Actualitate, Cultura

155 de ani de la naşterea lui Petru Şpan

Petru Șpan este una din personalitățile pe care Țara Moților le-a dat culturii, învățământului și spiritualității românești. S-a născut la Lupșa la 4 iunie 1860 dintr-o familie de țărani fiind cel mai mare dintre cei trei frați. Cel care s-a ocupat de creșterea lui a fost bunicul său, cântăreț bisericesc care l-a învățat să citească, l-a învățat chirilica și dragostea pentru carte. Înzestrat de la natură cu istețime și hărnicie Petru se remarcă atât în școala primară din sat cât și în școlile pe care le va urma:

Liceul la Blaj (cl. I-VII) şi Braşov (cl. VIII), apoi Institutul teologic pedagogic din Sibiu (1881-1884); studii de Filosofie şi Istorie la Viena (1884 – 1886), de Pedagogie IaJ ena (1886 – 1887), cu doctoratul la jena (cu teza Die Fortbildung der Padagogik Herbart durch Ziller, Hermannstadt, 1889). Profesor la şcoala civilă de fete a Asociaţiunii din Sibiu (1887-1892), apoi profesor de Pedagogie, Psihologie şi Didactică (un timp de Dogmatică şi Drept canonic) la Institutul teologic-pedagogic din Sibiu (1 mart. 1892 – 1 mart. 1911); membru în Sinodul Arhiepiscopiei Sibiului şi în Congresul Naţional Bisericesc al Mitropoliei Ardealului. Autorul unor studii şi manuale de Pedagogie, Psihologie şi Didactică.

A funcționat ca profesor la Școala de Fete din Sibiu, (unde predă limba germană, istoria universală, geografia, igiena și geometria), iar apoi la Institutul Teologic din Sibiu unde predă teologia dogmatică, dreptul canonic, pedagogia generală, logica și psihologia. A considerat ca pedagog că Familia – Școala – Biserica sunt factori esențiali pentru formarea tinerilor. A dat școlilor din Ardeal dascăli cu har și dar. A colaborat cu articole de pedagogie la revistele vremii, a scris manuale didactice.

Despre ”Noul Abecedar” tipărit la Sibiu în anul 1906, Onisifor Ghibu afirma că este cea mai originală lucrare nu numai în literatura noastră, ci și în cea universală.

Dr. Petru Șpan credea cu tărie în destinul neamului românesc. În 1905 el le spunea elevilor săi că nu este departe ziua când se va întemeia România Mare.
Lucrări:

Întrebări de educaţiune şi instrucţiune. Studii pedagogice, Sibiu, 1891, 128 p.;

v Treptele formale ale învăţământului, Sibiu, 1898 (ed. a II-a, 1903, 85 p.);

v Idei pregătitoare în Pedagogie, Sibiu, 1902, 159 p.;

v Lecţii de Psihologie, Sibiu, 1906, 69 p.;

v Lecţii de Didactică, Sibiu, 1906, 113 p.;

v Lecţii de Pedagogie, Sibiu, 1908, 91 p.

v Viaţa şi activitatea profesorului Dr. Daniil Popovici Barcianu, Sibiu, 1903, 28 p.;

v Scoala lui Şaguna, Sibiu, 1909, 73 p.;

v Poveştile pentru primul an şcolar. Sibiu, 1901, 72 p. (ed. a II-a în 1905, sub titlul Poveştile în educaţia şcolară, 96 p.);

v Noul Abecedar, Sibiu, 1904, 64 p. (ed. a II-a, 1906);

v Cartea a doua de citire, Sibiu, 1905 (ed. a II-a, 1907).

v A reeditat două manuale ale profesorului loan Popescuş întăia carte de lectură şi învăţătură… (ed. VIll -XVIII), şi a doua carte de lectură şi învăţătură… (ed. VI -XI).

v A redactat – cu alti colegi – `Foaia Pedagogică (1897 – 1900) a întemeiat şi condus revista pedagogică `Vatra şcolară” (1907-1911). Colaborări cu articole pedagogie la Enciclopeda Română în 3 vol. (1898 – 1904), `Telegraful Român”, `Foaia Poporului”, `ţara Noastră”, toate la Sibiu, ş.a.

O boală necruțătoare îl va răpi din astă lume pe 14 martie 1911, în plină forță creatoare, fără să-și vadă profeția împlinită.

Distribuie Acum

Comentarii

Comentarii

4 iunie 2015

About Author

Cititorul


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scrie-ne pe Messenger
Loading...