cea mai ultraliberala poziţie a unei ţări europene vis a vis de condiţiile de acces la piaţa funciară, ultimul bastion al interesului naţional.

În faţa unei astfel de abordări Alianţa RO PAC vă prezintă documentul de poziţie depus la MADR, cu scopul iniţierii unei dezbateri publice pe acest subiect sensibil în contextul aplicării noii Politici Agricole Comune (2014-2020):

Document de poziţie

Art.1. Solicitarea din partea României a prelungirii perioadei de tranziţie pentru cumpărarea de pământ de către cetăţeni străini persoane fizice până la 1 ianuarie 2018 (Ungaria, Lituania, Slovacia au obţinut între 3 şi 5 ani de prelungire de la data negociată)

Art 2. Condiţii de cumpărare pentru străini persoane fizice
Condiţii generale de acces la piaţa funciară din România (terenuri agricole, zone naturale şi păduri)

1. Principiul securităţii naţionale
1.1. Din raţionamente de securitate naţională cumpărarea pământului în zonele de frontieră (F1) pe o fâşie de o lăţime de 150 km distanţă faţă de ţară vecina este interzisă.
1.2. Pământul agricol situat în Fâşia aflată între 150 şi 200 de km (F2) se poate cumpăra doar cu avizul Ministerului Apărării şi Ministerul de Interne
1.3. Pământul cumpărat de către străini (persoane fizice şi juridice să nu depăşească 5% din suprafaţa agricolă utilă a ţării respectiv nu mai mult de 5 % din suprafaţa utilă a localităţii respectiv 1 % în fâşia de frontieră.
1.4. Din motive legate de limitarea imigraţiei, avizarea cumpărării de pământ trebuie obţinut de la Ministerul de Interne

2. Principiul Securităţii alimentare naţionale, regionale sau locale
2.1. Vânzarea să se facă cu acordul, consiliului judeţean respectiv, consiliului local pe raza căreia se cumpără.
2.2. Vânzarea să se facă cu acordul cumulat al reprezentanţilor asociaţiilor de agricultori reprezentative de pe raza comunităţii (Aviz naţional; Aviz regional; Aviz judeţean; aviz comunal respectiv Aviz local).

3. Principiul ŞANSELOR EGALE
3.1.Venit egal sau mai mic al cumpărătorului decât al vânzătorului
3.2 Mărimea fermei în ţara de origine să fie mai mică sau egală cu a fermei cumpărătorului din România
3.3.Aplicarea legii să incepa după înfiinţarea creditului funciar pentru cetăţenii romani pe baza dreptului de preemţiune prezentat mai sus.
3.4. Domiciliul agricultorului activ străin cumpărător să fie în mediul rural din România;
3.5. Mărimea maximă a fermei (deţinută în ţara de origine cumulată cu cea cumpărată în România) nu depăşeşte în:
– zona de munte: 50 ha;
– zona de deal: 75 ha;
– zona de câmpie: 100 ha;
3.6. Agricultorul străin să aibă:
– pregătire agronomică la nivel mediu sau superior în limba romană
şi/sau
– curs de formare profesională nivel I în limba romană;
3.6. Agricultorul străin se obliga să reinvestească minim 50 % din profitul net obţinut în România în mediul rural românesc;

4. Principiul agricultorului activ
4.1. Pentru evitarea speculaţiilor funciare achiziţia poate fi realizată doar de către agricultorii activi care au domiciliul în spaţiul rural din România.
4.2. Cumpărarea pământului este posibilă doar pentru rezidenţi şi/sau pentru cetăţeni străini care locuiesc în fiecare an minim 6 luni (durata medie a unui sezon agricol) în România.

5. Principiul reciprocităţii
5.1. Cumpărare reciprocă: Stoparea cumpărării de către cetăţeni străini până la achiziţia unei suprafeţe identice de către cetăţeni romani în ţara respectivă respectiv în localitatea de domiciliu.

6. Principiul afinităţii culturale sau economice
6.1. Dovada legăturii apropiate cu România
6.2. Rezidenţi de minim 10 de ani în România

7. Principiul socio-economic
7.1. Numărul agricultorilor străini să nu depăşească 1% din numărul total de agricultori activi ai comuntatii vizate (Aviz de la Consiliul local şi de la Asociaţiile de agricultori de pe raza comunităţii)
7.2. 50 % din venitul anual să provină din activitatea agricolă din România
7.3. Obligativitatea cumpărării de terenuri intabulate şi nu deţinute de fapt
7.4. Agricultorul străin se obliga să nu exporte din România materie primă agricolă;
7.5. Ferma va produce materie primă agricolă şi/sau procesată cu destinaţie agricolă sau agroalimentara;
7.6. Se obliga să lucreze toate parcelele de pământ

8. Principiul de precauţie ecologică
8.1. Interzicerea cumpărării de pământ în zone protejate (arii; rezervaţii; parcuri naturale; regionale şi naţionale)

9. Principiul egalităţii de şanse
9.1. Cumpărarea să fie realizată la nivel naţional; regional; judeţean sau local în mod egal de către cetăţeni străini de sex feminin şi masculin.

10. Principiul eticii
10.1. Prin achiziţia de teren în România, în noţiunea de străin persoană fizică se înţelege familia acestuia şi rudele de gradul I.
10.2. Persoanele juridice străine pot cumpăra terenuri agricole, cu condiţia să nu aibă capital străin majoritar .

II. Condiţii specifice de acces la piaţa funciară din România (terenuri agricole, zone naturale şi păduri)

Instituirea dreptului de preemţiune pentru agricultorii romani (tineri agricultori) la cumpărarea pământului (doar ferma întreagă poate fi cumpărată pentru evitarea divizării fermelor);

1. Drept de preemţiune de ordin I (cumpărare; închiriere, comodat): Dreptul de preemţiune al membrilor familiei agricultorului (grad I şi ÎI) care îndeplinesc condiţia de agricultor activ. În absenţa acestei condiţii terenul nu poate să fie vândut sau arendat membrilor familiei.
2. Drept de preemţiune de ordin II (cumpărare; închiriere, comodat): Dreptul de preemţiune al vecinului (agricultor activ) la cumpărare faţă de agricultorul străin, proporţional cu distanţa dintre ferma acestuia (respectiv domiciul) şi noile ferme.
3. Drept de preemţiune de ordin III (cumpărare; închiriere, comodat). Dreptul de preemţiune al arendaşului (agricultor activ) faţă de agricultorul străin, proporţional cu distanţa dintre ferma acestuia (respectiv domiciliul) şi noile ferme.
4. Drept de preemţiune de ordin IV (cumpărare; închiriere, comodat): Dreptul de preemţiune a structurii naţionale funciare publice sau pară publice (ex. Agenţia domeniilor statului , Societatea de Amenajare Funciară ŞAF) faţă de agricultorul străin.
5. Drept de preemţiune de ordin V (cumpărare; închiriere, comodat): Dreptul de preemţiune al colectivităţilor teritoriale faţă de aggricultorul străin pentru realizare de proiecte publice fără scoatere de teren din circuitul agricol.

Art.3. Condiţii de cumpărare pentru persoanele juridice cu acţionariat străin

1. La achizia de ferme de către persoane juridice se aplică toate condiţiile generale şi specifice străinilor persoane fizice
2. Fermele (proprii din România şi cele cumpărate în România) să deţină autorizaţii sanitare; sanitar veterinare şi de protecţia mediului;
3. Fermele (proprii din România şi cele cumpărate în România) nu au datorii la bugetul local şi la bugetul statului;
4. Fermele (proprii din România şi cele cumpărate în România) nu repatriază mai mult de 50% din profitul net în ţările de origine sau în ţări terţe;
5. Fermele (proprii din România şi cele cumpărate în România)reinvestesc minim 50 % din profitul net în mediul rural românesc;
6. Fermele (proprii din România şi cele cumpărate în România)nu exporta din România materie primă agricolă;
7. Fermele (proprii din România şi cele cumpărate în România) produc materie primă agricolă şi/sau procesată cu destinaţie agricolă sau agroalimentara;
8. Obligativitatea ca societăţile să fie realizate în “joint venture” cu asociatul roman care să deţină minim 51%
9.Următoarele categorii de persoane juridice străine sunt excluse de la cumpărarea de teren agricol sau forestier în România:
– Băncile;
– Fondurile de investiţii; fondurile mutuale;
– Aeroporturile;
– Terenurile de golf
– Unităţile agroalimentare internaţionale;
– Furnizorii internationli de inputuri;
– Unităţile ce produc agrocarburanti pe terenuri agricole (excepţie fac unităţile care produc agrocarburanti pe parcele scoase din circuitul agricol)

10. Fermierii străini şi structurile juridice cu acţionariat străin de pe teritoriul României trebuie să respecte aceste condiţii intermen de maxim 6 luni de la publicarea legii.

Distribuie Acum

Comentarii

Comentarii

28 octombrie 2013

About Author

Ziarul Apulum


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scrie-ne pe Messenger
Loading...