Stirea Zilei
Stirea Zilei , alba iulia

Statiunea din Romania cu cel mai curat aer din Europa, in care autoritatile nu au investit nimic. „E ca acum 30 de ani”

Gasim statiuni cu cel mai curat aer din Europa si privelisti asemanatoare celor din Alpi, pe care autoritatile ar putea sa le administreze mai bine.
La 15 minute de mers cu masina de Cluj-Napoca, in Feleacu, este amenajata o partie care are o lungime de 700 de metri. Conditiile sunt bune, iar zapada se mentine poate si datorita tunurilor instalate. Exista insa si alte partii unde se pot practica foarte bine sporturile de iarna in aceasta perioada precum in statiunea Arieseni din judetul Alba, Cavnic din Maramures sau Stana de Vale din Bihor.
Muntii din zona de Nord si de Vest a tarii au iarna zapada multa, dar desigur aceste zone ar trebui si promovate ceva mai bine de autoritati.
De pilda, Muntele Baisorii, la 1400 de metri altitudine, care e unul dintre locurile unde se respira cel mai ozonificat aer din tara noastra. Insa e o zona despre care putini vorbesc. Statiunea nu e dezvoltata si nu este exploatata la adevaratul potential.
Statiunea Muntele Baisorii se afla la 60 de kilometri de Cluj Napoca. Turistii o descopera cu incantare, dar cei care raspund de ea nu fac nimic pentru a o pune in valore.
Partia de schi, administrata de primarie, nu ofera facilitati. Instalatiile sunt invechite, iar iubitorii sporturilor de iarna se pot bucura de partie doar daca ninge.
Investitii majore nu au fost facute in partia de la Baisoara poate de mai bine de 30 de ani. In primul rand ar trebui niste tunuri de zapada, pentru ca spre exemplu anul trecut turistii nu au venit in numar mare din cauza ca nu a nins. In plus, teleschiul care functioneaza de zeci de ani ar trebui inlocuit cu un telescaun modern si confortabil.”
Acest domn vine la Baisoara de zeci de ani. Spune cu nostalgie ca nu s-a schimbat nimic in statiune de ani de zile.
Turist: „Infrastructura turistica cu hoteluri si asa suntem in urma cu 30 de ani.
Reporter: Unde gasiti prima partie de ski aproape de Cluj care cat de cat corespunde cerintelor dumneavoastra?
Turist: Prima partie de ski la 200 de km este Borsa si la 250 de km Brasovul, dar care este foarte aglomerat. ”
Foarte multi turisti vin din zonele apropiate, iar acesta e din pacate singurul avantaj al statiunii.
Turisti: „Suntem din Cluj e aproape, e ok. S-ar putea poate prelungi partia, un telescaun eventual, ar fi potential mare.”
Turist: „Partia e ok, drumurile sunt asa cum sunt din pacate, promovare zero, cu asta basta. Pensiuni putine, nepromovate, nu vin turisti, nu vin pe partie.”
Flavius Pac, administratorul partiei: „Cu atatia brazi in jur suntem locul 1 in Europa si locul doi in lume ca strat de ozon in Statiunea Baisoara. S-a cumparat ratrac si cam atat. Mai mult, este nevoie de investitie, ar fi, dar sa speram”
In statiune nu exista nici un magazin alimentar sau o farmacie. Iar cei care vor sa innopteze, gasesc doar cateva cabane private, la mare distanta de partie.
Turistii se plang si de faptul ca pierd foarte mult timp si pana sa ajunga la partia de ski din cauza faptului ca drumul nu este curatat de zapada”
In statiune, pot fi cazati cel mult 1000 de turisti, iar singurul hotel ar trebui reparat.
Daniel Moldovan, administrator-bucatar hotel: „S-a renovat el prin 2004-2005-2006, atunci au fost ultimele investitii. Necesita o renovare mai amanuntita, dar necesita si bani.”
Dana Necula, proprietar pensiune: „Trebuie mai mult din partea autoritatilor sa se implice, sa faca statiunea asta sa fie o statiune moderna. Nu fac eu pe banii mei ce ar trebui sa faca ei”
Primarul comunei nu vrea sa piarda… mandria Baisorii, chiar daca prin zona au trecut multi investitori. Astfel ca de mai bine de 10 ani se lupta sa atraga bani europeni. Are un proiect inca din 2007 ca sa dezvolte turismul, dar ii lipsesc cele 5 milioane de euro, cat ar costa modernizarea.
Minodora Luca, primarul comunei Baisoara:„Sunt un primar la al saselea mandat si nu nu am avut acces la aceste fonduri. Puteam atrage investitori, putem sa facem parteneriate, dar am incercat sa pastram partia asta a comunei Baisoara, nu sa o instrainam pentru cineva la 15-20 de ani”
Situatia nu difera nici la cativa kilometri de Baisoara, in statiunea Marisel. Chiar daca zapada e din belsug in fiecare an, partia de schi nu a fost finalizata nici pana acum, desi se lucreaza la ea de sase ani.

Există locuri în România care contrazic clișeele false rostogolite în mass media despre caracterul „infect” sau lipsit de responsabilitate al românilor. Unul dintre cele pe care le-am prezentat deja este comuna Pădureni din cel mai sărac județ al României: Vaslui. Altul este comuna Peștera din județul Constanța. Aceste localități, grației unor primari providențiali, au reușit să demonstreze că, practic, se poate și ceea ce teoretic nu se poate. Mai sunt și altele, vom ajunge la ele. Până atunci, să ne oprim în județul Alba, la Ciugud, comuna cu cel mai mare grad de absorbție a fondurilor europene: peste 16 milioane euro.

ciugud ziarul apulum

La mai puţin de 10 kilometri de Alba Iulia, lângă râul Mureş, se află o comună care, dacă nu ar fi existat, probabil că ar fi trebuit inventată. Comuna Ciugud deţine câteva recorduri greu de egalat: prima din ţară cu drumuri agricole asfaltate, cu piste de biciclete, internet wireless şi iluminat public asigurat din viteza vântului. Tot aici se află în construcţie un teren de golf şi se fac planuri pentru o sală polivalentă.

 

Ciugudul are şase sate (Drîmbar, Hăpria, Limba, Şeuşa, Teleac şi Ciugud) şi un spor natural pozitiv al populaţiei, fiind din acest punct de vedere printre cele două comune din Alba care au înregistrat creşteri ale numărului locuitorilor. În cele şase sate locuiesc aproximativ 3.200 de locuitori.

”Mini-Transalpina de Ciugud”

Unul dintre primele proiecte majore care au influenţat pozitiv viaţa locuitorilor a fost asfaltarea a 26 de kilometri de drum agricol între Ciugud, Daia Română şi Berghin. Proiectul a fost finalizat în 2011 şi a devenit cunoscut sub denumirea de ”Mini-Transalpina de Ciugud”, datorită frumuseţii zonei în care se află drumurile. Prin acest proiect s-a asigurat accesul mult mai facil al oamenilor la terenurile agricole şi s-a redus foaret mult timpul de călătorie dintre cele trei comune. Banii au fost obţinuţi de la Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Rurală.
„Drumul deserveşte 1.500 de hectare de terenuri agricole, dar şi ferme de oi, bovine, o crescătorie de melci şi o fermă piscicolă. Pe lângă faptul că asigură accesul facil al locuitorilor la terenuri agricole, scurtează foarte mult timpul de deplasare între aceste localităţi. Proiectul acesta nu doar că a fost primul drum de câmp asfaltat din ţară, ci şi în timp record: de la semnarea contractului, până la recepţie, patru luni de zile, cu proiectare şi execuţie”, spune primarul Gheorghe Damian, cel care administrează comuna din anul 2000.

O altă premieră pusă în practică este pista de biciclete, Ciugudul devenind astfel prima comună din România cu o astfel de realizare. Valoarea contractului a fost de jumătate de milion de lei, bani asiguraţi de la bugetul local. Pista de biciclete se întinde, deocamdată, pe o lungime de 2 kilometri, este trasată clar, cromatic şi fizic, fiind delimitată de spaţiul carosabil.

