Actualitate, Reportaje & Anchete

Stâlpii funerari păzesc sufletele morţilor

stalpiUn obicei bimilenar continuă şi acum să se păstreze în câteva sate de la poalele munţilor Sebeşului, care face legătura direct cu descendenţii noştri romani.

În cimitirele din Loman, Săsciori, Pianu şi Pur­căreti, la capetele bărbaţilor conti­nuă să se aşeze stâlpi funerari.

Deşi adevărata semnificaţie a obiceiului s-a pierdut, tradiţia continuă să tră­iască

În cimitirul din Pianu de Sus, mai ales în partea de sus, mor­min­tele sunt străjuite de stâlpii funerari, pe care se afla inscripţionat, în latul stâlpului, cifra romană XIII, lucru care ar putea avea legătură cu legiunea a XIII-a Gemina, care a fost cantonată la Apulum şi în localită­ţile din zonă.

Semănau cu nişte pâlcuri de copaci fără ramuri, de pe care urmau să-şi ia zborul stoluri întregi de păsări albastre. Un stâlp poate să coste mai scump decât crucile: tradiţia cere că meşterii de stâlpi să fie plătiţi cu o oaie.

Strecuraţi printre crucile de beton, atât în jurul bi­se­ricii noi, cât şi al celei vechi din Pianu de Sus, stâlpii de aici par stingheri faţă de cei din Loman, iar unii dau semne că ar vrea să o ia din loc, aplecaţi spre morminte sau scoşi din pământ şi numai rezemaţi de monumentele mozaicate.

Au supravieţuit lumii lor, dar nu şi celei de astăzi.

Doar bătrânii mai plătesc, încă din timpul vieţii, să li se facă stâlp.

Domnul Ioan Bena, fost în­vă­ţă­tor la Pianu de Sus, este unul dintre cei puţini care mai ştiu ceva des­pre tradiţia stâlpilor.

A trăit o viaţă la Pianu şi s-ar zice că este cel mai bun cunoscător al tradiţiei şi al istoriei locale.

Ne-a rămas din bătrâni obiceiul stâlpului funerar, dar am pierdut pe drum semnificaţiile lui. Totuşi, mulţi oameni cred că stâlpul se pune numai la bărbaţi, pentru că bărbatul e stâlpul casei.

Crucea e pentru femei, pentru că femeia e crucea casei, ea se sacrifică mai mult pentru familie.

Ei, dar acum nu ştiu să mai fie vreun cioplitor în sat care să facă stâlpi.

Eu i-am rugat pe copii să-mi găsească un meşter, să-mi fac stâlp cât mai trăiesc.

Că stâlpul se face şi se încrustează nu­mai după ce moare omul, ca să nu chemi moartea până atunci„.

Venerabilul învăţător ştie că stâlpii sunt ciopliţi din lemn tare, de stejar, salcâm sau frasin, ca să reziste mai mult.

Aşa se face că găsim încă în picioare stâlpi de 70 – 80 de ani, chiar şi mai vechi.

Crede că stâlpii ar fi fost aduşi de românii din Legiunea a XIII-a Gemina, care a staţionat în Dacia, căci pe ei domina crestături cu numărul Legiunii.

La romani era obiceiul de a pune la căpătâiul unui soldat mort un stâlp cu o pasăre de lemn îndreptată spre ţara de baştină, pentru că sufletul să se poată întoarce pe meleagurile na­tale.

D-l Ioan Bena îşi aminteşte că pe vremuri se puneau „porumbei” şi pe crucile femeilor, iar mai în­coace, numai pe cele ale fetelor care s-au prăpădit înainte de a împlini şapte ani.

Mai multe nu ştie şi regre­tă. „Dacă nu cunoşti bine şi nu înţe­legi tradiţia, nici nu o duci mai de­parte şi-i mare păcat.

Ar trebui să ţinem cu dinţii de rădăcinile noastre. Oricum, eu vreau să am stâlpul meu la mormânt, când va veni timpul„.

Primarul Marin Petruse, poves­teşte că inscripţiile cu XIII se mai gă­sesc şi pe lingurile de lemn şi chiar dacă nu se mai ştie ce semnifică, oamenii continuă să transmi­tă mai departe rădăcinile latinităţii noastre.

De altfel, legendele locului spun că şi marele artist Constatin Brâncuşi ar fi trecut prin zonă, mai precis prin Loman şi că stâlpii fu­nerari ar fi fost sursă de inspiraţie pentru Coloana Infinitului.

Într-adevăr, de la Târgu Jiu până la Loman este un drum pe care l-ar fi folosit şi cohortele romane, drum cunoscut acum sub numele de Transalpina iar ipoteza că acesta ar fi fost pre­zent în satele de la poalele munţilor Sebeşului este posibilă şi credibilă.

Dar până când cineva, dacă vreodată, va lămuri misterul stâlpilor funerari, rămâne să apreciem frumuseţea şi originalitatea acestor crea­ţii populare.

Emanuel Jilinschi

Distribuie Acum

21 mai 2013

About Author

Ziarul Apulum


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *