Reportaje & Anchete

Primăvară este tot mai aproape de noi și dovada constă în temperaturile pozitive și tot mai multe zile însorite care ne îndeamnă să petrecem timpul în aer liber.

Una dintre cele mai îndrăgite activități în aer liber, de care se bucură atât adulții cât și cei mici, este mersul pe bicicletă, un mijloc de transport benefic pentru fiecare dintre noi.

Acest trend a început să prindă tot mai mult contur şi în România, nu doar în sens de agrement, ci în sensul unui mijloc folosit pentru deplasarea la muncă sau înspre alte locaţii în detrimentul maşinii, comportament care ne duce tot mai aproape de ţările Occidentale.

În acest context, BeKid.ro – unul dintre cele mai importante magazine online pentru copii din România – a realizat o analiză cu privire la piața autohtonă de biciclete, care a ajuns, în 2017, la o cifră de vânzări de-a dreptul impresionantă: 60 milioane de euro.

După ce am analizat comenzile de biciclete de copii și de adulți din ultimii ani de pe magazinul online pe care îl dețin, am observat că în România se cheltuiește în medie pentru o bicicletă de copii, în jur de 500 de lei (preț cu TVA inclus), iar pentru o bicicletă pentru adulți 800 lei. Aceste valori ne poziţionează pe antepenultimul loc din Europa; prin comparație, un neamț cheltuiește de 5-6 ori mai mult pentru biciclete”, declară Iulian Ghişoiu, general manager BeKid.ro – magazin online specializat în vânzarea de produse și biciclete pentru copii.

România, pe locul 6 în Europa privind producţia de biciclete

În acelaşi timp, specialistul în e-commerce afirmă că, în Europa, se vând anual 20 de milioane de biciclete dintre care 13 milioane sunt produse în Europa.

În acelaşi timp, în România se produc anual 900.000 de biciclete, situându-ne pe locul 6 pe continent la producția de biciclete, conform unui studiu realizat de Confederația Europeană a Industriei de Biciclete.

Referitor la producția de accesorii pentru biciclete, România este clasată pe locul 2 în Europa, cu un country share de 17%.

Dacă la capitolul producţie România se află printre fruntaşii Europei, în materie de vânzari anuale în ţara noastră se vând de 10 ori mai puţine biciclete decât în Germania, respectiv 400.000 de biciclete, cifră care reprezintă doar 2% din totalul de biciclete vândute la nivel european.

Bicicleta este cea mai ieftină modalitate de transport, pentru care nu plătim taxe, nu există costuri de parcare, nu avem nevoie de permis pentru a o conduce, iar taxele de service sunt foarte reduse.

Mersul cu bicicletă este cea mai sănătoasă, relaxantă și accesibilă metodă de deplasare.

Bicicleta este foarte simplu de manevrat, este rapidă, silențioasă, economa și nu în ultimul rând, este un mijloc de transport eco.

Autoritățile ar putea ajuta la creșterea gradului de sănătate în rândul populației prin investițiile în piste pentru biciclete.

Vânzările de biciclete ar crește foarte mult, însă din păcate din cauza infrastructurii precare sunt descurajate persoanele care ar fi dornice să adopte acest stil de viaţă sănătos”, explică Iulian Ghisoiu, managerul magazinului online Bekid.ro.

voteazăSondajul ”Cel mai bun operator de telefonie mobilă din România în 2017” s-a desfășurat online, în perioada 15 noiembrie 2017 – 10 ianuarie 2018. La el au participat peste 3000 de respondenți, toți fiind utilizatori de Facebook. Participarea a fost liberă, anonimă și nerenumerată, fiecare persoană putând să acceseze doar o singură dată chestionarul.

Prin acest sondaj de opinie TeleCompar și-a propus să afle cine merită, în opinia generală a consumatorilor de produse telecom din România, titlu simbolic de ”Cel mai bun operator al anului”. Astfel, acest sondaj reflectă strict percepția consumatorilor asupra serviciilor oferite de operatorii de telefonie mobilă din România și nu se bazează în vreun fel pe datele statistice publicate de către fiecare operator în parte sau de către ANCOM.

pie-chart

Încă de la prima întrebare a chestionarului – ‘’Care este operatorul tău de telefonie mobilă?’’ , răspunsurile indică o diferență semnificativă față de rapoartele oficiale din vara anului trecut ale marilor operatori de telefonie. Din cifrele prezentate în Ziarul Financiar rezultă o cotă de piață de sub 13% pentru Digi Mobil, mai mică decât cea a Telekom, însă sondajul nostru plasează Digi pe locul trei, cu 26.7% cota de piață, la o diferență foarte mică de Vodafone, cu 27.7%. O creștere de aproape 15 procente pt Digi, reflectată în mod evident și în cifrele celorlalți operatori: atât Orange, cât și Vodafone și Telekom pierd câte cel puțin 5%. Faptul că Digi este pe primul loc în ultimii ani din punct de vedere al creșterii cotei de piață nu este o noutate, ceea ce surprinde însă este proporția destul de mare a creșterii, chiar dacă acestea nu sunt cifre oficiale.

pie-chart-1-1

Se observă și o diferență semnificativă între gradul mediu de satisfacție față de acoperirea națională și viteza de navigare pe net (ambele au obținut 4.2 din 5) și gradul mediu de satisfacție față de ofertele de reînnoire a abonamentului (3.6 din 5), serviciul de relații clienți (3.9 din 5) și ofertele de roaming (3.8 din 5). Aceste cifre se referă la numărul total de respondenți și sunt valabile pentru toți operatorii. Cu alte cuvinte, consumatorii de servicii telecom apreciază ca bune sau foarte bune performanțele tehnice ale rețelelor, dar nu sunt la fel de mulțumiți de ofertele comerciale ale acestora și nici de serviciile de suport tehnic.

pie-chart-2-1

Câștigător la impresia artistică

Sondajul se referă însă la cum sunt percepuți operatorii de telefonie în piață, iar la acest capitol se pare că Vodafone poate fi considerat operatorul anului. La întrebarea “Dacă ar trebui să îți schimbi operatorul de telefonie, ce rețea ai alege?”, utilizatorii Vodafone au fost cei care și-au declarat cel mai puternic iubirea eternă și au răspuns în proporție de 49.8% cu “Nu aș vrea să schimb rețeaua pentru nimic în lume!”, față de doar 42.7% Orange. De asemenea, la aceeași întrebare, din numărul total de respondenți, 16.9% ar alege Vodafone, față de doar 13.8% Orange. Vodafone este pe primul loc și la gradul de satisfacție al utilizatorilor față de acoperirea națională, calitatea semnalului și viteza de navigare pe internet.

pie-chart-4

Cel mai ieftin vs Cel mai bun

Vodafone este perceput și ca având a doua cea mai bună ofertă de pe piață la ora actuală (27% dintre respondenți), după Digi Mobil, care câștigă detașat la capitolul acesta, cu 35.2%. De altfel, Digi este în mod evident perceput ca operatorul cu cele mai mici prețuri și cele mai competitive oferte. Doar 2.7% dintre utilizatorii Digi consideră că plătesc prea mult în comparație cu utilizatorii altor rețele, în timp ce 68.9% dintre ei consideră că plătesc puțin comparativ cu alți utilizatori care au aceleași beneficii. Imaginea Digi de ‘’cea mai ieftină ofertă’’ este bine împământenită în opinia generală, drept dovadă ea se extinde în mod eronat asupra tuturor ofertelor operatorului. Astfel, la întrebarea “Cum ți se par prețurile telefoanelor la abonament din oferta operatorului tău?”, 33.8% dintre utilizatorii Digi consideră că prețurile sunt mai mici decât ale concurenței, fapt infirmat însă de realitatea pieței: Digi vinde telefoanele la un preț unic, fără să ofere reduceri în funcție de valoarea abonamentului, cum fac ceilalți operatori.

La polul opus se află Orange, perceput ca fiind operatorul cu prețuri peste medie: aproape 24% dintre utilizatorii săi consideră că prețurile telefoanelor la abonament din oferta Orange sunt prea mari în comparație cu ceilalți operatori, o impresie care poate fi ușor infirmată cu o simplă căutare – dintre operatori, Orange are de obicei cele mai competitive prețuri la telefoane. Cu toate acestea, utilizatorii Orange consideră în proporție de 32.2% că plătesc prea mult pentru serviciile de telefonie, față de utilizatorii altor rețele. La întrebarea de 100 de puncte – “Cât de mulțumit ești de serviciul de Relații Clienți al operatorului tău?” , Orange obține totuși un scor bun, peste Vodafone și Telekom. Digi obține cea mai mare medie la întrebarea “Cât de mulțumit ești de ofertele de Roaming ale operatorului tău?”, în condițiile în care Digi Mobil este singurul operator care încă nu oferă aceleași beneficii în spațiul UE că și în țară.

Lipsă de informare și dragoste pentru culori

Concluzia principală a sondajului este că utilizatorii de servicii de telefonie nu sunt suficient de bine informați, dar sunt foarte înverșunați atunci când își susțin operatorul. Astfel, percepția consumatorului este influențată în mare măsură atât de ideile preconcepute deja existente în piață (de genul ‘’Digi are cele mai mici prețuri’’ sau “Orange are cele mai mari prețuri”), cât și de atașamentul față de propriile ‘’culori’’. Clienții Digi sunt atât de fideli rețelei lor încât consideră că Digi are cele mai bune oferte la telefoane sau cele mai bune oferte de roaming, deși aceste lucruri nu sunt adevărate. Doar 15.8% din numărul total de respondenți consideră că Telekom are cea mai bună ofertă de pe piață la momentul actual, cel mai mic scor dintre cei patru mari operatori. Asta deși în perioada în care a fost realizat sondajul oferta Telekom include internet 4G nelimitat pentru toate abonamentele sale, o oferta care ar putea fi ușor considerată că fiind ‘’cea mai bună de pe piață’’. De asemenea, peste 32% din numărul total de respondenți nu sunt la curent cu prețurile telefoanelor din oferta operatorului lor.

Puteți vedea rezultatele complete ale sondajului aici iar pentru o exemplificare a bătăliei care se duce pe piață telecom din România și a înversunării utilizatorilor, puteți citi cele peste 200 de comentarii de la postarea de pe Facebook.

Opiniile se împart între cei care se grăbesc să își laude operatorul, cei care își strigă nemulțumirea față de actualul sau fostul operator și cei care îi hulesc pe toți operatorii deopotrivă.

Dacă doriți să vedeți răspunsurile defalcate pentru fiecare operator puteți să ne scrieți la contact @ telecompar.ro .

La sondaj au raspuns peste 3000 de persoane, astfel (valori procentuale):

Grupă de vârstăFemeiBărbați
13-176.9111.78
18-247.8410.98
25-344.7912.28
35-442.9914.65
45-543.139.69
55-642.496.20
65+1.584.69

muncaÎnceputul de an vine cu o ofertă numeroasă de locuri de muncă la nivel național. Comparativ cu luna Ianuarie a anului trecut, oferta pe BestJobs.eu a crescut de la 7.650 anunțuri de angajare la aproximativ 11.400 de anunțuri, din partea companiilor care sunt în căutare de angajați în mai multe orașe din țară.

Topul orașelor ofertante este ocupat și la începutul acestui an de București (6.067), Timișoara (2.060), Cluj Napoca (2.008), Brașov (1.476), Iași (1.436) și Sibiu (910).

De top se apropie și Arad (835), Constanța (808), Oradea (775), Ploiești (711), Tîrgu Mureș (758). Ofertele companiilor includ și posturi pentru cei dispuși la relocare.

Cele mai multe anunțuri de angajare sunt pentru candidații cu experiență în domeniu IT, în vânzări și retail, în domeniul economic și al transporturilor.

Comparativ cu oferta din 2017 în unele domenii oferta s-a dublat.

În domeniul IT sunt 2.516 anunțuri pentru programatori/developeri și 1.947 pentru manageri IT.

În domeniul medical cele mai multe oferte sunt pentru asistenți medicali (150 anunțuri), pentru reprezentanți medicali (108 anunțuri) și pentru farmaciști (103 anunțuri).

Pe partea financiară se caută contabili (458 anunțuri) și economiști (259 anunțuri).

În construcții cele mai multe anunțuri sunt pentru ingineri proiectanți (330) și arhitecți (83) iar în ceea ce privește transporturile oferta se adresează în mod special șoferilor, existând 484 de anunțuri.

Domeniul HoReCa are cele mai multe oferte pentru bucătari (218) și pentru barmani (136).

Pe domeniul juridic există 41 de anunțuri pentru consilieri juridici și 26 pentru avocați iar pe partea de vânzări și retail 652 anunțuri pentru lucrători comerciali și 451 pentru agenți de vânzări.

În domeniul administrativ ofertele sunt în special pentru asistenți manageri (481 anunțuri).

Oferta de locuri de muncă este variată și în străinătate, existând aproximativ 1.000 de anunțuri de angajare.

Cele mai multe oferte sunt în Polonia (232) cu oferte în Varșovia, Cracovia, Gdańsk și Łódź, Ungaria (207) cu joburi în Budapesta și Debrețin, urmate de Franța (190) cu joburi în Paris și Lion și Germania (175) cu oferte în Berlin, München, Stuttgart, Frankfurtși Hamburg.

Anunțurile sunt în special pentru candidații din domeniul IT și medical, dar și pentru muncitori în construcții, lucrători în HoReCa și în domeniul administrativ/office jobs.

800În 2017, peste 2500 dintre tinerii judeţului Alba au fost interesaţi de joburi în online, în creştere cu 39,6% faţă de 2016. Industria online din România şi piaţa de comerţ online au unul dintre cele mai mari ritmuri de creştere din regiune. În 2014, piaţa online locală depăşea pentru prima dată pragul de 1 miliard de euro, estimările pentru 2017 vizând o incredibilă suma ce se va apropia de 3,2 miliarde de euro.

O asemenea piaţa are nevoie de forţă de muncă tânără şi mai ales calificată”, declară Bogdan Ştefan, Managing Partner la agenţia seo Digital Metrics.

Astfel au apărut joburi noi pe piaţă. Cele mai frecvenţe fiind Social Media Manager, Social Media Specialist, Digital Marketing Strategist, Online Marketing Manager, consultant SEO, Online PR Consultant, Web Copywriter, Content Manager, Community Manager etc.

Ce joburi din mediul online cauta albaienii?

În trend cu restul ţării, interesul tinerilor din judeţul Alba faţă de joburile din domeniul online, a fost, în 2017, în creştere faţă de anul 2016. Mai exact, în 2016, în Alba, s-au înregistrat 1401 de căutări pe internet de locuri de muncă în domeniul online, în timp ce anul acesta s-au înregistrat 2320 de căutări, ceea ce reprezintă o creştere cu 39,56% faţă de anul 2016.

Programator, Copywriter şi SEO/Social Media/PPC Specialist se afla în topul preferinţelor. Cei mai mulţi dintre albaienii incluşi în statistică (20,69 %) au fost interesaţi de un job legat de Programare. De asemenea, 14,66% dintre căutări au vizat un job de Content/Copywritting, un procent mult mai mic faţă de cel înregistrat în cazul persoanelor interesate de un job de SEO/Social Media/PPC (21,55%). Totodată, 12,07% dintre căutări au vizat un job legat de Grafică/Web Design.

31% dintre cei interesaţi îşi doresc joburi foarte specializate în online!

Statistică realizată pe baza interesului albaienilor în funcţie de joburile din domeniu online mai arată că 31,03% din căutări au vizat alte locuri de muncă foarte diferite – business analyst jobs, online manager, dată entry operator, digital marketing manager, consultant marketing online, business analyst, etc.

Procentul foarte mare (31,03%) de căutări încadrate la capitolul „alte locuri de muncă”, poate fi explicat prin faptul că mediul online este un domeniu relativ nou pe piaţa forţei de muncă din România, iar oamenii nu ştiu încă ce anume li se potriveşte, mai adăugă Bogdan Ştefan.

Interesul este însă scăzut pentru cursurile de specializare în mediul online!

Deşi interesul romanilor (fie ei angajatori sau persoane aflate în căutarea unui loc de muncă) este unul foarte crescut când vine vorba despre mediul online, nu putem vorbi încă despre şcoli cu specializări clare în domeniu. De aici şi incertitudinea albaienilor, şi a românilor în general, faţă de o specializare anume în domeniul online.

Un argument în plus pentru această explicaţie îl putem descoperi tot în cadrul statisticii realizate la nivelul judeţului Alba. Mai exact, s-au înregistrat în total 2320 de căutări de locuri de muncă în domeniul online şi doar 198 de căutări pentru cursuri de specializare în acest domeniu. Altfel spus, doar 8,5% dintre tinerii albaiulieni trec la nivelul următor, căutând cursuri cu ajutorul cărora să se specializeze.

export2Sectorul IT&software românesc, unul dintre cele mai dinamice segmente ale economiei, tinde să devină ringul marilor jucători internaționali, în condițiile în care tot mai multe startup-uri românești, întreprinderile mici și mijlocii, se confruntă cu condițiile tot mai vitrege din piață, provocate pe de o parte de concurența acerbă a multinaționalelor și pe de alta de deciziile fiscale controversate și de absența unor măsuri de stimulare economică, arată datele unui studiu realizat de KeysFin.

Datele KeysFin arată că, dacă pe ansamblu, industria software din România se află pe un trend pozitiv, cu potențialul de a asigura peste 10% din PIB în următorii ani, de la 6% în prezent, în interiorul industriei, fenomenulconcentrării afacerilor în mâinile unui număr redus de jucători, în special multinaționale, tinde să devină tot mai acut.

Statistica arată că mai mult de 60% din industria software este controlată, în prezent, de marii investitori străini. Dacă în 2012, cea mai mare parte din piață aparținea IMM- urilor, în 2016 s-a ajuns ca marii jucători să dețină 36%, iar fenomenul tinde să se acutizeze.

Dacă în 2012, firmele mici și mijlocii generau 25% din cifra de afaceri, cu 10% mai mult decât corporațiile, în 2016, procentele s-au schimbat substanțial. Cele mai mari 40 de firme din piață au ajuns să domine piața (36%), cu afaceri de peste 50 de milioane de euro fiecare. Spre comparație, cele 17.000 de microîntreprinderi, în general startup-uri, înregistrează venituri sub un milion de euro. Segmentul de mijloc, al firmelor mici și medii, s-a subțiat considerabil, adunând numai 1216 firme, majoritatea lor cu venituri sub 8 milioane de euro”, afirmă experții de la KeysFin.

Cele mai noi date din piață, din septembrie 2017, arată că în România activau 19.068 firme de software, în creștere cu peste 1.000 față de 2016 (17.421) respectiv cu mai mult de 8.000 peste nivelul din 2012 (11.090 firme active). Afacerile sectorului, în 2016, erau de 4,8 miliarde de euro, față de 3 miliarde în 2012, cu un profit de 571 milioane euro, dublu față de acum cinci ani.

Din punct de vedere al reprezentării la nivel regional, mai mult de 42% dintre firme activau în București (7771 companii), urmate de cele din Nord-Vest (15,2%), unde erau înregistrate 2809 societăți.

export1CINE FACE JOCURILE ÎN SOFTWARE-UL ROMÂNESC

Datele KeysFin arată că cele mai mari afaceri în sectorul IT&software românesc le realizează Oracle. Gigantul IT și-a relocat în România o parte semnificativă din activitate, iar business-ul companiei pe piața locală a trecut, astfel, de 200 milioane euro în 2016.

În topul investitorilor, compania este urmată de IBM, cu afaceri de 179 milioane euro, Ericsson (160 mil.euro), Bitdefender (100 mil. euro) și Endava (69 milioane euro). Statistica arată, totodată, că 60% din piață aparține, în prezent, firmelor străine, primii trei mari investitori (Olanda, Germania și SUA) concentrând mai mult de jumătate din afaceri.

Din punct de vedere al numărului de firme cu capital străin, cele mai multe aveau capital german (324), urmate de cele cu investitori din Italia (260), Franța (209) și SUA (176).

BĂTĂLIE CRUNTĂ ÎN PIAȚA DE RECRUTARE

export3Intrarea jucătorilor străini a influențat în mod semnificativ evoluția pieței muncii în acest sector. Forța financiară semnificativă a acestora a determinat o adevărată migrație a angajaților din micile companii.

Astfel s-a ajuns ca primii cinci angajatori din acest sector (Oracle, IBM, Ericsson, Comdata și Endava) să absoarbă peste 12.000 de angajați, reprezentând 12% din totalul angajaților din industrie.

Intrarea jucătorilor străini în piață a determinat o creștere spectaculoasă și a costurilor cu forța de muncă, cu 42% față de anul de referință 2012. Dacă acum cinci ani, firmele asigurau un cost mediu de 13.600 euro/angajat, în 2016 s-a ajuns la 19,394 euro.

Cu toate acestea, productivitatea muncii în acest sector a avansat ceva mai lent, de la 43.793 euro/angajat în 2012, la 46.415 euro/angajat în 2016.

Firmele mari au atras 65% din forța de muncă din acest sector. Un indicator semnificativ care arată dezechilibrul din această industrie, controlată tot mai mult de multinaționale. În aceste condiții s-a ajuns ca 47,6% dintre firmele din acest sector să nu înregistreze niciun angajat în 2016”, afirmă experții de la KeysFin.

“Este un fenomen pe care l-am constatat și în alte sectoare ale economiei, precum metalurgia. În studiul recent, dedicat acestui sector, arătam că, din momentul în care România nu a mai fost atractivă pentru investitorii mari, industria metalurgică s-a prăbușit, iar consecințele sociale au fost pe măsură. Absență unui echilibru în astfel de industrii poate determina consecințe semnificative din punct de vedere economic și social”, spun analiștii KeysFin.

Vestea bună este că firmele românești, fie ele microîntreprinderi, mici sau mijlocii, au început să se adapteze efectelor globalizării. Și-au focusat business-urile pe segmente de nișă, pe inovație și dezvoltarea de software de ultimă generație și mai puțin pe activități de suport, acolo unde marile companii dețin mare parte din piață.

Concurența acerbă a dus inovația românească în sectorul software la un standard competitiv la nivel internațional. IMM-urile au învățat să-și reconsidere capitalul uman, investind în asigurarea unor condiții salariale și de muncă competitive, în promovarea inovației în acest sector. În plus, este de remarcat numărul mare de startup-uri, semn că tinerii IT-iști continuă să aibă încredere că pot reuși pe cont propriu în acest domeniu”, spun experții de la Starbyte, una dintre cele mai cunoscute firme IT din sectorul de TechFin din România.

CUM ARATĂ PERSPECTIVELE INDUSTRIEI SOFTWARE ROMÂNEȘTI

Datele KeysFin arată că perspectivele industriei sunt pozitive, urmând ca acest sector să își dubleze afacerile, în următorii 10 ani, și să ajungă să reprezinte o componentă semnificativă a Produsului Intern Brut.

Software-ul românesc a devenit un obiectiv cu adevărat strategic pentru economia românescă și este nevoie ca și statul să vină și să aibă un sprijin tot mai activ. În condițiile în care piața a ajuns să fie dominată de multinaționale, este absolut nevoie de dezvoltarea unui mecanism de susținere a sectorului IMM, prinfacilități fiscale, prin simplificarea accesului la finanțările europene, prin dezvoltarea unor parcuri investiționale, precum fac, de exemplu, autoritățile din Israel. În condițiile în care economia mondială se bazează tot mai mult pe software, susținerea inovației și tehnologiei trebuie să devină un obiectiv strategic pentru România, mai cu seamă că țările din jurul nostru, precum Bulgaria, au investit masiv în acest segment, iar concurența la nivel global este tot mai mare”, afirmă analiștii de la Starbyte.

Potrivit datelor Comisiei Europene, piața de software europeană ar urma să crească semnificativ în următirii trei ani și să atingă nivelul de 280 de miliarde de euro în 2020, cu peste 30 de miliarde de euro peste nivelul din acest an.

Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din Romania.

KeysFin oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business sănătos pe piaţa romanească. Detalii aflaţi de pe www.keysfin.com.

KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFin Mobile, prin intermediul căreia utilizatorul poate accesa usor şi rapid informaţii de contact, situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste un milion de companii şi PFA-uri active din Romania. Informaţiile pot fi salvate şi vizualizate in format PDF şi trimise via e-mail sau SMS oricărui contact din agendă.

Doriti sa analizati o afacere, un grup sau un sector de activitate din Romania? Luati legatura acum cu unul dintre consultantii nostri pe: office@keysfin.com

grafic 2Evoluţia economică pozitivă din ultimii ani, bazată în principal pe consum, influenţează în mod semnificativ modul în care românii investesc în afaceri. Potrivit unei analize KeysFin privind situaţia IMM-urilor, buticurile alimentare, magazinele de cartier şi cele din centrele comerciale, alături de service-urile auto, au ajuns să reprezinte cele mai multe afaceri deschise în intervalul 2013-2017.

Apetitul românilor pentru cumpărături, stimulat de creşterile salariale, influenţează în mod semnificativ evoluţia afacerilor din România. Pentru oamenii de afaceri, ,,febra” cumpărăturilor care a cuprins România în ultimii ani a făcut ca mare parte din investiţii să se axeze pe consum.

Aşa s-a ajuns ca cele mai multe firme înfiinţate între 2013-2017 să aibă comerţul drept principal domeniu de activitate. O evoluţie semnificativă o înregistrează şi service-urile auto, mai ales că România a fost invadată de maşini second-hand, care necesită reparaţii.

Cele mai noi date, de la Registrul Comerţului, arată că în primele nouă luni din 2017 au fost deschise numai puţin de 22.551 firme în comerţ şi reparaţii auto. Pe ansamblu, 32,5% dintre IMM-urile din România îşi desfăşoară activitatea în aceste domenii, în timp ce media europeană este de 28-30%.

Topul domeniilor investiţionale în sectorul IMM-urilor este completat de activităţile profesionale (11,4%), construcţii (9,8%), industria prelucrătoare (8,9%) şi transport şi depozitare (8%).

Potrivit datelor KeysFin, în România erau înregistrate, la finalul anului 2016, 671.040 de IMM-uri, cu peste 50.000 mai multe decât în anul precedent. Afacerile acestora au crescut semnificativ în ultimii ani, de la 621,1 miliarde lei în 2013 la 713,3 miliarde lei în 2016.

grafic 1Firmele mijlocii raportau afaceri de 233 miliarde lei, firmele mici de 267 miliarde lei, în timp ce microîntreprinderile aveau o cifră de afaceri de 212 miliarde lei.

„Interesant este că cele mai multe firme nou înfiinţate sunt microîntreprinderi, care au ajuns să reprezinte 97,8% din totalul IMM-urilor. Vârsta medie a celor care deschid astfel de afaceri este în jur de 44 de ani, iar cele mai multe afaceri au legătură cu comerţul, principalul motor economic”, spun analiştii.

De remarcat evoluţia pozitivă a rezultatului net al microîntreprinderilor(diferenţa dintre profitul net şi pierderea netă), care a trecut de la pierderea de 7,54 miliarde lei din 2013 la plusul de11 miliarde lei din 2016. Şi întreprinderile mici şi mijlocii au raportat un rezultat net pozitiv în 2016, de 11.09 miliarde lei respectiv 8,89 miliarde lei.

BUCUREŞTIUL, CAMPION LA IMM-URI

Analiza KeysFin arată, pe de altă parte, că din punct de vedere geografic, cele mai multe IMM-uri au fost înfiinţate, în ultimii ani, în Capitală, acolo unde şi comerţul este la cel mai ridicat nivel.

Afacerile celor 167.080 de firme înmatriculate în Bucureşti-Ilfov, la nivelul anului 2016, au depăşit nivelul de 232 miliarde de lei, cu o medie, per companie, de 1,4 milioane lei. Firmele din Capitală aveau şi cei mai mulţi angajaţi, 836.000.

grafic 3Urmează zona de Nord-Vest, acolo unde afacerile celor 99.393 de IMM-urilor (456.000 de angajaţi) au fost de peste 94 miliarde de lei, şi zona de Centru, unde cifra de afaceri cumulată a celor 76.810 companii a depăşit 83 miliarde lei.

Cele mai mici afaceri au fost înregistrate în regiunea Sud-Vest Oltenia, de 35 miliarde de lei, acolo unde activează, de altfel, şi cele mai puţine IMM-uri din ţară (49.084 firme cu 209.000 angajaţi).

„Dinamica geografică în sectorul IMM-urilor trebuie pusă în legătură directă cu concentrarea afacerilor din România”, explică analiştii KeysFin, care trag un semnal de alarmă privind pericolul enclavizării economice.

„Avem Bucureştiul şi câteva oraşe mari în care economia creşte, în timp ce alte zone rămân în urmă, iar pericolul enclavizării economice este unul real. Mişcările masive de locuitori din ultimii ani, în special către Bucureşti, Cluj, Sibiu şi alte oraşe importante, au făcut ca multe zone din ţară să fie în pericol de faliment economic, lipsa forţei de muncă şi scăderea abruptă a investiţiilor fiind de natură să determine grave probleme sociale”, spun aceştia.

AFACERI ÎN CREŞTERE, RISCURI PE MĂSURĂ

Creşterea afacerilor IMM-urilor cu peste 100 de miliarde de lei în intervalul 2013-2016 a adus şi riscuri pe măsură. Statistica arată că sectorul în care se înregistrează cele mai mari datorii este chiar cel mai dinamic domeniu al economiei – comerţul.

Potrivit datelor KeysFin, IMM-urile din acest sector raportau la nivelul anului trecut datorii de 143 miliarde de lei (21% din totalul datoriilor IMM-urilor), urmate de cele care activează în construcţii (120,9 miliarde lei), industria prelucrătoare (113,7 miliarde lei), tranzacţiile imobiliare (71,8 miliarde lei) şi Agricultură (43,1 miliarde lei).

Cele mai multe firme cu datorii erau din sectorul celor mici (60,75%), urmate de microintreprinderi (20,65%) şi companiile mijlocii (18,61%).

grafic 4În lipsa unui capital suficient, tot mai multe firme aleg să întârzie plăţile, apelând la creditul furnizor, un mecanism economic de finanţare de business, fără dobândă, care se extinde tot mai puternic.

Potrivit KeysFin, 75% dintre firmele din economia românească au ajuns să apeleze la această soluţie, în condiţiile în care finanţarea bancară reprezintă, mai ales pentru IMM-uri, un domeniu greu accesibil.

Peste 400.000 de firme, care reprezintă 64% din economie, înregistrau datorii comerciale la nivelul anului trecut.

Creditul comercial reprezenta, în 2016, 36,8% din totalul datoriilor companiilor, un procent cu 56% mai mare decât valoarea creditului bancar (133 mld.lei)

Perioada medie de încasare a creanţelor era de 95 de zile în 2016, în timp ce perioada medie de plată a datoriilor curente se situa la nivelul de 176 zile.

Potrivit analiştilor de la KeysFin, business-ul reprezintă, în aceste condiţii, o misiune riscantă în absenţa unor informaţii concrete privind partenerii cu care faci afaceri.

„Să ştii în ce situaţie financiară se află firma cu care lucrezi, cum stă cu datoriile, în ce diferende juridice se află etc. – sunt date care te pot ajuta să iei o decizie optimă atunci când vine vorba de valoarea contactului, câtă marfă îi pui la dispoziţie, ce servicii poţi să îi prestezi, să ai siguranţa că îţi vei primi banii.”, afirmă experţii KeysFin.

Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din Romania.

KeysFin oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business sănătos pe piaţa romanească. Detalii aflaţi de pe www.keysfin.com.

KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFin Mobile, prin intermediul căreia utilizatorul poate accesa usor şi rapid informaţii de contact, situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste un milion de companii şi PFA-uri active din Romania. Informaţiile pot fi salvate şi vizualizate in format PDF şi trimise via e-mail sau SMS oricărui contact din agendă.

Doriti sa analizati o afacere, un grup sau un sector de activitate din Romania? Luati legatura acum cu unul dintre consultantii nostri pe: office@keysfin.com

piata_transp_depoz2Creşterea economică şi investiţiile semnificative în parcul national auto de marfă au dus piaţa transporturilor la un nivel istoric, depăşind anul trecut graniţa de 10 miliarde de euro. Peste 34.000 de firme, cu 156.000 de angajaţi asigură, în prezent, transportul de marfă în ţară şi în străinătate. România a devenit, în ultimii ani, unul dintre jucătorii cei mai activi la nivel european.

Studiul KeysFin, care ia în calcul datele comunicate de firme la Ministerul Finanţelor şi Registrul Comerţului, face o radiografie detaliată a evoluţiei sectorului transporturilor în ultimii şase ani.

Numărul companiilor de transport de marfa a crescut în această perioadă cu peste 5.000, de la 28.914 de firme în 2012 la 34.628 de societăţi în 2016.

Pe fondul creşterii economice şi, implicit, a volumului de marfă, afacerile firmelor din acest sector au avansat semnificativ, depăşind anul trecut nivelul de 47 de miliarde de lei, cu 14 miliarde de lei peste rezultatul din 2012.

Transportul rutier de marfă a reprezentat 77,3% (36,3 mld.lei) din totalul afacerilor înregistrate în 2016, în timp ce business-ul din sectorul de depozitare a însemnat 20,8% (9,79 mld.lei).

Rezultatul net a depăşit, anul trecut, 1,81 miliarde de lei, iar profitul net al sectorului a fost de 2,55 miliarde de lei, cifră mai mult decât dublă faţă de cea înregistrată acum şase ani.

Într-o ţară în care infrastructura de transport este deficitară, rezultatele înregistrate de aceste firme vin să confirme potenţialul foarte bun de business din acest sector”, spun analiştii de la KeysFin.

Experţii afirmă că poziţia geostrategică a României şi evoluţia economică bazată în principal pe consum vin să susţină o prognoză extrem de optimistă privind anul 2017. „Rezultatele financiare ale sectorului urmează, cel mai probabil, să depăşească rezultatul înregistrat în anul precedent”, susţin aceştia.

CINE SUNT PRINCIPALII JUCĂTORI DIN DOMENIU

piata_transp_depozPotrivit studiului KeysFin, piaţa transporturilor din România este extrem de fragmentată, neexistând nicio companie care să deţină o cotă importantă.

Cel mai important transportator, judecând după cifra de afaceri, este AQUILA PART PROD COM SRL, firmă prahoveană care a raportat în 2016 afaceri de 797,9 milioane de lei. Societatea, înfiinţată în 1994, avea o cotă de piaţă de 1,7%, active de 353,5 milioane lei şi 2183 de angajaţi.

Locul secund în top 5 jucători din piaţa transporturilor este ocupat de CARRION EXPEDITION SRL, cu afaceri de 646,7 milioane de lei şi un rezultat net de 20 milioane lei.

Având o cotă de piaţă estimată la 1,4%, firma clujeană înfiinţată în 2009 raporta active de 438,6 mil.lei şi 2024 de angajaţi.

Pe locurile următoare se situau, în ordinea cifrei de afaceri, firma bucureşteană SCHENKER LOGISTICS ROMÂNIA SA (484,1 mil.lei), compania bihoreană TRANSMEC RO SRL (394,3 mil.lei) şi societatea DUVENBECK LOGISTIK SRL din Braşov (303,5 mil.lei)

Interesant este şi faptul că, dincolo de cotele de piaţă, domeniul transporturilor pare că s-a stabilizat în ultimii ani, dovadă că numărul firmelor nou înfiinţate a scăzut semnificativ, de la 13.008 în 2008 (anul considerat de boom în piaţa transporturilor) la numai 3438 în 2016.

Din totalul de 34.628 de societăţi, numai 1247 erau firme nou înfiinţate și active în 2016, restul fiind firme cu experienţă în domeniu.

Relevantă este, totodată și evoluția numărului firmelor de transport care au intrat în insolvenţă. Numărul lor a scăzut puternic în 2016 la 2931, faţă de 6863 câte erau cu doi ani în urmă. Mai mult, numărul insolvenţelor, în 2017, se află deocamdată la minimul ultimilor şapte ani (1742 cazuri).

INVESTITORII STRĂINI, INTERESAŢI DE PIAŢA TRANSPORTURILOR

Studiul KeysFin arată, pe de altă parte, că investitorii străini sunt din ce în ce mai interesaţi de acest segment de afaceri. 375 de companii, care reprezintă 22% din piaţă, aveau anul trecut acționariat majoritar străin (o deținere de peste 50%).

Cei mai mari investitori în sectorul transporturilor si depozitării sunt austriecii care anul trecut controlau peste 4% din piață (2,086 miliarde de lei) apoi vin cei din Olanda și Italia cu câte 3%, topul fiind completat de investitorii spanioli, germani și fracezi, fiecare cu câte 2% din piață.

În total, investitorii străini erau implicaţi, anul trecut, în afaceri de peste 10 miliarde de lei.

PIAŢA TRANSPORTURILOR, RISCURI ŞI OPORTUNITĂŢI

Dincolo de rezultatele pozitive, pe ansamblu, piaţa transporturilor nu este scutită de provocări, afacerile din acest sector fiind influenţate de blocajul financiar şi de indisciplina financiară care afectează multe dintre ramurile economiei.

Datele financiare analizate de KeysFin arată că datoriile transportatorilor au crescut, pe ansamblu, de la 18,5 miliarde lei în 2012 la 24,7 mld.lei în 2016 în timp ce totalul creanţelor a atins anul trecut valoarea de 11,9 mld.lei.

Ponderea datoriilor comerciale a rămas relativ constantă în tot intervalul analizat (2012-2016), la 30-32%, valoarea acestora depăşind 7,7 mld. lei în 2016.

Perioada medie de încasare a creanţelor era de 92 de zile anul trecut, faţă de 98 de zile în 2012 iar perioada medie de plată a datoriilor a scăzut și ea la 192 de zile, faţă de 206 în urmă cu cinci ani.

Datele prezentate de KeysFin vin să susţină ideea că şi în acest domeniu este absolut necesară o informare constantă privind situaţia partenerilor de afaceri.

Să ştii în ce situaţie financiară se află firma cu care lucrezi, cum stă cu datoriile, în ce diferende juridice se află – sunt date care te pot ajuta să iei o decizie bună atunci când vine vorba de valoarea contractului, ce servicii îi oferi, practic să-ți crești șansele că îţi vei primi banii”, afirmă experţii KeysFin.

„Indiferent de dimensiunea business-ului, istoricul, situaţia acestuia, astfel de informaţii sunt esenţiale pentru a creiona o evaluare care să includă atât aspectele pozitive cât mai ales pe cele cu potenţial negativ în relaţia cu partenerul de afaceri. Pe baza acestui raport, departamentele financiare, managerii în principal, îşi pot dimensiona contractele, aşteptările şi pot lua măsuri de prevenire pentru a exploata potenţialul de dezvoltare dar şi pe cel de risc”, au mai spus analiştii de la KeysFin.

Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din Romania.

Primăria Municipiului Sebeș a organizat astăzi 01 Aprilie 2017 , campania de curăţenie „Sebeșul Curat”, acţiune care mizează pe implicarea cetăţenilor, a autorităţilor publice şi a societăţii civile, în vederea salubrizării spaţiilor publice într-o singură zi.

Pentru prima dată în ultimii 26 de ani a fost curățată zona aflată sub Motel. Această zonă este un adevarat focar de infecție.

Primarul Dorin Nistor , a fost prezent la fața locului  împreună cu viceprimarul Adrian Bogdan,  consilierii municipiului, angajaţi ai direcţiilor şi serviciilor primăriei, elevi ,  precum şi voluntari veniți de la mai multe societăți comerciale și asociații non-profit( Elis Pavaje , Florea Grup,Lincoln Service,Asociația AIPOT , Radio Orion Ziarul Sebesnul.ro și mulți alții) . Astfel, peste 1000 de persoane au strâns gunoiul de pe spaţiiile verzi, din zonele   (cartierul M. Kogălniceanu, cartierul Valea Frumoasei, cartierele Aleea Lac, Aleea Parc, Parcul Arini, sub Motel,zona Lancrăm,zona Răhău, și Petreşti).17692931_1349112031820928_1164746521_o 17692970_1349112301820901_1040347876_o 17759154_1349111045154360_1714931761_o 17759164_1349111731820958_1582004262_o 17759231_1349110938487704_1660481441_o 17759258_1349111175154347_247923564_o 17759330_1349111675154297_341065794_o 17759337_1349111881820943_519434060_o 17622179_1349111848487613_594561499_o 17622286_1349112155154249_1518186637_o 17622768_1349113188487479_608455494_o 17622804_1349111208487677_358288138_o 17622859_1349111008487697_346686043_o 17670720_1349113121820819_289790882_o 17692266_1349112208487577_960615691_o 17692391_1349111975154267_1346998750_o 17692405_1349112998487498_1296918073_o 17692532_1349111081821023_1963267033_o 17692572_1349113158487482_1032780538_o 17692832_1349113071820824_1806598011_o

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook