Actualitate, Interviuri, Politica

Interviul săptămânii: Florin Roman

roman_florin“Nu poţi vorbi de un oraş european care nu are cinematograf, teatru, sală polivalentă(…)Alba Iulia nu înseamnă doar Cetatea”

Domnule Roman aţi fost ales recent preşedinte al PNL Alba Iulia, care sunt obiectivele mandatului dvs?

Îmi propun ca împreună cu noul birou să devenim principala forţă politică a municipiului Alba Iulia. În politică, locul II nu se premiază ca în sport cu medalie de argint. Cine are primarul şi majoritatea în Consiliul local decide şi poate face ce a promis. Din acest motiv, vreau ca în 2016 să câştigăm nu doar postul de primar ci şi majoritatea în noul Consiliu Local. În primul an de la preluarea primărie vreau să avem sf-urile (studii de fezabilitate) pentru cinematograf, teatru, sala polivalentă cel puţin. Dacă nu sunt gata până la sfârşitul mandatului de 4 ani, plec acasă. Un alt obiectiv prioritar îl constituie zona de dezvoltare economică. Am anunţat deja constituirea grupului de lucru pentru Polul de Dezvoltare Urbană, care înseamnă o aglomeraţie urbană de peste 100.000 de locuitori, de-a lungul noii autostrăzi Sebeş-Turda. Dacă nu facem acest lucru nu avem nici o şansă în faţa competiţiei economice cu oraşe puternice din Ardeal, precum Timişoara, Arad, Cluj, Sibiu, Tg. Mureş sau Braşov. Dacă în cazul regionalizării putem plăti eşecul generalizat numit Mircea Hava din ultimii 20 de ani, construcţia Polului de Dezvoltare Urbană depinde doar de noi. De dorinţa de a ne asocia administrative şi economic. În plan politic îmi mai propun creşterea calitativă şi cantitativă a organizaţiei, constituirea organizaţiilor de cartier, iar în 2016 vreau ca fiecare scară de bloc să aibă doi-trei liberali responsabili de mobilizare în campanie şi în ziua votului. Putem face toate astea întrucât avem o echipă închegată, puternică care a câştigat alegerile parlamentare la Alba Iulia, atât la Senat cât şi la Camera Deputaţilor. Aluatul este ca să zic aşa, bun, mai trebuie frământat bine, dacă îmi permiteţi o glumă. Nu în ultimul rând vrem să devenim vocea micilor întreprinzători, a celor care muncesc cinstit pentru a pune o pâine pe masă, în dialogul câteodată surd cu cei care conduc oraşul.

Ce ne puteţi spune despre Polul de Dezvoltare Economică?

Despre acest lucru a vorbit Teodor Atanasiu în anul 1998 când a propus unirea între Alba Iulia şi Sebeş pentru a deveni ca să zic aşa un oraş mai mare. Nici unul din cele două oraşe nu îşi pierd identitatea, graniţele, iar consilerii şi primarii nu au de ce să se teamă că rămân aceleaşi structuri administrative. Este practic o asociere economică care înseamnă o serie de avantaje: municipiile de rangul I sunt obligate să asigure acces total la utilităţi (apă, curent, drum, gaz etc), un spital regional, centru univeristar puternic, zona economică pentru investiţii şi implicit locuri de muncă, teatru, cinematograf, sală polivalentă, adică lucruri normale pentru un municipiu reşedinţă de judeţ. Nu sunt fiţe, sunt lucruri normale. Acest Pol de Dezvoltare Urbană trebuie să meargă în paralel cu construcţia noii autostrăzi Sebeş-Turda. Am prezentat un studiu făcut de ADR Centru care arată că în 2050, în lipsa unor decizii curajoase, Alba va ajunge la jumătate din populaţia pe care o avea la Revoluţie. Iar oamenii pleacă de rău, nu de bine, din lipsă de speranţă. Polul de dezvoltare economică este singura posibilitate de a ţine pasul cu oraşele dezvoltate din Ardeal. Şi pentru că a refuzat asocierea în 1998, primarul Hava a condamnat Alba Iulia la subdezvoltare economică, în timp ce Sebeşul a crescut de la an la an şi are şomaj aproape zero. Iar azi plătim preţul lipsei de viziune prin lipsa locurilor de muncă.

“Municipiului Alba Iulia îi lipsește viziunea de dezvoltare economică

Ce îi lipseşte municipiului Alba Iulia în acest moment?

Din punctul meu de vedere îi lipseşte în primul rând viziunea de dezvoltare economică. Am pierdut în câţiva ani zeci de mii de locuitori care au migrat în alte zone în căutarea unui loc de muncă, în afara ţării sau a judeţului. Iar acest proces continuă pentru că albaiulienii şi-au pierdut speranţa că lucrurile se vor îndrepta. În Alba Iulia s-au făcut şi multe lucruri bune care trebuie continuate de viitorul primar. Nu poţi vorbi de un oraş european care nu are cinematograf, teatru, sală polivalentă, lucruri absolut normale, nu fiţe, repet. Nu este normal că tinerii să meargă la Cluj pentru un film sau la Deva pentru a face baie. Vine vara şi nu avem un ştrand sau bazin unde să ne bălăcim. Sunt priorităţi de urgenţă ale mele şi ale PNL Alba Iulia. Alba Iulia nu înseamnă doar Cetatea, care a fost renovată, înseamnă şi oraşul din afară Cetăţii şi cartierele aparţinătoare. Aici locuiesc cetăţenii care plătesc taxe şi impozite de orăşeni şi prin urmare trebuie să le oferim condiţii de oraş civilizat. Nimeni nu cere luna de pe cer. Alba Iuliei îi lipseşte un primar cu sânge proaspăt, energic şi cu voinţă de a arăta că se poate şi altfel la Alba Iulia. Dar şi cu chef de muncă.

Despre proiectul Alba Iulia Capitala Culturală Europeană ce se mai aude, ţinând cont că sunteţi iniţiatorul lui?

Din păcate, acest proiect care din punctul meu de vedere era perfect realizabil, a fost aproape îngropat de refuzul categoric al primarului Mircea Hava de a integra Alba Iulia în competiţie. Ori este foarte clar că Alba Iulia nu poate fi Capitala Cuturală dacă nu doreşte primarul. Am sperat că la alegerile locale vom avea un nou primar, mai deschis faţă de acest proiect şi puteam recupera timpul pierdut. Realegerea domnului Hava a pus practic cruce acestui proiect, doar pentru că l-am iniţiat eu. Dacă îl propunea un pedelist sunt convins că se mergea înainte, iar eu ca liberal l-aş fi susţinut fără rezerve. În timp ce dl. Hava ne spune câte a făcut în 20 de ani, tot domnia sa revine şi afirmă că nu suntem pregătiţi. E undeva o fractură de logică. Dacă tot s-a investit atât de mult în Cetate, ea trebuie pusă în valoare prin evenimente mari, care să aducă bani şi turism în Alba Iulia. Altfel, cetatea nu va rămâne decât un loc frumos de promenadă pentru albaiulieni, cu o întreţinere extrem de costisitoare. E ceea ce vă spuneam, o lipsă de viziune evidentă. În timp ce dl. Hava aruncă la coş acest proiect, Aradul, Craiova şi Ploieştiul îşi anunţau noi candidaturi pe lângă Cluj Napoca, Timişoara şi Iaşi. Numai publicitatea în jurul acestui proiect, gratuită evident, ar fi însemnat mult pentru Alba Iulia şi ar fi temperat gâlceava politicienilor locali. Chiar dacă am fi pierdut nominalizarea nu am fi avut decât de câştigat din toate punctele de vedere. Şi mai e o vorbă, dacă vrei să câştigi, prima condiţie este să şi joci. Dl. Hava a preferat ca noi, Alba Iulia să stăm în tribune şi să ne uităm cum joacă alţii. A ratat o bună oportunitate pentru albaiulieni, din cauza unui orgoliu nemăsurat.

Este posibilă finalizarea autostrăzii Sebeş-Turda în 2016 cum aţi spus, sau sunt din nou promisiuni ca la Sebeş?

Autostrada Sebeş-Turda a fost introdusă în programul TEN-T, reţeaua europeană de transport, care finanţează din fonduri structurale toate autostrăzile. Vorbim de 85 la sută bani europeni. Din acelaşi program este finanţat şi culoarul IV Paneuropean Sibiu-Nădlac şi centura  Sebeşului. Aici, practic ne-am luptat pentru includerea autostrăzii Sebeş-Turda în TEN-T, pentru a beneficia de finanţare europeană. Din bugetul de stat nu ne puteam permite în prezent o investiţie de circa 1 miliard de euro. În luna iunie se termină ridicările geo şi topo iar în iulie se finalizează studiul de fezabilitate a noii autostrăzi, urmând ca în toamnă să se depună cererea de finanţare. Ultima procedură este licitaţia, iar din discuţiile cu dl. ministru Șova înţeleg că acest lucru se face pe tronsoane ca în cazul autostrăzii Sibiu-Nădlac. Ultima factură decontată de UE este la sfârşitul anului 2016, când trebuie terminată autostradă. Dacă acest lucru nu se face şi sunt întârzieri, pierdem banii europeni şi îi punem de la bugetul de stat. Ori acest lucru nu trebuie să se întâmple. În cazul Sibiului, din discuţiile cu dl. ministru Dan Sova am reţinut că nu este vorba de lipsa de finanţare ci de probleme tehnice. Nu s-a respectat proiectul nici la Cunţa şi nici la Aciliu iar alunecările de teren au generat întârzieri. La sfârşitul anului 2014 vom circula şi  pe această autostradă. Autostrada Sebeş-Turda care leagă A1 de A3, înseamnă veritabilul pol de dezoltare de care aveam nevoie pentru a nu fi ocoliţi de investitori.

Am făcut un pact cu Ion Dumitrel pentru dezvoltarea județului Alba

Sunteţi vicepreşedinte al CJ Alba, mulţi spunând că aţi făcut un pact cu PDL pentru a ocupa această funcţie. Cum este colaborarea cu Ion Dumitrel?

