Săracă țară bogată! 5 miliarde de euro este valoarea lemnului furat...

Săracă țară bogată! 5 miliarde de euro este valoarea lemnului furat în ultimii 10 ani! Schweighofer Industries acuzat de ong-urile de mediu!

Aproximativ jumătate din lemnul prelucrat în România a provenit în ultimul deceniu din tăieri ilegale se arată într-o anchetă publicata pe platforma romaniacurata.ro. Conform mai multor organizații care luptă pentru protecția mediului, cea mai mare parte a lemnului tăiat ilegal a ajuns la compania austriacă Schweighofer Industries. 5 miliarde de euro este valoarea estimată a lemnului tăiat ilegal în ultimii 10 ani în România. Clienții Schweighofer sunt, la rândul lor, responsabili de continuarea practicilor companiei, care încalcă cele mai recente reglementări europene de luptă împotriva comercializării de produse de lemn provenit din tăieri ilegale.

Alexander von Bismarck, directorul executiv al Agenției pentru Investigații de Mediu /Environmental Investigation Agency – EIA/, este cel care a prezentat joi Raportul „Jefuirea ultimei păduri: Cea mai mare companie de procesare a lemnului din Austria, drepturi funciare și corupția din România”.

Raportul EIA prezintă studii de caz din mai multe zone ale țării în care Holzindustrie Schweighofer acceptă cu bună știință și încurajează furnizarea lemnului ilegal, „speculând proasta administrare a pădurilor”. „Dacă tot susțineți că sunteți corecți, cum e posibil ca fiecare lemn tăiat ilegal îl găsim la Schweighofer Industries?”, se întreabă Alexander von Bismarck.

Harta întocmită de Greenpeace arată că în perioada 2000-2011 s-au pierdut nu mai puțin de 280.000 de hectare de păduri. Conform calculelor Greenpeace, ritmul a fost de 3 hectare/oră. În același timp, dintr-o actualizare realizată în 2015 reiese că pierderea pădurii a avut loc în același ritm, în intervalul 2012-2014.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor arată că există un volum de 8,8 milioane de metri cubi de lemn ilegal, iar autoritățile de control descoperă doar jumătate de milion de metri cubi pe an, menționează realizatorii cercetării.

Cum moare industria mobilei în România

Conform raportului prezentat astăzi de Alexander von Bismarck, compania austriacă Holzindustrie Schweighofer a provocat pierderi masive industriei mobilei din România, odată cu majorarea prețurilor și preluarea stocurilor de cherestea. Exporturile de mobilă se cifrau în 2004 la 762 milioane de dolari, în timp ce în 2014 acestea au scăzut la 628 milioane de dolari.

„Schweighofer Industries a creat 3.400 de locuri de muncă și a distrus 60.000 de locuri de muncă în industria mobile”, a spus și Gabriel Păun, cunoscutul Agent Green.

În replică la Raportul EIA, Holzindustrie Schweighofer a respins, tot astăzi, acuzațiile organizației de mediu.

„Tăierile ilegale de lemn afectează grav pădurile, precum și întreaga industrie de prelucrare a lemnului, astfel că este în interesul tuturor să promovăm sustenabilitatea, să avem un sistem riguros și eficient de control al originii lemnului și să prelucrăm doar lemn cu documente complete și corecte, care respectă toate reglementările din România și din Uniunea Europeană”, se arată într-un comunicat de presă al companiei austriece.

Compania cu sediul la Viena i-a scris în toamna anului 2014 prim-ministrului român Victor Ponta, amenințând că va recurge la concedieri în masă. La finele lunii iulie, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor /MMAP/ a transmis Parchetului General rapoartele de control referitoare la activitatea mai multor operatori din sectorul forestier.

***

Raportul integral poate fi citit integral mai jos sau aici (click) în varianta originală. Intertitlurile aparțin redacției RC.

”Lemnul ultimelor păduri virgine ale Europei este tăiat ilegal și distribuit apoi sub formă de biocombustibil și cherestea de către cele mai mari lanțuri de magazine ale Europei. România, țara est-europeană pe suprafața căreia se găsesc 2/3 din ultimele păduri virgine ale Europei, ce adăpostesc cele mai numeroase populații de lupi, urși și râși de pe continent, este în prezent victima companiilor străine care profită de resursele ei de lemn.

Dintre acestea, o companie austriacă de procesare a lemnului numită Holzindustrie Schweighofer (Schweighofer) a profitat mai mult decât celelalte, iar la ora actuală procesează în jur de 40% din producția totală anuală de lemn de esență moale a țării, inclusiv cantități semnificative de lemn tăiat ilegal. Schweighofer comercializează peleți, brichete și cherestea în aproape toate statele Uniunii Europene, mai precis în 21 dintre ele. Clienții săi includ cele mai mari companii producătoare de biomasă ale Europei, precum firmele Genol și Drauholz, și câteva din cele mai mari lanțuri de magazine de tip DIY ( ”Do-It-Yourself”) de pe continent, ca de exemplu Hornbach (Germania), Baumax (Austria/Germania) și Bricostore (deținut de retailerul britanic Kingfisher).

