Reportaje & Anchete

Primăria Municipiului Sebeș a organizat astăzi 01 Aprilie 2017 , campania de curăţenie „Sebeșul Curat”, acţiune care mizează pe implicarea cetăţenilor, a autorităţilor publice şi a societăţii civile, în vederea salubrizării spaţiilor publice într-o singură zi.

Pentru prima dată în ultimii 26 de ani a fost curățată zona aflată sub Motel. Această zonă este un adevarat focar de infecție.

Primarul Dorin Nistor , a fost prezent la fața locului  împreună cu viceprimarul Adrian Bogdan,  consilierii municipiului, angajaţi ai direcţiilor şi serviciilor primăriei, elevi ,  precum şi voluntari veniți de la mai multe societăți comerciale și asociații non-profit( Elis Pavaje , Florea Grup,Lincoln Service,Asociația AIPOT , Radio Orion Ziarul Sebesnul.ro și mulți alții) . Astfel, peste 1000 de persoane au strâns gunoiul de pe spaţiiile verzi, din zonele   (cartierul M. Kogălniceanu, cartierul Valea Frumoasei, cartierele Aleea Lac, Aleea Parc, Parcul Arini, sub Motel,zona Lancrăm,zona Răhău, și Petreşti).17692931_1349112031820928_1164746521_o 17692970_1349112301820901_1040347876_o 17759154_1349111045154360_1714931761_o 17759164_1349111731820958_1582004262_o 17759231_1349110938487704_1660481441_o 17759258_1349111175154347_247923564_o 17759330_1349111675154297_341065794_o 17759337_1349111881820943_519434060_o 17622179_1349111848487613_594561499_o 17622286_1349112155154249_1518186637_o 17622768_1349113188487479_608455494_o 17622804_1349111208487677_358288138_o 17622859_1349111008487697_346686043_o 17670720_1349113121820819_289790882_o 17692266_1349112208487577_960615691_o 17692391_1349111975154267_1346998750_o 17692405_1349112998487498_1296918073_o 17692532_1349111081821023_1963267033_o 17692572_1349113158487482_1032780538_o 17692832_1349113071820824_1806598011_o

71 de familii și-au angajat avocat împotriva fabricii Kronospan.

Potrivit  www.bbc.com

Locuitorii din Chirk caută o rezolvare legală în legatură cu praful creat de Kronospan.

71 de familii din orășelul german Chirk și-au angajat avocat împotriva fabricii de panouri din lemn Kronospan. Rezidenții afirmă că nu pot să mai deschidă ferestrele din cauza prafului emanat de fabrica de lângă Wrexham.

Suzanne Newell, una dintre rezidenți susține că  praful acoperă totul: ferestrele,mobila de gradină, mașinile, rufele… tot ea a afirmat că dacă bate vântul nu pot să deschidă geamurile. Tot aceasta spune că deși Kronospan, o firmă cu peste 600 de angajați, a contribuit pozitiv la bunăstarea comunității, oamenii nu ar trebui să sufere din cauza poluării.

Prezent în cadrul emisiunii  „Orașul meu Povestit” de la Alba Carolina TV, profesorul universitar Ioan Căldare a afirmat, marți 7 martie 2017 cu privire la acest subiect, că cei din conducerea Kronospan Sebeș s-au lăudat într-o discuție privată, că în Germania nu au nici măcar filtre electrostatice pentru reținerea prafului. Profesorul Ioan Căldare a mai spus că e dispus să-i ajute pe germanii din Chirk cu informații.

La noi în România situația stă altfel în sensul că la noi,  Kronospan a chemat în judecată 5 cetățeni, pe motivul că au acuzat în public fabrica,  că poluează. Unul dintre acești cetățeni chemați în judecată de Kronospan este chiar d-ul profesor Căldare Ioan. Dacă inițial i s-au  cerut ca daune aprox. 50.000 euro, acum avocații fabricii Kronospan încearcă să se împace cu domnul profesor Căldare…se pare însă că e prea târziu. Domnul profesor Căldare exclude orice împăcare cu fabrica poluatoare Kronospan, afirmând totodată că-i va pune la plată cu vârf și cu îndesat.

 

 

Lucrurile au scăpat, din nou de sub control în transportul public de persoane din județul Alba.

Rutele cu probleme sunt:

Ruta – SEBES – Alba iulia 

Sebes – Sasciori -Sugag

ALBA IULIA –  Zlatna – Abrud – Campeni

 

Mai bine de  jumătate din transportul public local și interurban a ajuns să fie efectuat de “rechini”, care prin activitatea lor ilicită, însă foarte bine organizată, au ajuns să sufoce firmele autorizate în domeniu.

Transportatorii spun că lucrurile nu mai pot continua în acest mod, și trebuie luate măsuri urgente de către toate autoritățile cu atribuții de reglementare în domeniu.

Numai pe ruta Sebes – Alba iulia circulă nestingherite zeci de mașini care transportă zilnic sute de persoane. Iar pe rutele Alba Iulia – Zlatna – Abrud – Câmpeni, și pe ruta Arieșeni rechini ai ajuns sa practice  transport de persoane fara nici o autorizatie. Nu e vorba aici de șoferi care iau la ocazie oameni de la marginea drumului, între două autobuze sau două stații de taxi, ci de persoane care fac zilnic curse regulate, “pescuind” călătorii inclusiv din stațiile transportatorilor autorizați,  inclusiv cu microbuze neautorizate cu o capacitate sub 16 locuri.

Pe lângă faptul că se supun un riscuri majore apelând la serviciile celor care efectuează transport ilicit de persoane, cunoscuți de mai toată lumea sub denumirea de “rechini”, cetățenii  alimentează inconștient în acest mod o imensă fraudă și evaziune fiscală care se produce zilnic, chiar sub nasul autorităților.

Un calcul sumar arată că, dacă pentru un drum de la Alba Iulia la Câmpeni , un om plătește unui “rechin” tot atât cât costul unui bilet de autobuz, adică 16 lei, la o cursă dus-întors cu patru persoane în mașină, acesta încasează la negru  120  de lei. Înmulțit cu un număr de minimum cinci drumuri pe care le fac lejer într-o zi, evazioniștii din transport încasează numai pe o mașină 600 de lei bani la negru.

Reprezentanții  firmelor  autorizate de transport din județ ne-au  spus că, din estimările de piață efectuate, jumătate din volumul de transport de persoane pe rutele menționate  se face în afara legii. Deși astfel de sesizări au mai existat de-a lungul timpului, paradoxal cei care au avut de suferit au fost tot transportatorii legali, Controalele instituțiilor abilitate s-au îndreptat tot către ei, de parcă “rechinii” nici nu ar fi existat. Pierderile firmelor autorizate depășesc în acest moment 70%.

“Rechineala” pe față care se desfăşoară la lumina zilei pe ruta ce leagă municipiul reședință de județ și zona Munților Apuseni impune de urgență măsuri clare și precise din partea tuturor autorităților cu abilități de control în domeniu.

Conform reglementărilor în vigoare, persoanele care practică activitatea de transport ilicit, neautorizat, de persoane, inclusiv de mărfuri, pe drumurile publice încalcă dispozițiile legale cuprinse în Legea taximetriei nr. 38/2013 și a ale OUG nr. 34/2010 privind unele măsuri pentru întărirea controlului în scopul combaterii transportului ilicit.

Există locuri în România care contrazic clișeele false rostogolite în mass media despre caracterul „infect” sau lipsit de responsabilitate al românilor. Unul dintre cele pe care le-am prezentat deja este comuna Pădureni din cel mai sărac județ al României: Vaslui. Altul este comuna Peștera din județul Constanța. Aceste localități, grației unor primari providențiali, au reușit să demonstreze că, practic, se poate și ceea ce teoretic nu se poate. Mai sunt și altele, vom ajunge la ele. Până atunci, să ne oprim în județul Alba, la Ciugud, comuna cu cel mai mare grad de absorbție a fondurilor europene: peste 16 milioane euro.

ciugud ziarul apulum

La mai puţin de 10 kilometri de Alba Iulia, lângă râul Mureş, se află o comună care, dacă nu ar fi existat, probabil că ar fi trebuit inventată. Comuna Ciugud deţine câteva recorduri greu de egalat: prima din ţară cu drumuri agricole asfaltate, cu piste de biciclete, internet wireless şi iluminat public asigurat din viteza vântului. Tot aici se află în construcţie un teren de golf şi se fac planuri pentru o sală polivalentă.

 

Ciugudul are şase sate (Drîmbar, Hăpria, Limba, Şeuşa, Teleac şi Ciugud) şi un spor natural pozitiv al populaţiei, fiind din acest punct de vedere printre cele două comune din Alba care au înregistrat creşteri ale numărului locuitorilor. În cele şase sate locuiesc aproximativ 3.200 de locuitori.

”Mini-Transalpina de Ciugud”

Unul dintre primele proiecte majore care au influenţat pozitiv viaţa locuitorilor a fost asfaltarea a 26 de kilometri de drum agricol între Ciugud, Daia Română şi Berghin. Proiectul a fost finalizat în 2011 şi a devenit cunoscut sub denumirea de ”Mini-Transalpina de Ciugud”, datorită frumuseţii zonei în care se află drumurile. Prin acest proiect s-a asigurat accesul mult mai facil al oamenilor la terenurile agricole şi s-a redus foaret mult timpul de călătorie dintre cele trei comune. Banii au fost obţinuţi de la Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Rurală.
„Drumul deserveşte 1.500 de hectare de terenuri agricole, dar şi ferme de oi, bovine, o crescătorie de melci şi o fermă piscicolă. Pe lângă faptul că asigură accesul facil al locuitorilor la terenuri agricole, scurtează foarte mult timpul de deplasare între aceste localităţi. Proiectul acesta nu doar că a fost primul drum de câmp asfaltat din ţară, ci şi în timp record: de la semnarea contractului, până la recepţie, patru luni de zile, cu proiectare şi execuţie”, spune primarul Gheorghe Damian, cel care administrează comuna din anul 2000.

O altă premieră pusă în practică este pista de biciclete, Ciugudul devenind astfel prima comună din România cu o astfel de realizare. Valoarea contractului a fost de jumătate de milion de lei, bani asiguraţi de la bugetul local. Pista de biciclete se întinde, deocamdată, pe o lungime de 2 kilometri, este trasată clar, cromatic şi fizic, fiind delimitată de spaţiul carosabil.

Mini-Transalpina ziarul apulum
Energie verde pentru iluminat public

Comuna Ciugud din judeţul Alba este printre puţinele din ţară care îşi asigură parţial energia electrică pentru iluminatul stradal exclusiv din surse nepoluante. Cel mai mare sat al comunei, Şeuşa, este alimentat cu energie la reţeaua publică cu ajutorul unei instalaţii eoliene şi a unor panouri fotovoltaice. Investiţia a fost rezultatul unui parteneriat între Universitatea Politehnică din Timişoara şi Primăria Ciugud. Instalaţia a fost pusă în funcţiune în 2012, iar valoarea bunurilor se ridică la aproximativ 250.000 de euro. În 2017, bunurile revin comunei în condiţiile în care Universitatea va finaliza proiectul de cercetare. Din punct de vedere financiar, economia realizată se ridică la 20.000 de lei, în fiecare lună, sumă mai mică cu 25 la sută decât cea plătită anterior.

Damian ziarul apulum

Impozite plătite pe internet

Locuitorii din Ciugud sunt tot primii din România care îşi pot plăti impozitele şi taxele locale pe internet. De asemenea, pot să solicite eliberarea unui document tot cu ajutorul internetului. Proiectul a fost derulat tot din fonduri europene prin intermediul Asociaţiei Intercomunitare de Dezvoltare Ciugud-Berghin şi a avut o valoare de aproape jumătate de milion de lei şi a adus beneficii ambelor comune.
Chiar înainte să existe ghişeul.ro, în 2008, primarul Gheorghe Damian a achiziţionat o aplicaţie de plată online printr-un proiect Phare. „În primul rând, pentru că nu mai există contact cu funcţionarul, se evită corupţia. În al doilea rând, se câştigă timp, care în ziua de azi e cel mai de preţ lucru al fiecăruia dintre noi. Orice serviciu furnizat de primărie şi în format online este util. Asta e viitorul”, susţine primarul. Cei care nu locuiesc în comună dar au proprietăţi acolo plătesc online, dar tendinţa de creştere a achitării impozitelor pe internet se manifestă din ce în ce mai mult şi în rândul localnicilor. Şi pentru că trăim în era internetului, primăria oferă internet wireless gratuit pentru locuitori.

Asociația „Limbenii”

Un sat cu 150 de suflete din comuna Ciugud a ajuns un exemplu pentru modul în care o comunitate mică se poate gospodări singură. Sătenii au format o asociaţie cu ajutorul căreia organizează evenimentele de suflet ale localităţii, îi ajută pe semenii care au nevoie şi chiar realizează mici investiţii necesare pentru bunul mers al comunităţii.

Satul este urbanizat, cu drumuri asfaltate şi trotuare pavate şi nu există o gospodărie care să nu aibă apă curentă, gaz sau canalizare. Majoritatea „limbenilor” munceşte în Alba Iulia, oraşul fiind situat la distanţă de câţiva kilometri, însă fiecare are o gospodărie pe care o lucrează după serviciu.

În Limba, oamenii te salută şi intră în vorbă, fie că te cunosc, fie că nu. Sătenii discută între ei toate problemele, iar când iau o hotărâre, se ţin de ea. Au constituit asociaţia „Limbenii” prin intermediul căreia organizează toate evenimentele din comunitate şi oferă sprijin celor care au nevoie. Totul a început în 2007, când turla bisericii trebuia reparată, iar oamenilor le-a venit ideea să se adune şi să pună toţi umărul. De atunci, în fiecare luna, 130 de familii din cele 150 donează câte 5 lei pentru comunitate, iar banii sunt investiţi cu folos. „Şi cu ajutorul acestor bani străzile sunt mai frumoase, satul mai frumos, iar oamenii sunt mai uniţi. Fiecare dintre noi are un sentiment foarte plăcut că a ajutat cu ceva comunitatea în care trăiesc”, afirmă Augustin Muntean, membru în asociaţie.

Infrastructura a fost realizată cu ajutorul banilor europeni obţinuţi de primărie, dar există multe alte lucruri de care se îngrijesc prin intermediul asociaţiei. Astfel, s-a ajuns ca din sumele adunate să fie plătite medicamente pentru bătrânii singuri şi neajutoraţi. De asemenea, copiii satului au fost trimişi în tabere, chiar şi la Marea Neagră. În urmă cu câţiva ani, la o şedinţă a asociaţiei au refuzat oferta unui patron care dorea să deschidă o crâşmă în sat. Sătenii au spus că au de lucru acasă şi nu au timp de stat prin baruri. Limba este, astfel, poate singurul dacă nu printre puţinele sate din România cu un asemenea nivel de dezvoltare care nu are un bar unde oamenii să poată consuma băuturi alcoolice. Există, în schimb, un magazin alimentar de unde sătenii îşi pot cumpăra toate cele de care au nevoie.
Dorin Bucur, „sufletul” mişcării civice din sat

Iată cum e prezentată pe pagina sa de internet mica asociație „Limbenii”: „Deşi sunt o mană de oameni, locuitorii satului Limba au găsit, de fiecare dată, puterea să se unească în faţa unui proiect comun şi să-l ducă la bun sfârşit. Aşa s-a întâmplat cu realizarea Monumentului Eroilor, au făcut zile-muncă pentru construirea Căminului Cultural, au săpat şanţuri pentru introducerea apei în sat, au adunat bani şi au lucrat împreună la ridicarea Casei Parohiale, au plătit şi au săpat şanţuri pentru introducerea gazului în sat, au pus mană de la mană şi au angajat pictor pentru pictarea bisericii, au muncit împreună pentru construirea treptelor spre biserică”.

Preşedintele asociaţiei şi „sufletul” mişcării civice din sat este Dorin Bucur. „La una din primele întâlniri ale asociaţiei am decis care sunt priorităţile, ce să facem în sat. Şi ne-am zis: ne pică turlă în cap, hai să începem cu asta. Am găsit meşteri, am strâns bani, fiecare a dat cât a putut. Apoi ne-am organizat. Unii s-au rânduit să aducă meşteri şi să îi ducă sau să îi cazeze în sat. Alţii au adus mâncare. Alţii au adus materiale”, povesteşte el. Un alt proiect dus la bun sfârşit la începuturile existenţei asociaţiei a fost construirea unui pod. „Ne-am adunat 21 de oameni şi într-o după-amiză l-am construit. Este un pod mai mic pe care se ajunge la pământurile pe care le cultivăm. Ca să ajungem acolo, trebuia să ocolim o vale de un kilometru. Aşa, ne-am adunat fiecare cu materiale, cu lemn, cu fier şi l-am construit”, spune preşedintele Asociaţiei „Limbenii”. Dorin Bucur afirmă că în prezent satul Limba este o mare familie: „Au existat cazuri prin care au fost ajutaţi oameni ce aveau nevoie de medicamente sau chiar intervenţii chirurgicale. De exemplu, unei doamne îi trebuie un stent care costa destul de mult şi a fost ajutată de oamenii din sat”.

Evenimentul „Fiii satului”, organizat neîntrerupt de 48 de ani

Oamenii din Limba plecaţi peste hotare se reunesc, de 48 de ani, în prima duminică din septembrie la sărbătoarea ”Fiii satului”. Localnicii se întâlnesc la monumentul din centrul satului unde preotul oficiază un parastas pe pomenire a eroilor, se organizează un meci tradiţional de fotbal, expoziţii, lansări de carte, dialoguri şi o mică petrecere.

Odată cu trecerea anilor, asociaţia şi satul s-au dezvoltat şi au înfiinţat noi activităţi recreative care sunt organizate în fiecare an: concursul de pescuit, ziua pricolicilor (,,pricolicii” este termenul prin care se defineau „limbenii” din timpuri mult mai vechi, un fel de eternizare a faptului că se trag direct din vechii daci), petrecerea în căminul cultural a revelionului, a zilelor onomastice, hodăiţa (alungarea spiritelor rele prin aprinderea de focuri pe câmp la sfârşitul iernii), borbolatiţa, colindatul în ajunul Crăciunului şi multe altele. Din activitatea asociaţiei nu lipseşte nici şcoala, care are un rol foarte important în comunitate. În fiecare an, în cadrul activităţilor din săptămâna „Şcoala Altfel”, elevii desfăşoară muncă de cercetare pentru a cunoaşte istoria şi tradiţiile satului.

Limbenii sunt cunoscuţi sub denumirea de oameni-lupi sau, din superstiţie, pricolici. Pe vatra satului au fost descoperite urme de trăire din vremea dacilor. Aceştia erau organizaşi într-o uniune războinică a cărei simbol era lupul. „Pricoliciul” este reprezentat şi pe semnul care marchează intrarea în sat.

Legenda „limbenilor” cu Mihai Viteazul

Mândria „limbenilor” faţă de ce au făcut şi vor să mai facă este remarcată şi printr-o legendă care datează de sute de ani: „Se spune că Mihai Viteazul, înainte de a intra în Alba Iulia, l-a chemat la el pe sfetnicul de taină şi i-a zis: «Mâine voi intra în Alba Iulia şi voi desăvârşi unirea celor trei ţări în una singură şi mare. Trebuie să intru cu fală şi cutezanţă. Pohtesc să-mi fie ţesălat calul şi lustruite hamurile şi cizmele de către oameni de nădejde». – «Ştiu eu un sat, Măria Ta, spuse sfetnicul, iscoadele mele mi l-au adus la cunoştinţă şi se numeşte Limba, aici aproape de Alba Iulia, care a fost danie domnească de mare însemnătate». – «Să purcedem acolo», a spus domnitorul. Spre seară au poposit în sat unde au fost ospătaţi şi cinstiţi cum se cuvine, calul alb a fost ţesălat cu grijă, şaua şi hamurile curăţite, iar cizmele au fost lustruite, de îţi luau ochii. Se spune că la intrarea în Alba Iulia, Voievodul arăta atât de sclipitor, cu cizmele lustruite aşezate peste burta albă a calului, încât toată populaţia adunată acolo îşi punea mâna streaşină la ochi să se protejeze de atâta strălucire”.

Satul Limba este aşezat în vecinătatea Mureşului, la un nivel ridicat de albia râului, şi oferă, pe o colină unde este construită şi biserica, o panoramă deosebită asupra Luncii Mureşului şi a oraşului Alba Iulia.

Actualul Premier al Romaniei Sorin Grindeanu, impreuna cu sotia sa, detin doua terenuri si o casa in judetul Timis.
Dansul a castigat din salariul de deputat, aproximativ 38,580 lei respectiv 41,271 lei din functia de presedinte al C J Timis si are o datorie la banca in valoare de 52,400 de Euro.

Potrivit declaratiei declaratii de avere de pe site-ul Guvernului, Grindeanu are, impreuna cu sotia sa, doua terenuri intravilane in judetul Timis, cu o suprafata totala de 773 metri patrati, precum si o casa de locuit dobandita in 2007, cu o suprafata de 205 metri patrati.

Premierul declara ca nu detine autovehicule sau alte bunuri sub forma de metale pretioase, bijuterii, obiecte de arta si de cult.

Sorin Grindeanu a vandut in 2016, in baza unui antecontract din 2014, un teren din judetul Timis catre SC Toli Agro SRL cu o valoare de zero lei, precum si un ATV catre SC Motoboom SRL pentru suma de 4.000 de lei.

Totodata, prim-ministrul sustine in declaratia de avere ca nu detine conturi sau depozite bancare a caror valoare insumata depaseste 5.000 Euro.

Premierul are o datorie la ING Bank in valoare totala de 52.400 Euro, scadenta in 2035, din care mai are de achitat in momentul de fata 43.885,29 Euro.

Sorin Grindeanu a castigat, din indemnizatia de deputat, 38.580 lei, precum si 41.271 lei in calitate de presedinte al Consiliului Judetean Timis. Sotia sa, Mihaela Grindeanu, a avut un venit anual de 16.262 lei ca manager al SC Duofarm SRL, aceasta obtinand si 4.440 lei din inchirierea unui apartament.

Sotia premierului a mai castigat 30.000 de euro din vanzarea unui apartament, 10.000 euro dintr-o donatie primita de la Nicolae Grindeannu, precum si 7.354 lei din indemnizatia pentru cresterea copiilor.

In declaratia de avere a lui Sorin Grindeanu figureaza si alocatiile primite de cei doi copii ai sai, in valoare de 1.008 lei si 2.052 lei.

Un tren de legendă, coloana vertebrală a Ţării Moţilor, Mocănița, a fost pusă în funcțiune”. Această știrea bucură inimile moților ori de câte ori apare în ziarele din Alba. Din păcate, acest lucru se întâmplă pentru câteva zile pe an și doar pe o porţiune de zece la sută din traseul iniţial. Totuși, repunerea Mocăniței pe șine poate fi unul dintre primii pași, iar noi avem credința că hotărârea unor factori de decizie va face ca repunerea în funcțiune a Mocăniței să devină realitate..

Mocăniţa, trenul care a primit numele după zona pe care o tranzita, Mocănimea Turzii, de-a lungul secolului de existență, a însemnat pentru locuitorii Apusenilor mai mult decât un simplu tren.

Pentru mulţi dintre cei care mergeau în armată era primul contact cu civilizaţia, cu viaţa reală de dincolo de păşunile cu fân şi de gurile de mină.

Linia de cale ferată îngustă din Munţii Apuseni a fost construită la sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea, în timpul Imperiului Austro-Ungar. Garnitură de tren care circulă pe linia în cauză a fost numită “mocăniţa” datorită faptului că localnicii din zona respectivă sunt cunoscuţi şi sub numele de mocani.

Calea ferată traversa o parte din Munții Apuseni, cu o lungime de 94 km, și care lega orașele Turda și Abrud, a luat ființă între anii 1910-1912. Pratic, mocănița a fost data în funcțiune oficial la data de 20 iunie 1912 și a fost scoasă din uz în anul 1998.

Linia îngustă avea 21 de stații, din care 4 gări (Turda, Baia de Arieș, Câmpeni, Abrud) și 17 halte: Turda-Transbordare, Mihai Viteazu (Sânmihaiu de Sus), Cornești (Plăiești), Moldovenești, Buru, Ocolișel, Vidolm, Ocoliș, Lunca-Poșaga (Lunca Arieșului), Sălciua, Brăzești, Sartăș, Hădărău (Hădăreni), Lupșa, Mușca, Bistra și Roșia Montană. În ultimii ani pe această rută circulau zilnic (dus-întors) 3 trenuri: un accelerat (cu 2 clase) și 2 personale (cu 2 clase).

Trenul accelerat parcurgea cei 94 km în cca 5 ore și 30 minute (oprind în numai 6 stații), iar cele personale în cca 6 ore și 30 minute (oprind în toate stațiile). Mocănița oprea însă și între stații, când pasagerii ocazionali făceau semne cu mâna.

Viaţa Mocăniţei a adunat de-a lungul secolului de existenţa povesti şi întâmplări care de care mai interesante. De la traficul cu brazi făcut de mecanicii de locomotivă până la defecţiunile care blocau linia pentru ore bune, toate au rămas în memoria oamenilor care au circulat cu ea. Liviu Sturză, un domn din Abrud îşi aminteşte “cum era pe vremuri. Veneam din Turda, făceam vreo 12 ore până la Abrud, cu staţie de 2 ore la Baia de Arieş. Noi am fost chiar legaţi de aceasta mocăniţă. Când mergeau tinerii în armată, se adunau cu zecile pe peronul gării, cu formaţie de cântăreţi, iar de acolo, cu bere, cu ţuica cu vin cu distracţie, plecau spre Turda, de unde se mutau în trenul mare, iar de acolo la âncorporare la Alba Iulia.

Viceprimarul Dorel Pasca povesteşte că “făceam naveta cu ea la şcoală la Turda, făceam foarte mult până în Turda, erau şi vagoane de marfă aduceau nisip de Mureş şi multe materiale prelucrate din lemn le ducea de la Câmpeni la Turda şi le duceau apoi pe vagon mare.”

Mocăniţa era pe vremuri mijloc de transport şi pentru nuntaşii care mergeau să aducă mirele şi mireasa, din sate diferite. “Cântam prin gările unde oprea să alimenteze, cântam în tren, la sărbători, la nunţi, am cântat până-n ultimul canton, am jucat până-n ultima gară. Ce veselie era, câte nunţi n-am făcut pe mocăniţa! Trebuia să ducem mireasa la mire, se urcă toată nunta-n tren, chefuiam acolo cât ţinea drumul, apoi din gară, mergeam cântând 7-8 kilometri pe jos, până la Ciuruleasa, Cerchez, Dealu Mare, Avram Iancu, Târsa, şi abia acolo începea nunta, ţinea până duminică noaptea, cât te-ntelegeai cu omul”, povesteşte unul dintre veterani Mocăniţei.

Segmentul de linie dintre Abrud şi Câmpeni a reuşit să scape de distrugerea definitivă, şi datorită faptului că autorităţile locale au fost mai vigilente şi nu au permis furtul şinelor de fier. Acum, după mai multe reparaţii şi la iniţiativa unei firme specializate, mocăniţa este din nou pe șine.

Din 2005, “mocăniţa”, o locomotivă cu aburi şi două vagoane de epocă, circulă anual, vara, timp de câteva zile, la iniţiativa unui investitor austriac, Georg Hocevar, care a încercat în acest mod să demonstreze că un astfel de “tren” ar putea constitui un punct de atracţie pentru turişti.

Primăriile Abrud, Roşia Montană şi Câmpeni au încheiat și un protocol de colaborare cu Asociaţia pentru Păstrarea Liniilor Ferate Înguste din România, având ca scop administrarea, promovarea, reabilitarea şi exploatarea liniei înguste de cale ferată pe traseul Abrud-Gura Roşiei-Cîmpeni.

Traseul respectiv a fost curăţat şi verificat, fiind completat materialul rulant acolo unde a fost cazul, iar la inceputul lunii iulie, ţinând cont că, în contextul organizării “Târgului de Fete” de pe Muntele Găina, se aşteapta ca numărul turiştilor în zonă să fie mai mare, “mocăniţa” a fost repusă pe şine.