Da, am făcut un pact cu Ion Dumitrel: să dezvoltăm judeţul Alba şi să ne respectăm reciproc. Şi asta şi facem. Un circ permanent între noi, cum se întâmplă în Consiliul Local, ar fi blocat toate proiectele pentru oamenii din Alba. Dl. Dumitrel are o agendă diferită de cea a domnului Hava. Campania electorală s-a încheiat şi acum suntem în terenul de joc. Trebuie să vadă şi oamenii că lucrăm pentru ei nu doar ne certăm şi rămânem indiferent la solicitările lor. Nu puteam să îmi respect promisiunile din campanie stând în afara jocului. E mult de lucru, iar singurii care o fac serios suntem noi de la CJ şi asta o spun cu toată modestia. Avem investiţii de 300 de miliarde de lei vechi în drumurile judeţene, o sumă similară pentru alimentări cu apă, 70 de miliarde merg la spitalul judeţean pentru modernizarea secţiilor. Nu uităm cultura şi tineretul. De programul “Primiul ghiozdan” pe care l-am iniţiat vor beneficia 5600 de copii din clasa 0 şi clasa I, încă din acest an. Autostrada Sebeş-Turda este altă prioritate. Anul ăsta eliberăm Certificatul de urbanism. Implementăm din acest an şi proiectul “Managementul integrat al deşeurilor” de peste 60 de milioane de euro, unul extrem de complex. Totodată finalizăm introducerea apei potabile în podişul Secaşelor. E mult de lucru şi pentru că oamenii să culeagă roadele muncii noastre  de 4 ani e nevoie de seriozitate şi profesionalism, nu de circuri politice. Dacă am luat o decizie bună sau rea vor stabilii cetăţenii la vot. Eu nu am nici un regret şi mi-am asumat acest risc.

Cum stă judeţul Alba din punct de vedere al infrastructurii?

Eu zic că mult mai bine decât în alte judeţe. Aşa cum am mai spus şi anul trecut şi în acest an, pentru drumurile judeţene s-au alocat de fiecare dată 300 de miliarde de lei vechi. Mai bine de jumătate din reţeaua de drumuri judeţene este asfaltată. În 2012 cu aceşti bani s-au asfaltat circa 80 de km de drum judeţean. Am avut cele mai ieftine lucrări din ţară pentru că la CJ Alba nu se ia șpagă şi comisioane. Încercam să facem tot atât de mulţi km în fiecare an. Avem adjudecată licitaţia pentru Poaiana Gălzii-Roica-Întregalde. Anul acesta se va pune piatră şi se pregăteşte drumul pentru asfaltare în 2014. Se lucrează pe Ohaba-Secaşel şi Teleac-Drâmbar. Vrem să pornim şi Pâclişa-Vurpar. E adjudecată şi licitaţia pentru podul de peste Ampoi spre Ciugud. La toate astea se adăugă lucrările de întreţinere. În privinţa drumurilor naţionale, în acest an, în luna septembrie se derulează licitaţia pentru reabilitarea completă a DN 74 şi DN 75, cea mai amplă modernizare a drumurilor din zona munţilor Apuseni, de la Şard la ieşire spre Hunedoara şi de la Buru spre Bihor. Până în vară urmează să fie complet modernizat şi DN 14 B, de la ieşirea din Blaj spre limita de judeţ cu Sibiul, la solicitarea primarului Rotar de la Blaj. Vor mai fi construite două sensuri giratorii în acest an la Sântimbru şi la ‘Trei Poduri’ spre Vinţu de Jos. Anul 2013 este fără îndoială un an al marilor investiţii în infrastructura rutieră şi feroviară, pentru că se lucrează şi la tronsonul de cale ferată care tranzitează judeţul Alba. Trenurile vor putea rula cu 160 km pe oră.

Ce îi lipseşte judeţului Alba?

Curajul de a a lua decizii importante şi viziunea asupra părţii de dezvoltare economică. Suntem un judeţ realtiv mic, cu o poziţionare excelentă, în centrul ţării, cu o istorie covârşitoare şi cu resurse minerale, extrem de căutate pe piaţa mondială. În momentul în care vom avea autostrăzile Sebeş-Turda şi Sibiu-Nădlac, investiţiile Mercedes de la Sebeş şi Cugir pe deplin operaţionale, creşterea capacităţii de producţie la Blaj putem spera într-o revigorare. Dar relansarea adevărată, din punct de vedere economic, stă în resursele minerale. Acum, atat cuprul cât şi aurul au preţuri record pe plan mondial. Valorificarea şi scoaterea lor la suprafaţă în această perioadă, ar transforma Alba în unul din primele judeţe din România. Numai la Roşia Montană investiţia ar genera taxe şi impozite, redevenţe de genul celor plătite de Petrom şi care înseamnă circa 1,6 la sută din PIB. Şi ne mai trebuie linişte ca să putem lucra pentru interesul cetăţeanului.

Distribuie Acum

Comentarii

Comentarii

27 mai 2013

About Author

Ziarul Apulum


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scrie-ne pe Messenger
Loading...