Investigație de doi ani

Acest raport al ONG Environmental Investigation Agency (EIA) este rezultatul unei investigații asupra fenomenului tăierilor de lemn ilegale din România derulată pe parcursul a doi ani. Rezultatele arată că în ultimii 10 ani Schweighofer a reprezentat cel mai important factor declanșator din țară pentru exploatarea ilegală a lemnului. Schweighofer este cel mai mare cumpărător de lemn de esență moale din România și, după cum demonstrează acest raport, îi lipsesc măsuri eficiente de evitare a preluării lemnului tăiat ilegal.

O investigație făcută sub acoperire a arătat că unul dintre oficialii austrieci ai companiei Schweighofer, care a avut rolul cel mai important în deschiderea fabricilor din România, a acceptat în mod deschis să preia lemn tăiat ilegal, în plus fiind dispus să ofere bonusuri furnizorilor de lemn tăiat ilegal. În majoritatea cazurilor de tăieri ilegale descoperite de EIA pe teren, firmele de exploatare au vândut lemnul către fabricile Schweighofer. Prin intermediul unor studii de caz din ultimii 10 ani, acest raport documentează exemple concrete despre modul în care Schweighofer a achiziționat lemn tăiat ilegal și arată consecințele asupra pădurilor, parcurilor naționale și comunităților din România.

În continuare, acest raport identifică cei mai mari clienți europeni ai companiei Schweighofer din ultimul timp, printre care se numără unele dintre cele mai mari lanțuri de magazine de biocombustibil și de tip DIY, într-o perioadă în care o nouă lege europeană pentru oprirea comerțului cu lemn tăiat ilegal (Regulamentul Uniunii Europene privind lemnul – EUTR), începe să fie implementată în statele membre.

Schweighofer a amenințat că dă în judecată Guvernul României dacă nu slăbește implementarea proceselor de reformă la nivel de politică forestieră națională care ar putea pune în pericol modelul lor lacom de afaceri.

Societatea civilă din România și o serie de politicieni și-au exprimat indignarea, iar procurorii au început să cerceteze compania. Schweighofer se confruntă acum cu consecințe juridice în România, iar clienții companiei de pe întregul continent trebuie să înfrunte faptul că achizițiile lor includ lemn tăiat ilegal și contribuie la distrugerea ultimelor păduri seculare ale Europei.

Tăierile ilegale: 50% din lemnul exploatat în România

De mai bine de un deceniu, membrii Guvernului, reprezentanții presei, precum și activiștii de mediu au expus faptul că tăierile ilegale reprezintă o problemă majoră. Într-un studiu axat doar pe anumite metode de tăiere ilegală, Guvernul României a estimat că între 1990 și 2011 un volum de 80 de milioane de m3 de lemn a fost tăiat ilegal în România – ceea ce reprezintă 24% din volumul total de lemn tăiat în această perioadă – în valoare de cel puțin 5 miliarde de Euro. Acest volum este o estimare conservatoare, întrucât nu reușește să acopere multe metode de tăieri ilegale, cum ar fi tăierile de pe terenuri furate de la comunitățile locale prin intermediul retrocedărilor nedrepte și ilegale care continuă să aibă loc nestingherite, pe toată suprafața țării.

Un studiu mai recent al Inventarului Forestier Național a avut o abordare mai detaliată, cuprinzând vizite de teren la exploatări din țară. Acest studiu a arătat că în perioada 2008-2014 un volum de 8,8 milioane de m3 de lemn a fost tăiat ilegal – echivalentul a 49% din totalul volumului exploatat în această perioadă. Se pare că acest studiu nu a luat în considerare toate formele de tăieri ilegale, precum cele ce apar în cazul terenurilor retrocedate ilegal.

Tăierile ilegale și proasta administrare a pădurilor au dus la degradări masive ale unor păduri primare. O analiză a imaginilor satelitare arată că între anii 2000 și 2011 România a pierdut 280.000 de hectare de pădure. Aproape jumătate din pădurea pierdută este localizată în parcurile naționale și în alte zone protejate.

Investigația făcută de EIA scoate la iveală numeroasele forme de activități ilegale care au loc peste tot în sectorul silvic din România. Printre cele mai comune încălcări ale regulamentului de recoltare a masei lemnoase se numără: depășirea limitelor permise de tăiere, tăieri la ras ilegale, precum și desele abuzuri făcute în cazul avizelor pentru tăieri accidentale, în baza cărora se pot tăia copacii afectați de dăunători sau cei distruși în urma furtunilor. Începând cu anii ‘90 retrocedările pădurilor care fuseseră confiscate de guvernul communist în 1948 au fost și ele umbrite de multe nereguli. Guvernul român apreciază că cel puțin 20% din pădurile publice destinate retrocedărilor către proprietarii inițiali au fost achiziționate în mod ilegal de alte persoane, ceea ce a dus la privarea de drepturi, pe scară largă, a adevăraților proprietari și la degradarea masivă a pădurilor obținute ilegal. În cele mai multe dintre cazuri, grupări criminale organizate incluzând oficiali guvernamentali și politicieni au orchestrat aceste restituiri folosindu-se de documente false și de mită.

Analizând numeroasele forme de tăieri ilegale confirmate de Guvernul român, de ONG-uri locale, precum și de investigația proprie, EIA estimează că cel puțin 50% din toată masa lemnoasă tăiată în România provine din surse ilegale. În majoritatea cazurilor de tăieri ilegale investigate de EIA, compania austriacă Schweighofer a apărut drept destinatara lemnului tăiat ilegal.

”Doar 2% din lemnul achiziționat de Schweighofer provine din păduri proprii, cu certificare FSC”

Timp de mai bine de 10 ani, Schweighofer și-a mințit clienții în ce privește practicile de achiziționare a lemnului din România, în ciuda faptului că beneficiază de aproximativ 40% din cantitatea de masă lemnoasă a țării și recunoaște că sectorul silvic național are un factor de risc ridicat. Compania susține că pădurile ei au certificate FSC (Consiliul de Administrare a Pădurilor), că tot lemnul achiziționat provine de la surse cu certificare PEFC (Programul pentru asigurarea certificărilor forestiere) și că refuză lemnul care a fost tăiat din parcurile naționale. În realitate, mai puțin de 2% din lemnul achiziționat provine din pădurile proprii, cu certificare FSC, restul provenind de la peste 1.000 de firme furnizoare; multe dintre aceastea au fost urmărite în justiție sau sunt în acest moment investigate pentru tăieri ilegale. Așa-zisa certificare PEFC prin care Schweighofer pretinde că oferă ”garanții” în ceea ce privește legalitatea surselor, nu face deloc asta: aceasta presupune doar existența unei documentații care să ”indice” legalitatea, în ciuda numeroaselor fraude la capitolul documente din sectorul silvic din România.

Numeroasele cazuri exemplificate în acest raport de lemn tăiat ilegal care a fost recepționat de Schweighofer ilustrează punctele slabe ale sistemului de lanț de custodie (CoC) al certificării PEFC, bazat pe completare unor formulare, în sectorul silvic cu risc ridicat din România. Deși Schweighofer a pretins, mai ales în ultimii doi ani, că refuză să achiziționeze lemn din parcurile naționale, echipa EIA a descoperit faptul că firma austriacă a acceptat cu bună știință lemn din parcuri naționale, cel puțin până în primele luni ale anului 2015. Un reprezentant al companiei a recunoscut acest lucru într-o discuție cu un activist de mediu care a urmărit un camion cu copaci tăiați dintr-un parc național care a ajuns la una dintre fabricile Schweighofer; activistul a fost ulterior bătut de agenții de pază ai companiei și atacat cu spray lacrimogen.

Anchetatorii EIA aflați sub acoperire s-au întâlnit cu doi dintre cei mai importanți responsabili de achiziții din cadrul companiei Schweighofer în două ocazii diferite și le-au spus acestora că ei au un contract cu o comunitate locală care le-a dat dreptul să taie o anumită cantitate de masă lemnoasă anual, dar că ei (anchetatorii) intenționează să taie de două ori mai mult. În ambele întâlniri, oficialii Schweighofer au afirmat clar că vor accepta lemnul, explicând în continuare politica de acordare a bonusurilor – echivalentul a aproximativ 8 Euro în plus pentru fiecare metru cub la orice transport de masă lemnoasă ce depășește cantitatea agreată prin contract. În luna aprilie 2015, EIA a făcut publice înregistrările audio și video ale acestor întâlniri.

Ca reacție la rapoartele EIA și la informațiile apărute în presă, în luna mai 2015 Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a ordonat inspectarea fabricilor Schweighofer din Sebeș și din Rădăuți și de asemeni controlarea furnizorilor din mai multe regiuni ale țării. În cadrul controlului guvernamental întreprins la fabrica de la Sebeș au fost verificate câteva sute de contracte de furnizori dintr-un număr de peste zece mii de astfel de contracte și au fost comparate documentele de transport (avizele) pentru transporturile de lemn către Sebeș cu acordurile de punere în valoare (APV-uri). În acest set de contracte, controlul guvernamental a găsit dovezi ce atestă că 27 de furnizori, numai dintr-un singur județ (Maramureș), au efectuat livrări de peste 165.000 m3 de masă lemnoasă tăiată ilegal către fabrica Schweighofer Sebeș, în perioada ianuarie 2014 – aprilie 2015. În plus, raportul a consemnat un număr mare de alte încălcări, inclusiv ceea ce auditorii au descris drept crearea unor rețele ilegale în care sunt implicați reprezentanți ai instituțiilor silvice locale, firme furnizoare, precum și ”reprezentanți zonali ai fabricii Schweighofer Sebeș”, cu scopul de a da ”iluzia legalității în cazul maselor lemnoase achiziționate fără dovezi de proveniență legală.”

Directorul General Gerald Schweighofer susține că fabricile lui resping lemnul provenit din surse ilegale. Cu toate acestea, în contractele de furnizare, compania acestuia afirmă că livrările de masă lemnoasă fără documentație legală către Schweighofer sunt acceptate, dar cu o penalizare de 35 RON/m3 . Dacă aceste cantități de masă lemnoasă nu sunt predate autorităților, sau măcar verificate dacă au proveniență legală, aceasta reprezintă un sistem contractual menit să aducă un profit suplimentar din penalizarea furnizorilor, continuând însă vânzarea la preț mic a lemnului ilegal către cumpărători. Această ”taxă pe lemnul ilegal” este compensată, însă, cu bonusul oferit anchetatorilor EIA pentru cantitățile livrate peste cele stabilite contractual, câte 8 Euro pentru fiecare metru cub – în felul acesta, penalizarea pe care ar avea-o de plătit furnizorii pentru livrarea de lemn fără documentele de proveniență legală poate fi anulată prin bonusul oferit de Schweighofer pentru lemnul livrat ce depășește limitele contractuale.

Schweighofer este activă în România din anul 2002. De atunci, Schweighofer a obținut mai multe contracte pe zece ani din partea Guvernului României prin care companiei I se garanta circa jumătate din întreaga cantitate de lemn de molid tăiat din pădurile publice, scutind firma de procedura standard de licitație. În ultimii 10 ani Schweighofer a devenit cel mai mare cumpărător și procesator de lemn din țară, și are în prezent cinci fabrici în România, care produc lemn fasonat, peleți și brichete, precum și cherestea stratificată și panele. Schweighofer importă 25% din masa lemnoasă folosită în fabricile de cherestea din România din alte țări (în cea mai mare parte din Ucraina).

”Schweighofer minte de zece în privința practicilor de achiziție a lemnului”

Deși Schweighofer achiziționează aproape în totalitate masa lemnoasă din diverse surse, are deseori legături financiare strânse cu acestea. În multe cazuri Schweighofer își plătește direct furnizorii cu care are contracte prin care aceștia se obligă să livreze o anumită cantitate de masă lemnoasă. Dacă furnizorii nu reușesc să-și îndeplinească norma, Schweighofer îi penalizează. Documente ale instanțelor judecătorești enumeră exemple în care obligațiile de livrare a lemnului depășesc cantitatea legală permisă să fie exploatată pe terenurile furnizorilor.

În jur de 60% din exporturile efectuate de Schweighofer către piața europeană sunt reprezentate de peleți și brichete. Panourile de molid și pin reprezintă principalele produse destinate exporturilor în țări din afara Europei (89%), urmate de cherestea stratificată (10%), panel și lambriuri (<1%). În afara Europei, Japonia este cel mai mare partener, urmată de Arabia Saudită, Israel, Kuweit și Turcia.

Investigația EIA arată că Schweighofer are o politică de acceptare a lemnului tăiat ilegal, că a reprezentat un factor determinant în încurajarea fenomenului tăierilor ilegale în pădurile din întreaga Românie și că a mințit mai bine de zece ani în ceea ce privește practicile de achiziție a lemnului. Deși nivelul ridicat al corupției și tăierilor ilegale din România este bine cunoscut de mulți ani, Schweighofer și-a promovat o imagine de companie cu responsabilitate ecologică, încă de când și-a început activitatea aici, în 2002. Acest lucru a dus la o masivă fraudare a clienților, de-a lungul timpului.

Dată fiind recenta adoptare a Regulamentului Uniunii Europene privind lemnul (EUTR), cantitatea mare de masă lemnoasă exploatată ilegal în România subliniază incapacitatea Regulamentului de a combate tăierile ilegale în interiorul granițelor Uniunii Europene. Numeroasele transporturi de cherestea cu grad ridicat de risc de la Schweighofer care ajung în toată Europa ilustrează nevoia companiilor europene de a lua măsuri seminficative de verificare a legalității atunci când se aprovizionează din zone cu risc ridicat de tăieri ilegale, chiar și atunci când furnizorul este o companie austriacă cu 400 de ani de experiență silvică.

Comentarii

Comentarii

Fara Comentarii

Lasa un raspuns