O primă cursă a fost programată pentru vineri la ora 16,00, iar apoi, sâmbătă şi duminică ora de pornire din Abrud a fost 12,00. Un bilet dus-întors costa 25 de lei pentru adulţi, respectiv 15 lei pentru copii. Durata călătoriei era de trei ore, dus-întors, lungimea traseului fiind de mai puţin de 15 kilometri. Capacitatea ‘mocăniţei’ este de 70 de locuri. Primarul Nicolae Simina spune că primăria Abrud s-a implicat în repunerea în funcţiune a Mocăniţei. “Am acordat suport pentru a se repara linia, iar astăzi vom merge la Câmpeni cu Mocăniţa, la solicitare deocamdată, iar în viitor speram să intre într-un program de week-end

Cea mai mare parte din linia de cale ferată îngustă Abrud-Turda a fost dezafectată, chiar dacă, la solicitarea Consiliului Judeţean Alba, în 2005 a fost declarată monument istoric pe tronsonul Abrud-Vidolm, care se întinde pe circa 70 de kilometri.

Pe 25 ianuarie 1942, la Bod, în depresiunea Brașovului, s-a înregistrat cea mai joasă temperatură din istoria României: -38,5 grade Celsius. ”Dacă ieșeai afară, înghețai instant”, au spus cei care au trăita acele vremuri. Au fost 17 morți de frig, iar lemnele de foc erau păzite de armată, pentru că lumea se bătea pe ele.

Continuarea o puteti citi aici.

Sutele de neconformităţi constatate pe autostrada Sibiu – Orăştie îi îngrijorează pe reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Publice (CNADNR), care recunosc, prin vocea unui oficial, că deşi au avut rapoartele de neconformitate, nu au fost foarte atenţi la ce spun acestea. Invitat la Realitatea TV, directorul de investiţii al CNADNR, Alin Goga, a declarat că, la câte deficienţe au fost constatate, autostrada ar trebui să fie închisă traficului şi reconstruită de la zero. Mai mult, „s-ar putea ca și Uniunea Europeană, ținând cont că am făcut niște plăți nelegale, să ne spună să le dăm toți banii înapoi”, a mai spus Goga.

„Tot ce am plătit trebuie scos afară şi să construim din nou”

„Trebuie să scoatem tot afară și – am vorbit asta cu profesori universitari, cu absolut toată lumea – în condițiile în care am știut că recepționăm un lucru defect. A fost o pasivitate”, a spus directorul de investiții al CNADNR.
Potrivit directorului de investiţii al CNADNR, o rezolvare tehnică a tuturor deficienţelor de pe acest tronson de autostradă ar costa cam 250 de milioane de euro, în condiţiile în care firma italiană care s-a ocupat de proiect a primit toţi banii din contract, deşi lucrările sale au prezentat peste 300 de deficienţe.

„Tot ce am plătit trebuie scos afară și să construim, din nou, de la zero. Planurile de alunecare sunt avansate. Şi ce este cel mai grav este că noi am avut rapoarte comandate de CNADNR, de constructor, care ne-au spus și am știut şi din raportul doamnei Sanda Manea, profesor la Universitatea de Construcții București, că sunt greșeli de proiectare și de execuție. Am știut din decembrie, anul trecut, și noi am plătit autostrada integral, în condițiile în care am știut că lucrurile sunt făcute greșit”, a confirmat directorul de investiţii al CNADNR.

Consultantul pe lucrare a fost concediat de CNADNR, dar a câştigat în instanţă şi cere zece milioane

Cele 300 de note de neconformitate pe marginea execuţiei lucrărilor au fost făcute de firma Consitrans – consultant pe lucrare al CNADNR. Nu a lipsit nici sesizarea de la DRDP Brașov, care a avertizat că există un plan de alunecare, ce afectează și magistrala de cale ferată.

„Nu firma asta era inginerul. Era consultant și ăla spune <<vezi că nu sunt în regulă>>. Noi le-am ascuns, l-am dat pe ăla afară și am pus niște salariați de-ai noștri. Consitrans a câștigat în tribunal și trebuie să le dăm și zece milioane de lei. Punem niște salariați și oricât de bine intenționați ar vrea să fie, nu au experiență de șantier, pentru că sunt oameni care au stat mai mult la birouri și ei depind de un director. Specialiștilor care au verificat calitatea tehnică a construcțiilor le-a luat o zi să spună că nu e în regulă. Autrostrada trebuie închisă”, a declarat Alin Goga.

Mai multe despre acest subiect puteți citi aici.

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook