Mitul lemnului românesc vândut ”pe două parale” e total neadevărat. O dovedește cu talent patronul Holzindustrie Schweighofer, Gerald Schweighofer, care în acest an și-a cumpărat un palat celebru din zona centrală a Vienei, se arată într-o anchetă publicată pe platforma Românis Curată. Ar trebui să ne simțim mândri ca nație, deoarece o publicație austriacă de profil economic, care enumeră proprietarii succesivi ai clădirii, precizează că noul cumpărător, Gerald Schweighofer, deține o mină de aur verde în România (AICI).
Autorii articolului din publicația austriacă Gewinn precizează că palatul Herberstein, construit în 1897, a fost în proprietatea unei companii mamă a Raiffeisen Bank, ulterior, în 2008, palatul fiind vândut unuia din membrii familiei Raiffeisen. Recent, Gerald Schweighofer a achiziționat de la familia Raiffeisen clădirea cu o sumă secretă, dar care a fost aproximată de specialiștii în imobiliare consultați de jurnaliștii austrieci la 40-50 milioane de euro. Adică mai puțin de jumătate din profitul anual de peste 100 milioane euro, generat în 2013 de fabricile de prelucrare a lemnului pe care Schweighofer le deține în România. Dacă luăm o medie a profitului în fiecare din cei 13 ani de când compania se află în ţara noastră (incluzând aici și anii de investiții masive), rezultă un profit mediu anual de 140 milioane lei, adică 35-40 milioane euro. Altfel exprimat, buștenii României ”produc” câte un palat pe an.
Începând cu anul 2002, de când sunt prezenți în România, profitul austriecilor de la Schweighofer Holzindustrie a fost de 1,83 miliarde lei, iar cifra de afaceri a fost de peste 11,5 miliarde lei, în ultimii doi ani fiscali încheiați depășind 2 miliarde lei anual. Cifrele de mai sus fac referire exclusiv la fabricile de cherestea pe care grupul le deține în Sebeș și Rădăuți, fără a lua în calcul fabricile de prelucrare a cherestelei în produs finit, amplasate în Comănești și Siret, care în 2013 au mai adus alte peste 200 milioane lei la cifra de afaceri. Precizăm că Holzindustrie Schweighofer este lider suprem la nivel european, iar la nivel mondial e ocupantul poziției a treia (AICI).
Grupul a mai construit o altă fabrică gigant de cherestea la Reci, în județul Covasna, unde un raport al corpului de control al ministrului Mediului a constatat încălcări ale legii. De asemenea, ONG-ul de mediu Agent Green a prezentat în urmă cu un an un filmuleț în care arăta cum bușteni tăiați ilegal din Parcul Național Retezat au intrat pe poarta fabricii Schweighofer din Sebeș, Alba (AICI). De asemenea, Agent Green susținea la acel moment că lemnul din pădurile românești ajunge ca peleți în lanțul de retail SPAR, de unde ia calea șemineelor vesticilor. În primăvară a izbucnit un alt conflict în jurul Schweighofer, președintele Klaus Iohannis fiind acuzat că face lobby pentru austrieci, încercând să îndulcească Codul Silvic în favoarea lor prin retrimiterea acestuia în Parlament (AICI). Ulterior a apărut și un document semnat de Dan Mihalache, șeful cancelariei prezidențiale, pe când era deputat de Maramureș, prin care apăra interesele companiei austriece (AICI).
De asemenea, tot în primăvară a fost dată publicității și o înregistrare cu camera ascunsă realizată de Environmental Investigation Agency (EIA), în care apare directorul pe România al Schweighofer, filmare care demonstrează că societatea cu capital austriac e dispusă să achiziționeze lemn tăiat ilegal, promițând bonusuri pentru depășirea cantității de masă lemnoasă livrată, chiar dacă știe că acest lucru ar fi fost posibil doar încălcându-se legea.
Contactele lui Gerald Schweighofer cu liderii politicii românești sunt însă o tradiție, în 2008, de pildă, acesta participând alături de alți afaceriști austrieci la o întâlnire cu președintele de la acea vreme, Traian Băsescu, și cu premierul Călin Popescu-Tăriceanu (AICI, vezi pag. 20), la care a participat și Varujan Vosganian, pe atunci ministru al Economiei.
Ca o curiozitate despre Gerald Schweighofer, precizăm că achiziția ”palatului” de 40-50 milioane euro în centrul Vienei, la adresa Michaelerplatz 2/1010, nu e o premieră, acesta cumpărând în 2004 cu 18,7 milioane de euro o altă clădire istorică, în care chiriașă e celebra Louis Vuitton (Kohlmarkt 6). A vândut-o un an mai târziu cu 27 milioane euro, rămânând cu un profit de 8,3 milioane euro în doar un an. La acea vreme, în presă s-a speculat că a vândut fie controversatului miliardar rus Roman Abramovici, fie unui fond de investiții din Liechtenstein. Se pare însă că marea lovitură imobiliară a ”devoratorului de păduri românești” e un imobil vecin ca adresă cu Louis Vuitton (Kohlmarkt 8-10), pentru care s-a duelat la o licitație cu alți 20 de mușterii, achiziționându-l cu 25 milioane euro (AICI), care, se pare, conform aceleiași prese austriece, că acum ar valora de câteva ori mai mult. Ban la buștean trage.
Lasă un răspuns