Mini-Transalpina ziarul apulum
Energie verde pentru iluminat public

Comuna Ciugud din judeţul Alba este printre puţinele din ţară care îşi asigură parţial energia electrică pentru iluminatul stradal exclusiv din surse nepoluante. Cel mai mare sat al comunei, Şeuşa, este alimentat cu energie la reţeaua publică cu ajutorul unei instalaţii eoliene şi a unor panouri fotovoltaice. Investiţia a fost rezultatul unui parteneriat între Universitatea Politehnică din Timişoara şi Primăria Ciugud. Instalaţia a fost pusă în funcţiune în 2012, iar valoarea bunurilor se ridică la aproximativ 250.000 de euro. În 2017, bunurile revin comunei în condiţiile în care Universitatea va finaliza proiectul de cercetare. Din punct de vedere financiar, economia realizată se ridică la 20.000 de lei, în fiecare lună, sumă mai mică cu 25 la sută decât cea plătită anterior.

Damian ziarul apulum

Impozite plătite pe internet

Locuitorii din Ciugud sunt tot primii din România care îşi pot plăti impozitele şi taxele locale pe internet. De asemenea, pot să solicite eliberarea unui document tot cu ajutorul internetului. Proiectul a fost derulat tot din fonduri europene prin intermediul Asociaţiei Intercomunitare de Dezvoltare Ciugud-Berghin şi a avut o valoare de aproape jumătate de milion de lei şi a adus beneficii ambelor comune.
Chiar înainte să existe ghişeul.ro, în 2008, primarul Gheorghe Damian a achiziţionat o aplicaţie de plată online printr-un proiect Phare. „În primul rând, pentru că nu mai există contact cu funcţionarul, se evită corupţia. În al doilea rând, se câştigă timp, care în ziua de azi e cel mai de preţ lucru al fiecăruia dintre noi. Orice serviciu furnizat de primărie şi în format online este util. Asta e viitorul”, susţine primarul. Cei care nu locuiesc în comună dar au proprietăţi acolo plătesc online, dar tendinţa de creştere a achitării impozitelor pe internet se manifestă din ce în ce mai mult şi în rândul localnicilor. Şi pentru că trăim în era internetului, primăria oferă internet wireless gratuit pentru locuitori.

Asociația „Limbenii”

Un sat cu 150 de suflete din comuna Ciugud a ajuns un exemplu pentru modul în care o comunitate mică se poate gospodări singură. Sătenii au format o asociaţie cu ajutorul căreia organizează evenimentele de suflet ale localităţii, îi ajută pe semenii care au nevoie şi chiar realizează mici investiţii necesare pentru bunul mers al comunităţii.

Satul este urbanizat, cu drumuri asfaltate şi trotuare pavate şi nu există o gospodărie care să nu aibă apă curentă, gaz sau canalizare. Majoritatea „limbenilor” munceşte în Alba Iulia, oraşul fiind situat la distanţă de câţiva kilometri, însă fiecare are o gospodărie pe care o lucrează după serviciu.

În Limba, oamenii te salută şi intră în vorbă, fie că te cunosc, fie că nu. Sătenii discută între ei toate problemele, iar când iau o hotărâre, se ţin de ea. Au constituit asociaţia „Limbenii” prin intermediul căreia organizează toate evenimentele din comunitate şi oferă sprijin celor care au nevoie. Totul a început în 2007, când turla bisericii trebuia reparată, iar oamenilor le-a venit ideea să se adune şi să pună toţi umărul. De atunci, în fiecare luna, 130 de familii din cele 150 donează câte 5 lei pentru comunitate, iar banii sunt investiţi cu folos. „Şi cu ajutorul acestor bani străzile sunt mai frumoase, satul mai frumos, iar oamenii sunt mai uniţi. Fiecare dintre noi are un sentiment foarte plăcut că a ajutat cu ceva comunitatea în care trăiesc”, afirmă Augustin Muntean, membru în asociaţie.

Infrastructura a fost realizată cu ajutorul banilor europeni obţinuţi de primărie, dar există multe alte lucruri de care se îngrijesc prin intermediul asociaţiei. Astfel, s-a ajuns ca din sumele adunate să fie plătite medicamente pentru bătrânii singuri şi neajutoraţi. De asemenea, copiii satului au fost trimişi în tabere, chiar şi la Marea Neagră. În urmă cu câţiva ani, la o şedinţă a asociaţiei au refuzat oferta unui patron care dorea să deschidă o crâşmă în sat. Sătenii au spus că au de lucru acasă şi nu au timp de stat prin baruri. Limba este, astfel, poate singurul dacă nu printre puţinele sate din România cu un asemenea nivel de dezvoltare care nu are un bar unde oamenii să poată consuma băuturi alcoolice. Există, în schimb, un magazin alimentar de unde sătenii îşi pot cumpăra toate cele de care au nevoie.
Dorin Bucur, „sufletul” mişcării civice din sat

Iată cum e prezentată pe pagina sa de internet mica asociație „Limbenii”: „Deşi sunt o mană de oameni, locuitorii satului Limba au găsit, de fiecare dată, puterea să se unească în faţa unui proiect comun şi să-l ducă la bun sfârşit. Aşa s-a întâmplat cu realizarea Monumentului Eroilor, au făcut zile-muncă pentru construirea Căminului Cultural, au săpat şanţuri pentru introducerea apei în sat, au adunat bani şi au lucrat împreună la ridicarea Casei Parohiale, au plătit şi au săpat şanţuri pentru introducerea gazului în sat, au pus mană de la mană şi au angajat pictor pentru pictarea bisericii, au muncit împreună pentru construirea treptelor spre biserică”.

Preşedintele asociaţiei şi „sufletul” mişcării civice din sat este Dorin Bucur. „La una din primele întâlniri ale asociaţiei am decis care sunt priorităţile, ce să facem în sat. Şi ne-am zis: ne pică turlă în cap, hai să începem cu asta. Am găsit meşteri, am strâns bani, fiecare a dat cât a putut. Apoi ne-am organizat. Unii s-au rânduit să aducă meşteri şi să îi ducă sau să îi cazeze în sat. Alţii au adus mâncare. Alţii au adus materiale”, povesteşte el. Un alt proiect dus la bun sfârşit la începuturile existenţei asociaţiei a fost construirea unui pod. „Ne-am adunat 21 de oameni şi într-o după-amiză l-am construit. Este un pod mai mic pe care se ajunge la pământurile pe care le cultivăm. Ca să ajungem acolo, trebuia să ocolim o vale de un kilometru. Aşa, ne-am adunat fiecare cu materiale, cu lemn, cu fier şi l-am construit”, spune preşedintele Asociaţiei „Limbenii”. Dorin Bucur afirmă că în prezent satul Limba este o mare familie: „Au existat cazuri prin care au fost ajutaţi oameni ce aveau nevoie de medicamente sau chiar intervenţii chirurgicale. De exemplu, unei doamne îi trebuie un stent care costa destul de mult şi a fost ajutată de oamenii din sat”.

Evenimentul „Fiii satului”, organizat neîntrerupt de 48 de ani

Oamenii din Limba plecaţi peste hotare se reunesc, de 48 de ani, în prima duminică din septembrie la sărbătoarea ”Fiii satului”. Localnicii se întâlnesc la monumentul din centrul satului unde preotul oficiază un parastas pe pomenire a eroilor, se organizează un meci tradiţional de fotbal, expoziţii, lansări de carte, dialoguri şi o mică petrecere.

Odată cu trecerea anilor, asociaţia şi satul s-au dezvoltat şi au înfiinţat noi activităţi recreative care sunt organizate în fiecare an: concursul de pescuit, ziua pricolicilor (,,pricolicii” este termenul prin care se defineau „limbenii” din timpuri mult mai vechi, un fel de eternizare a faptului că se trag direct din vechii daci), petrecerea în căminul cultural a revelionului, a zilelor onomastice, hodăiţa (alungarea spiritelor rele prin aprinderea de focuri pe câmp la sfârşitul iernii), borbolatiţa, colindatul în ajunul Crăciunului şi multe altele. Din activitatea asociaţiei nu lipseşte nici şcoala, care are un rol foarte important în comunitate. În fiecare an, în cadrul activităţilor din săptămâna „Şcoala Altfel”, elevii desfăşoară muncă de cercetare pentru a cunoaşte istoria şi tradiţiile satului.

Limbenii sunt cunoscuţi sub denumirea de oameni-lupi sau, din superstiţie, pricolici. Pe vatra satului au fost descoperite urme de trăire din vremea dacilor. Aceştia erau organizaşi într-o uniune războinică a cărei simbol era lupul. „Pricoliciul” este reprezentat şi pe semnul care marchează intrarea în sat.

Legenda „limbenilor” cu Mihai Viteazul

Mândria „limbenilor” faţă de ce au făcut şi vor să mai facă este remarcată şi printr-o legendă care datează de sute de ani: „Se spune că Mihai Viteazul, înainte de a intra în Alba Iulia, l-a chemat la el pe sfetnicul de taină şi i-a zis: «Mâine voi intra în Alba Iulia şi voi desăvârşi unirea celor trei ţări în una singură şi mare. Trebuie să intru cu fală şi cutezanţă. Pohtesc să-mi fie ţesălat calul şi lustruite hamurile şi cizmele de către oameni de nădejde». – «Ştiu eu un sat, Măria Ta, spuse sfetnicul, iscoadele mele mi l-au adus la cunoştinţă şi se numeşte Limba, aici aproape de Alba Iulia, care a fost danie domnească de mare însemnătate». – «Să purcedem acolo», a spus domnitorul. Spre seară au poposit în sat unde au fost ospătaţi şi cinstiţi cum se cuvine, calul alb a fost ţesălat cu grijă, şaua şi hamurile curăţite, iar cizmele au fost lustruite, de îţi luau ochii. Se spune că la intrarea în Alba Iulia, Voievodul arăta atât de sclipitor, cu cizmele lustruite aşezate peste burta albă a calului, încât toată populaţia adunată acolo îşi punea mâna streaşină la ochi să se protejeze de atâta strălucire”.

Satul Limba este aşezat în vecinătatea Mureşului, la un nivel ridicat de albia râului, şi oferă, pe o colină unde este construită şi biserica, o panoramă deosebită asupra Luncii Mureşului şi a oraşului Alba Iulia.

Actualul Premier al Romaniei Sorin Grindeanu, impreuna cu sotia sa, detin doua terenuri si o casa in judetul Timis.
Dansul a castigat din salariul de deputat, aproximativ 38,580 lei respectiv 41,271 lei din functia de presedinte al C J Timis si are o datorie la banca in valoare de 52,400 de Euro.

Potrivit declaratiei declaratii de avere de pe site-ul Guvernului, Grindeanu are, impreuna cu sotia sa, doua terenuri intravilane in judetul Timis, cu o suprafata totala de 773 metri patrati, precum si o casa de locuit dobandita in 2007, cu o suprafata de 205 metri patrati.

Premierul declara ca nu detine autovehicule sau alte bunuri sub forma de metale pretioase, bijuterii, obiecte de arta si de cult.

Sorin Grindeanu a vandut in 2016, in baza unui antecontract din 2014, un teren din judetul Timis catre SC Toli Agro SRL cu o valoare de zero lei, precum si un ATV catre SC Motoboom SRL pentru suma de 4.000 de lei.

Totodata, prim-ministrul sustine in declaratia de avere ca nu detine conturi sau depozite bancare a caror valoare insumata depaseste 5.000 Euro.

Premierul are o datorie la ING Bank in valoare totala de 52.400 Euro, scadenta in 2035, din care mai are de achitat in momentul de fata 43.885,29 Euro.

Sorin Grindeanu a castigat, din indemnizatia de deputat, 38.580 lei, precum si 41.271 lei in calitate de presedinte al Consiliului Judetean Timis. Sotia sa, Mihaela Grindeanu, a avut un venit anual de 16.262 lei ca manager al SC Duofarm SRL, aceasta obtinand si 4.440 lei din inchirierea unui apartament.

Sotia premierului a mai castigat 30.000 de euro din vanzarea unui apartament, 10.000 euro dintr-o donatie primita de la Nicolae Grindeannu, precum si 7.354 lei din indemnizatia pentru cresterea copiilor.

In declaratia de avere a lui Sorin Grindeanu figureaza si alocatiile primite de cei doi copii ai sai, in valoare de 1.008 lei si 2.052 lei.

PROTEST de amploare la Alba Iulia împotriva preşedintelui Klaus Iohannis. Oamenii cer

demisia acestuia și respectarea votului din 11 decembrieeste.

Peste 1000 de oameni au participat vineri în Alba Iulia la un protest spontan care a avut loc în Piața Ion I.C. Brătianu.

Veniți din toate colțurile județului dar mai ales din zonele defavorizate aceștia au scandat împotriva președintelui României, Klaus Iohannis.

Manifestanţii s-au mobilizat pe reţelele de socializare, fiind creat un eveniment numit ”Iohannis, respectă-ne votul!”.

”Va invit sa participati pe toti cei care credeti ca votul nostru DEMOCRATIC din 11 decembrie CONTEAZA, chiar daca presedintele Iohannis nu tine cont de el. Sa aratam ca Romanii au glas si respecta democratia”,se arată în mesaj

Manifestanţii s-au întâlnit după ora 17.00, în faţa Prefecturii Alba. Ei cer susţinerea guvernului pus de PSD şi ALDE şi demiterea preşedintelui României.

Acesta e primul miting pro Guvern  la Alba Iulia, după ce zece zile consecutive au avut loc manifestaţii împotriva executivului.

Banca le oferă pensionarilor care aleg să-şi încaseze pensia într-un cont deschis la BRD comisioane 0 pentru o perioada de un an de zile  şi dobânzi preferenţiale la depozite şi credite.

 

În desfăşurare până la sfârşitul lunii noiembrie, promoţia BRD Senior le oferă pensionarilor şansa de a câştiga unul dintre cele 60 de premii în bani oferite de bancă.

 

În promoţie sunt incluse o gamă largă de produse şi servicii dedicate, clienţii beneficiind de comisioane 0 la încasarea lunară a pensiei, deschiderea si administrarea contului curent in lei, deschiderea si administrarea contului de economii in lei, emiterea, reînnoirea şi administrarea cardului Maestro, retragerea de numerar de ATM-urile şi POS-urile BRD, interogarea soldului la ATM-urile BRD, 2 alerte de tip SMS, gratuite/luna la creditarea contului curent cu sume de peste 500 lei, plata facturilor prin ATM-uri sau canalele la distanţă sau plăţile către alţi clienţi BRD, tot prin intermediul canalelor bancare la distanţă. De asemenea, clienţii beneficiază de dobânzi preferenţiale atât la creditele de nevoi personale, cât şi la depozitele in lei şi conturile de economii in lei deschise la BRD.

 

Depozitele la termen in moneda nationala le sunt oferite seniorilor la dobânzi speciale, mai mari cu 0.10% decât dobânda standard. De asemenea, contul de economii Atucont în lei beneficiază de un bonus de 0.15% faţă de dobânda standard.

 

Creditele de nevoi personale Expresso sunt oferite cu reducere de 10% la dobânda fixă pentru împrumuturile de până la 68.000 de lei.

 

În timpul acestei promoţii, în toate zonele ţării, BRD îşi premiază cei mai fideli clienţi seniori. Caravana „BRD Senior” urmează să viziteze în perioada următoare şi alte mari orase. La ALBA IULIA  , au fost premiati castigatorii. Dorim sa le mulţumim în acest fel clienţilor noştri seniori, să îi recompensăm pentru că  ne-au ales şi mai ales, să îi asigurăm că vom face tot posibilul să le oferim  mereu servicii bune”, a spus  Bolosin Mariana  , director Grup Alba – BRD Groupe Societe Generale.

 

BRD-Groupe Société Générale este cea de-a doua bancă din România după totalul activelor. BRD – Groupe Société Générale are 2,2 milioane de clienţi activi şi operează o reţea de 818 unităţi. BRD ocupă o poziţie importantă pe piaţa românească a cardurilor, cu aproximativ 2,2 milioane de carduri valide şi o reţea de acceptare de aproximativ 26 000 POS-uri şi 1 500 ATM-uri. Cu operaţiuni de factoring de 921 milioane de euro în 2015, BRD este liderul pieţei de factoring din România. Activele totale ale băncii erau, la 30 iunie 2016, de 48,4 mld RON.
BRD face parte din Grupul Société Générale, unul dintre cele mai mari grupuri europene de servicii financiare. Grupul are 145 000 de angajaţi în 66 de ţări şi 31 de milioane de clienţi în întreaga lume, în trei activităţi-cheie:

 

  • Retail banking în Franţa
  • Retail banking internaţional, servicii financiare şi asigurări
  • Corporate & investment banking, private banking, administrare de active şi servicii pentru investitori

 

www.brd.ro; facebook;

 

img_1388 img_1383 img_1378img_1432 img_1424 img_1415 img_1406 img_1398

Numele meu este Iulia Dican, sunt de profesie Psiholog Clinician și Consilier. La fel ca tine, sunt mai mult decât orice etichetă menită să te încadreze într-o categorie sau alta, sunt mai mult decât tiparele mentale pe care mintea mea a fost obișnuită să le uitilizeze și sunt mai mult decât orice emoție pe care o trăiesc la un moment dat.

Sunt o persoană fascinată de mintea umană și de modul cum aceasta funcționează. Cred cu tărie că suntem mai mult decât lucrurile cu care obișnuim să ne identificăm și îmi doresc ca prin interacțiune, să ajung să cunosc și să simt OMUL din spatele tuturor măștilor, din spatele tuturor fricilor și credințelor care îl limitează. Îmi doresc să te ajut să desoperi starea de liniște și de acceptare a tot ceea ce vine spre tine și să conștientizezi că asta ești tu de fapt: liniște și armonie!

nedenumit-768x305
Abordarea mea psihoterapeutică este cea cognitiv-comportamentală. Psihologia cognitiv-comportamentală își propune să identifice și să modifice acele tipare de gândire care sunt responsabile pentru emoțiile și comportamentele noastre. Principiul de bază al acestei abordări este acela că noi reacționăm la anumite evenimente în funcție de modul în care ne raportăm la ele. Cu alte cuvinte, nu evenimentele în sine sunt cele care ne crează probleme, ci tiparele mentale care ni se activează atunci când avem de-a face cu o situație sau alta.

Ce putem face, este ca pe fondul unei alianțe pline de empatie, autenticitate și înțelegere, să identificăm împreună acele credințe care te limitează și să căutăm împreună cele mai bune soluții ale problemelor cu care te confrunți. Îți voi fi alături pentru a te ajuta să găsești metode alternative de a gândi despre o problemă, să identifici ariile asupra cărora ai putere de influență directă ( și pe ele ne vom focaliza cel mai mult) și te voi ajuta să le faci față, fără a te simți blocat și speriat, acelor situații care nu se află în aria ta de control.

Terapia cognitiv-comportamentală a fost utilizată cu succes pentru a trata o gamă largă de probleme, printre care: tulburări anxioase (tulburare de panică, fobii specifice, anxietate socială, anxietate generalizată, tulburare obsesiv-compulsivă), depresie, tulburări de comportament alimentar, tulburări de somn, disfuncții sexuale, dependență de substanțe psihoactive, tulburări de personalitate.
Poate fi aplicată sub formă de psihoterapie individuală, de grup, de cuplu sau de familie.

Pentru mai multe detalii, nu ezita să mă contactezi!

DICAN IULIA 

Psiholog Clinician și Consilier în terapii cognitiv-comportamentale

Acreditat de colegiul Psihologilor din România

3-300x191

Contact

https://www.facebook.com/psihologiuliadican

Cabinet Sebes

Str. Aviator Olteanu, nr. 23, Sebes

(in curtea interioara)

Sambata 08:00-16:00 (cu programare)

http://psihologiuliadican.ro/contact/

Telefon: 0742 489 725

E-mail: psihologiuliadican@yahoo.com

Skype: iulia.dican

 

Cabinet Cluj

Bd. Nicolae Titulescu, nr. 26, Cluj-Napoca

In cadrul clinicii Deak Medical Center

Luni-Vineri 14:00-20:00 (cu programare)

Marţi, 6 septembrie 2016, Primarul Municipiului Sebeş, domnul Dorin Nistor, a primit vizita unei delegaţii oficiale conduse de Excelenţa Sa, domnul Fuad Kokaly, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Statului Palestina în România.

Înalţii oaspeţi şi-au exprimat interesul de a dezvolta o relaţie de cooperare internaţională a localităţii Beit Sahour, reprezentată la întâlnire prin domnul primar Hani Abdalmasih, cu Municipiul Sebeş, intenţiile declarate fiind de a dezvolta o nisă de schimburi culturale şi turism religios. De asemenea, a fost exprimat interesul de a organiza vizita unui grup de oameni de afaceri din Statul Palestina, în zona noastră, având în vedere proximitatea cu reşedinţa de judeţ, Alba-Iulia, un alt reper de interes pentru delegaţia palestiniană.

Menţionăm faptul că localitatea Beit Sahour se află sub administrarea Autorităţii Naţionale Palestiniene, este situată în vecinătatea Betleem-ului, are o populaţie de circa 15.000 de locuitori, din care majoritatea sunt creştini (80%), iar 20% sunt musulmani. Localitatea este înfrăţită cu 20 de oraşe din Bahrain, Italia, Franţa, Grecia, Olanda, Chile, Iordania, Qatar, Germania, Lituania.

Delegaţia a fost compusă din: Excelenţa Sa, domnul Fuad Kokaly, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Statului Palestina în România, domnul Assem Kordi, consilier Ambasada Statului Palestina, domnul Hani Abdalmasih Al-Hayek, primarul localităţii Beit Sahour, doamna Nawal Shomali, consilier local, domnul Raja Bannoura, consilier local, domnul Nabeel Boulus, inginer, şeful departamentului tehnic.

„Suntem de acord cu propunerea de a dezvolta acest parteneriat cu municipalitatea Beit Sahour şi considerăm că orice deschidere este pozitivă. Sebeşul este un oraş dezvoltat economic, avem obiective turistice care în acest moment nu sunt suficient puse în valoare, însă acesta este rolul nostru, ca administraţie publică şi avem tot interesul să progresăm. Domeniile de cooperare care ne dorim să prevaleze în raporturile dintre comunităţile cu care suntem înfrăţiţi vizează cultura, educaţia, învăţământul, adică elemente şi simboluri care unesc oamenii din toate colţurile lumii. Eu am convingerea că o relaţie de parteneriat presupune cunoaşterea şi deschiderea către specificul ambelor părţi şi sublinierea celor mai reuşite exemple. Sunt sigur că vom găsi cele mai inspirate căi pentru a apropia comunităţile noastre.” [Dorin Nistor, Primarul Municipiului Sebeş]

 

 

Compartimentul Relaţii Publice şi Comunicare

                                       Primăria Municipiului Sebeş

Au trecut aproape 8 luni de când Dorin Nistor  promitea, printr-un articol publicat in Ziarul Sebeşanul, că Parcul Arini are nevoie de terenuri de sport, piste de biciclete, un ştrand şi un patinoar artificial. Ne bucurăm să vedem chiar și în faza de proiect ştrandul din Sebeş. Aşteptam şi materializarea celorlalte proiecte, de exemplu patinoarul, pentru că se apropie iarna. Un reper important rămâne centrul istoric, locaţie care ne reprezintă în ochii comunităţii şi ai celor care tranzitează Sebeşul

Dorin Nistor: “Mai avem şi centrul istoric, parcurile Tineretului şi Arini, unde este necesară împrospătarea vegetaţiei, refacerea aleilor, iar în Arini – terenuri de sport, piste de biciclete, un ştrand, un patinoar artificial, pentru ca această zonă să-şi redobândească frumuseţea şi utilitatea pentru relaxarea şi sănătatea sebeşenilor şi nu numai a lor. Există şi posibilitatea de a finanţa astfel de lucrări din fonduri europene, din Axa 5.2 a Programului Operaţional Regional, inclusiv cele de continuare a lucrărilor la barajul început de Hidroelectrica, prin care s-ar amenaja un lac artificial care să aibă utilizări multiple: de agrement dar şi de regularizare a râului Sebeş, şi de sursă de apa pentru a alimenta şanţurile de pe marginea drumurilor de care vă spuneam mai sus. Parcul Arini va avea şi locuri speciale pentru grătar, picnic, foişor pentru fanfară, loc de joacă pentru copii, mobilier urban modern.”

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook