În primul rând trebuie să notăm că frumoasa colecţie arheologică din Zlatna s-a înfiinţat în anul 1978: este vorba în principal de piese de epocă romană, din anticul Ampelum, dintr-o perioadă când romanii exploatau aurul dacic din Munţii Apuseni (inclusiv de la Ampelum, Zlatna de astăzi).
Muzeul din Zlatna se află în gestiunea Casei de Cultură din localitate (fostă „Avram Iancu”, actuala „Horea Popescu”). Muzeul deţine colecţii arheologice şi obiecte legate de meşteşugul mineritului aurifer în anticul oraş roman Ampelum. Clădirea a fost proprietatea contelui maghiar Lukacs Bela, fost membru a guvernului austro-ungar şi a fost construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea.
După 1989, aşa cum s-a întâmplat cu multe instituţii de cultură din România, clădirea muzeului a intrat în paragină. În urma unor proiecte s-a obţinut o finanţare prin proiectul Reabilitare şi modernizare Casă de Cultură „Avram Iancu” Zlatna, proiect finanţat prin Agenţia Română pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale, proiect în valoare totală de 1.910.000 lei.
Din păcate, firma care a câştigat licitaţia, COMINCO Abrud, nu s-a încadrat în termenul de execuţie şi a pierdut finanţarea, ulterior devenind falimentară. Pentru a impiedica degradarea clădirii (la care au fost executate doar lucrări de consolidare) Primăria Oraşului Zlatna a reparat acoperişul, cu fonduri din din şi aşa slăbitul buget propriu.
Problema majoră (ca să folosim un termen latinesc) o constituie colecţiile arheologice existente în anul 1990, care s-au degradat în timp şi procesul va continua dacă nu se vor lua măsuri URGENTE.
Dacă ne referim la artefactele din perioada romană, lipsesc în prezent cel puţin jumătate, restul fiind depozitate în aceeaşi clădire, insalubră – o clădire în care plouă, unde este moloz, sunt scurgeri cu rugină, unde lipseşte paza – toţi factori distructivi, evidenţi pentru orice muzeograf, chiar dacă ar fi începător.
Printre obiectele care nu se mai regăsesc, de remarcat aşa numitul Cap al lui Jupiter (Iupiter Tronans), considerat unicat printre descoperirile romane din România. Acesta este menţionat ca fiind predat Muzeului Zlatna de către cetăţeanul Gheorghe Hendrea, de către Ion T. Lipovan în lucrarea „Monumente epigrafice şi sculpturale din regiunea minieră Alburnus Maior- Ampelum”.
Pe această cale solicităm imperios instituţiilor abilitate să intervină URGENT dacă acestea doresc să nu se piardă colecţiile din Zlatna.
Ne referim în primul rând la Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba, Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, Consiliul Judeţean Alba şi Primăria Zlatna.
Aşa cum s-au făcut multe proiecte culturale în ultimii ani, de când Ion Dumitrel conduce judeţul, Consiliul Judeţean Alba poate interveni şi acum, Consiliul Judeţean Alba are obligaţia de a interveni pentru a salva Muzeul din Zlatna. Trebuie făcută lista cu obiectele din colecţiile muzeului zlătnean, e nevoie de un inventar riguros şi apoi realizată o clădire normală, modernă, de sec. XXI, pentru Muzeul din Zlatna, aşa cum l-ar fi dorit astăzi şi istoricul german Martin Opitz, cel care a realizat în urmă cu 400 de ani cel mai frumos poem despre Zlatna.
Lasă un răspuns