York Archaeological Trust: “Cercetarea de 10 ani a patrimoniului de la Roșia...

York Archaeological Trust: “Cercetarea de 10 ani a patrimoniului de la Roșia Montană nu poate fi contrazisă printr-o vizită de trei zile”

RM_logo_02Arheologul britanic David Jennings, fost CEO al Oxford Archaeology, contrazice raportul Wilson-Mattingly-Dawson (WMD) punct cu punct;

Dialogul dintre autorii raportului și arheologii implicați în proiect de peste 10 ani ar fi putut elimina erorile raportului;

În timp ce autorii raportului WMD au vizitat Roşia Montană timp de trei zile şi au analizat timp de două luni o selecţie a documentaţiei referitoare la patrimoniul din localitate, David Jennings s-a implicat în profunzime în analizarea tuturor aspectelor de patrimoniu ale proiectului minier.

Ca urmare a comentariilor apărute în presă după publicarea raportului celor trei specialişti britanici care au petrecut la Roşia Montană o vizită de trei zile, în 2010, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a solicitat o analiză detaliată a afirmaţiilor şi argumentelor incluse în acest raport. Arheologul britanic David Jennings, actualmente Director al York Archaeological Trust şi fost Director al Oxford Archaeology, instituţie implicată în programul de cercetare a patrimoniului de la Roşia Montană încă din 2008, a analizat în detaliu şi contrazice punct cu punct raportul întocmit de Andrew Wilson, David Mattingly şi Mike Dawson (denumit în continuare raportul WMD), prezentat recent opiniei publice.

David Jennings arată că „numeroase proiecte majore de dezvoltare din Europa au un nivel de impact asupra patrimoniului comparabil cu cel de la Roşia Montană, unde se întreprind măsuri complexe de gestionare a patrimoniului, conform propunerii RMGC, utilizând diverse strategii, cum ar fi conservarea selectivă in situ alături de conservarea prin inventariere/înregistrare.”

În opinia lui Jennings, care a studiat în detaliu starea patrimoniului de la Roşia Montană şi impactul pe care proiectul minier îl va avea asupra acestuia, raportul WMD prezintă deficiențe semnificative.
„Din punctul de vedere al unei evaluări profesioniste, raportul WMD este compromis de erori substanţiale demonstrabile, precum şi de erori de argumentaţie”, arată David Jennings. Principalele deficienţe ale raportului WMD sunt:

Puţinele informaţii deţinute despre exploatările din perioada romană şi recunoscute de specialiştii importanţi în domeniul arheologiei miniere nu permit formularea unor declaraţii competente cu privire la unicitatea sau calităţile deosebite ale minelor din Roşia Montană;

Se cunosc o serie de alte exemple de galerii, cu atribute despre care se afirmă că sunt unice în Masivul Cârnic;

Evaluarea caracterului intact şi complet al arheologiei epocii romane este deficitară şi inexactă;

Dimensiunea programului de cercetare a patrimoniului, desfăşurat în contextul proiectului minier propus de RMGC, nu a fost înţeleasă sau este slab reprezentată, ceea ce conduce la o interpretare profund eronată a amplorii activităţilor întreprinse în ultimii 13 ani.

De exemplu, se afirmă greşit faptul că perioadele pre- şi post-romane nu au fost cercetate, iar dimensiunea analizei arhitecturale nu este apreciată.

Dovezile fizice pentru exploatările medievale sunt semnificativ exagerate.

Există o analiză comparativă inadecvată a exploatării din perioada austro-ungară, ceea ce conduce la o exagerare a importanţei acesteia.”

Potrivit acestei analize, în raportul WMD nu s-a luat în calcul evaluarea integrităţii şi autenticităţii şi nici o analiză comparativă a Roşiei Montane: „Afirmaţiile cu privire la o echivalenţă de importanţă corespunzătoare cu statutul de Sit de Patrimoniu Mondial nu sunt susţinute din cauza unei evaluări de importanţă deficitare şi, mai mult, sunt compromise deoarece nu se iau deloc în considerare celelalte componente esenţiale necesare pentru a demonstra Valoarea Universală Excepţională, conform Convenţiei privind Patrimoniul Mondial: şi anume o evaluare a integrităţii şi autenticităţii şi o analiză comparativă a Roşiei Montane – într-adevăr, Raportul WMD nu menţionează amplasamentul minier austro-ungar din Banská Štiavnica înscris deja pe Lista Patrimoniului Mondial.”
Analiza mai arată că recomandarea făcută în raportul WMD ca întregul sit să se conserve in situ este inadecvată, fiind construită pe trei elemente greșite:

„O exagerare a importanţei sitului;

Lipsa de apreciere a stării precare de conservare şi integrităţii precare a multor obiective de patrimoniu din cauza exploatării intense, în special în ultimii 250 de ani, care a avut un impact imens asupra fazelor anterioare ale patrimoniului şi a lăsat un mediu în mare măsură nereabilitat şi masiv poluat; şi

Lipsa unei aprecieri profesioniste cu privire la dimensiunea costurilor pe care le presupune un program de conservare totală (estimate la aproximativ 200-300 de milioane de dolari).”

Documentul amintit arată că proiectul RMGC a căutat calea corectă pentru a reduce impactul proiectului minier asupra patrimoniului şi a propus măsuri adecvate. „Compania a demarat o amplă campanie de cercetare, fără egal în istoria arheologiei româneşti, în timp ce în domeniul arheologiei miniere subterane a apelat la sfaturile şi implicarea unuia dintre cei mai mari specialişti în arheologie minieră din lume, Dr. Beatrice Cauuet de la Universitatea din Toulouse”, se arată în analiză.
La final, Dr. David Jennings regretă lipsa dialogului între autorii Raportului WMD și arheologii implicați de peste 10 ani în analizarea patrimoniului de la Roşia Montană în contextul viitorului proiect minier, deoarece prin dialog s-ar fi putut elimina multe din erorile din raport care îi influenţează concluziile.

Comentarii

Comentarii

Fara Comentarii

Lasa un raspuns