Actualitate

KLAUS IOHANNIS: Nu am nicio legătură cu Holzindustrie Schweighofer

Preşedintele României, Klaus Iohannis a răspuns întrebărilor unor jurnalişti cu privire la faptul dacă are legături cu Holzindustrie Schweighofer, o companie austro-elveţiană, aflată în top trei firme din România care se ocupă cu tăierea şi exploatarea lemnului

„Nu am nici o legătură, ştiu că au existat anumite detalii în talk-show-uri, nu există la mine noţiunea de lobby sau intervenţie pentru a rezolva o problemă. Nici în cazul acesta nu a existat, nici măcar nu au încercat să ajungă la mine. Este o speculaţie făcută de fostul ministru, pe care probabil ar fi bine să o explice fosta doamnă ministru, nu are însă absolut nimic de-a face cu mine şi cu administraţia mea. Orice om e supus greşelii şi dacă fanii mei mă critică şi au dreptate încerc să mă îndrept, dar în privinţa lobbyului nu are nimeni dreptate” a spus Iohannis.

Acuzele despre posibilele legături ale lui Iohannis cu respectiva firmă au venit după ce la un post tv s-au adus acuzaţii grave lui Iohannis, susţinând deschis că preşedintele este prieten cu patronii de la Holzindustrie Schweighofer şi că ar fi refuzat o lege privind domeniul silvic pe baza prieteniei cu austriecii care taie de zor pădurile româneşti.

Fostul ministru al Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii a spus că Iohannis a fost dezinformat şi de aceea a retrimis în parlament noul Cod Silvic. Ea susţine ca Iohannis ar fi fost dezinformat inclusiv de reprezentanţii unor companii cu interese în domeniu, precum Holzindustrie Schweighofer. Ea susţine că aceasta companie a încercat să blocheze modificarile la Codul Silvic atât în faza de elaborare a acestuia cât şi în faza de aprobare, atunci când a ajuns în Parlament.

În acest sens Doina Pana i-a trimis o scrisoare deschisă preşedintelui României, Klaus Iohannis:
”Scrisoare deschisă adresată domnului Klaus Werner Iohannis, președintele României

Domnule Președinte,

Mă adresez d-voastră în calitate de deputat, coinițiator al proiectului Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008—Codul silvic, precum și de ministru delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, la acea dată.

Solicitarea d-voastră de reexaminare, transmisă Parlamentului României, este un drept constituțional și respect acest lucru, dar motivele care stau la baza ei mă fac să cred că ați fost dezinformat, inclusiv de către reprezentanții unor companii cu interese în domeniu, precum S.C. Holzindustrie Schweighofer S.R.L.

Vreau să vă informez, de altfel, cu privire la faptul că S.C. Holzindustrie Schweighofer S.R.L. a încercat să blocheze modificările la Codul Silvic, atât în faza de elaborare, cât și în faza de aprobare a acestora, în Parlament.

În cele ce urmează, voi încerca să răspund, punct cu punct, obiecțiilor dumneavoastră:

1. Art. I pct.9-15 privind remunerarea ocoalelor silvice de regim, pentru serviciile oferite proprietarilor de fond forestier, nu poate fi considerat ajutor de stat deoarece contravaloarea acestor servicii este plătită de către proprietarii de păduri și nu de către statul român. Ele rezultă în urma unui contract de administrare a pădurii, ca proprietate privată, de către un ocol silvic (privat sau de stat), regimul silvic trebuind să fie respectat în toate pădurile României, indiferent de forma de proprietate.

2. Art. I pct. 29, alin. (11) se referă la intrarea în legalitate a cca 500.000 ha de pădure, aflată in proprietatea a peste 300.000 de mici proprietari care neputându-se asocia încât să realizeze suprafața de minim 100 de ha, necesară pentru întocmirea unui amenajament silvic (din anul 2008 există obligativitatea exploatării pădurii doar prin amenajament silvic), și-au tăiat ilegal lemnul de pe proprietățile proprii.

Întrucât nici în UE, pentru suprafețele mai mici de 10 ha, nu există obligativitatea existenței amenajamentului silvic, articolul dă posibilitatea exploatării legale a suprafețele de pădure, dacă micul proprietar face un contract de administrare pe minim 10 ani cu un ocol silvic privat sau de stat.

Deci, articolul nu antrenează accelerarea tăierii pădurilor, ci dă dreptul micilor proprietari de a beneficia de pădurea proprie, respectând regimul silvic.

3. Art. I pct. 48 se referă la aspectul social al pădurii, comunitățile locale putând crea suprafețe de pădure în scop de recreere, tematice și / sau educaționale, existente în toată lumea civilizată. Pentru că scoaterea din regim silvic presupune acordarea în compensare a de trei ori suprafața (în vecinătatea pădurii respective) și a de cinci ori valoarea, în România nu au putut fi create până acum astfel de facilități de recreere.

Articolul exceptează pentru aceste cazuri regimul de compensare (doar 1 la 1), pentru ca cetățenii din respectiva comunitate locală să se poată bucura de frumusețea și sănătatea pe care ți-o da o plimbare pe aleile amenajate ale unei păduri, iar copiii să cunoască și să iubească pădurea.

4 Art. I pct. 72 introduce un alineat prin care să existe un prag maxim de 30% la achiziția sau procesarea de masa lemnoasă din fondul forestier național, nu pentru a crea un mediu neconcurențial, ci pentru a elimina monopolul creat de câteva firme, care au exploatat abuziv în ultimii 10 ani pădurile României. El încurajează prelucrarea superioară locala a lemnului, creând locuri de munca local, pădurea găsindu-se majoritar în zone de munte unde posibilitatea altor locuri de munca nu prea există.

În plus ar induce sentimentul cetățenilor din zonele de munte să îngrijească pădurea, ea constituind locul de muncă și pentru generațiile viitoare. Același articol dă drept de preemțiune pentru producătorii din industria mobilei la cumpărarea de masă lemnoasă, pentru a încuraja prelucrarea superioară a lemnului, aici, în România, și a descuraja exportul de buștean, practică existentă și în alte țări din UE.

Această lege a fost concepută prin consultare, la toate nivelele, cu toți cei implicați in exploatarea pădurii: proprietari, administratori, firme de exploatare, ONG-uri, specialiști din minister și Romsilva, care de trei ani solicită modificarea actualului Cod silvic încât să conducă la o dezvoltare / exploatare durabilă a pădurilor României.

Alături de Radarul pădurilor, care de o jumătate de an de când funcționează a limitat drastic tăierile ilegale din păduri, această lege reprezintă al doilea pilon care, înainte de orice interes politic, susține interesul României.

Cu aleasă considerație,

Deputat

Adriana Doina Pană.” se arată în respectiva scrisoare.

Firmele austriece Schweighofer, Kronospan şi Egger domină sectorul care se ocupă de tăierea şi exploatarea lemnului românesc. Conform Ziarului Financiar, în anul 2013, cele 3 firme au avut o cifră de afaceri de peste 920 milioane euro, cu un profit de peste 110 milioane euro…

Două dintre cele trei, companiile Schweighofer Industrie şi Kronospan au reprezentanţe şi în judeţul Alba, la Sebeş.

Distribuie Acum

Comentarii

Comentarii

2 aprilie 2015

About Author

Ziarul Apulum


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scrie-ne pe Messenger
Loading...