Politica

mihai tudosePremierul Mihai Tudose și-a înaintat în luni seara demisia din funcție, urmând ca, potrivit legii de organizare și funcționare a Guvernului, să fie transmisă Administraţiei Prezidențiale, în cursul zilei de marți, o adresă oficială în acest sens.

Conform procedurilor, președintele României, Klaus Iohannis,  va lua act de demisia din funcție a prim-ministrului Mihai Tudose și va emite decretul de vacantare a postului, precum și decretul de numire a unui alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar pentru a îndeplini atribuțiile prim-ministrului până la formarea noului Guvern.

Ambele decrete prezidențiale vor intra în vigoare odată cu publicarea lor în Monitorul Oficial.

ioan-dirzu1În pofida tuturor obstacolelor politice sau de altă natură, guvernarea Partidului Social Democrat a realizat țintele importante în economie.

8,8%! Atât este creșterea economică a trimestrului trei pe anul 2017, comunicată oficial de INS. Raportat la perioada ianuarie-octombrie 2017, creșterea economică este de 7%! Cea mai mare contribuție a avut-o industria (+23,2%) urmată de comerț (+16,2%).

Detalii aici<http://iem.psd.ro/link.php?M=10174&N=251&L=641&F=H>.
Cifra de afaceri în industrie a crescut cu 11,7% în primele 11 luni ale anului trecut cu accent pe industria prelucrătoare și cea extractivă.

Detalii aici<http://iem.psd.ro/link.php?M=10174&N=251&L=643&F=H>.
Comenzile noi în industrie sunt mai mari cu 17,4% în primele 11 luni ale anului 2017, față de perioada similară din 2016.

Detalii aici<http://iem.psd.ro/link.php?M=10174&N=251&L=642&F=H>.

Acestea sunt rezultate extrordinare care arată că industria din România funcționează din plin, ajutată și stimulată de măsurile și politicile economice adoptate de Guvernul României.

Este evident că, bazat pe aceste cifre și tendințe, anul viitor creșterea economică va fi mai consistentă decât 5,5% cât s-a luat în calcul la proiectarea bugetului de stat pe 2018.

Stabilitatea politică la nivelul coaliției de guvernare este cheia succesului unei guvernări excelente. De asemenea, corelarea deciziilor de la nivelul Partidului Social Democrat cu cele de la nivelul Guvernului trebuie asigurată în permanență. Sper ca după Comitetul Executiv să nu ne mai punem vreodată problema coflictelor interne în partid, conflicte ce  pot aduce atingere actului de guvernare și misiunii pentru care am fost votați de români.

Cu respect,

Ioan Dîrzu

Deputat

baniGuvernul PSD-ALDE face o nouă dovadă a prigoanei împotriva segmentelor sociale active, a românilor care aduc surplus în societate prin munca lor susţinută, prin efort suplimentar, prin risc asumat. Este motivul pentru care, în viziunea PSD-ALDE, statul trebuie să-i penalizeze.

Ca şi cum numărul declaraţiilor la care este obligat un contribuabil nu era îndeajuns de mare, iar haosul produs de transferul contribuţiilor de la angajat la angajator nu era suficient, Guvernul a mai introdus o nouă obligaţie declarativă, complet inutilă: Formularul 600.

Toate persoanele fizice care au realizat în 2017 alte venituri decât cele de natură salarială, chiar dacă au şi calitatea de salariat, iar aceste venituri extra-salariale sunt mai mari de 12 salarii minime – adică 22.800 lei (12 luni x 1.900 lei salariul minim), au obligaţia să depună la autoritatea fiscală Formularul 600.

Concomitent, plătesc suplimentar contribuţii de sănătate plafonate la zece salarii minime. Aceasta în condiţiile în care respectivele persoane plătiseră deja contribuţii în calitate de salariaţi – adică, o dublă impunere – iar serviciile medicale de care beneficiază sunt aceleaşi cu ale unui simplu salariat.

Aşadar, Guvernul PSD introduce o altă povară asupra micilor întreprinzători şi, astfel, toate persoanele fizice beneficiare de dividende, cu venituri peste plafonul celor 12 salarii minime, sunt obligate la plata CASS, chiar dacă acestea sunt salariaţi şi, implicit, plătitori de contribuţii.

Pentru toţi aceşti contribuabili care au şi venituri salariale, Guvernul dublează plata contribuţiilor.

Mai mult, sute de mii de contribuabili care obţin venituri din arendă, chirii, activităţi independende, profesii liberale, dar chiar şi micii întreprinzători care obţin apoi venituri din investiţiile lor sub formă de dividende sau din tranzacţionarea de acţiuni sunt puşi pe drum de ANAF pentru a depune noua Declaraţie, chiar până la finalul lunii ianuarie.

Aceasta deşi veniturile sunt deja declarate prin intermediul altor declaraţii fiscale, aflate în posesia ANAF, dar pe care autorităţile nu le procesează pentru a extrage informaţiile necesare.

Nu doar că este complet inutilă, dar prin această obligaţie este extinsă categoria de venituri pentru care se impun contribuţii sociale, incluzând şi veniturile din dividende şi din alte tipuri de investiţii.

În ciuda declaraţiilor publice ale reprezentanţilor PSD-ALDE referitoare la reducerea birocraţiei şi eficientizarea aparatului de stat, evidenţiem ipocrizia şi cinismul dovedit de actualul Guvern prin astfel de măsuri, menite să inhibe activitatea economică şi să sancţioneze în mod absurd categorii întregi de cetăţeni.

monica macoveiDe zile întregi, politicienii PSD au invadat spațiul public cu bătălia pentru putere din interiorul partidului condus de condamnatul Dragnea. Condamnatul străbate țara pentru a-și ține baronii aproape, momindu-i cu bani. Protejata lui, Carmen Dan, și-a pierdut orice autoritate și respect în MAI și stârnește o mare îngrijorare în rândul oamenilor, care își văd viețile și integritatea fizică puse în pericol.

Mai interesează pe cineva din Guvern că doamna Dan este încă ministru după propunerea aberantă de a-l demite pe cel care a spus că sunt vitale camerele de luat vederi pentru descoperirea infractorilor sau că victimele nu pot fi audiate de față cu infractorii? Cine o să răspundă pentru criminalii nedescoperiți? Nepăsare criminală!

Mai interesează pe cineva din Guvernul PSD&ALDE că pacienții din spitale sunt tratați cu instrumente nesterile? Nepăsare criminală!

Este interesat prim-ministrul Tudose de altceva decât de bătălia din PSD? Este preocupat să găsească soluții ca propunerile PSD și ALDE de modificare a Codurilor penale să nu ajungă să fie adoptate sau ca pacienții să nu mai fie purtați de la un spital la altul, iar medicii de familie să nu mai fie umiliți?

Politicienii PSD arată ca o haită care se atacă haotic, sunt interesați numai de grupul lor de crimă organizată și tratează România și pe români cu nepăsare criminală. A început în PSD olimpiada minciunilor, se mint între ei, ne mint pe noi toți. Până când?

dorin-nistorDeși prevederile noului Cod fiscal diminuează bugetul local al Municipiului Sebeș cu circa 3 milioane de Euro, influențând o parte din planul de investiții,  primarul Dorin Nistor nu renunță la achiziționarea unui autolaborator mobil pentru monitorizarea calității aerului pe raza administrativ teritorială a Sebeșului. Astfel, conform referatului nr. 41120 din data de 19.12.2017, portofoliul de achiziții publice aferent anului 2018 planifică realizarea acestui obiectiv, laboratorul mobil urmând a ajuta la monitorizarea factorilor de mediu, generând elementele pentru îmbunătățirea strategiei de mediu și oferind informații pentru monitorizarea stării de sănătate a populației.

Bugetul alocat acestei achiziții publice este de peste 1 milion de Lei fără tva. Perioada estimată de realizare a contractului este luna aprilie, urmând ca la finele anului 2018 sa se finalizeze implementarea contractului. Sursa de finanțare va fi bugetul local, însă cu siguranță vor fi avute în vedere și finanțări externe, inclusiv de la bugetul de stat.

Dezvoltarea industrială fără precedent a Sebeșului, poziționarea geografică favorabilă și racordarea la rețelele naționale de infrastructură care generează tranzitarea zilnică de un număr mediul de 40.000 de mijloace de transport sunt câteva argumente care susțin investiția în laboratorul mobil de monitorizare a calității aerului.

07.DirzuCa urmare a dezinformării făcute de către opoziția politică pe marginea bugetului de stat pe anul 2018, mă simt dator să le prezint albaiulienilor adevărata realitate și impactul pe care noul buget îl va avea în viața românilor.

În ce privește referințele președintelui Iohannis cu privire la deviația semnificativă a României de la ajustarea structurală recomandată, critica sa denotă un joc politic prin care manipulează opinia publică. Președintele insinuează că această deviație semnificativă ar fi generată de modul în care Guvernul PSD a proiectat bugetele pe anii 2017 și 2018. Președintele omite însă să precizeze că, potrivit oficialilor Comisiei Europene, această deviație semnificativă s-a produs în timpul Guvernului său, în timpul guvernării Cioloș.

Actualul guvern a avut discuții cu oficialii europeni pe această temă, în cadrul cărora s-a subliniat că o redresare după șocul produs de Cioloș nu se poate face peste noapte. Deci remedierea va fi treptată.

Cel mai important argument în acest sens este că Guvernul s-a încadrat în ținta de deficit de 3%, iar gradul de îndatorare al țării raportat la PIB nu a crescut în 2017. Prin urmare, cele două criterii de disciplină financiară stabilite prin Tratatul de Maastricht au fost respectate, iar România e pe drumul cel bun.

Guvernul PSD a respectat în 2017 ținta de deficit de 2,96%, deși întârzierea în numirea guvernului de către președintele Iohannis a creat dificultăți fiscale și economice care au pus presiune pe buget:

  • Din cauza întârzierii lui Iohannis, Guvernul a trebuit să reducă TVA cu 1 pp, deși programul PSD prevedea ca diminuarea TVA să aibă loc abia în 2018, cu 2 pp.

  • Din cauza întârzierii lui Iohannis, Guvernul a trebuit să elimine taxa pe stâlp, deși programul PSD nu prevedea acest lucru.

  • Din cauza întârzierii lui Iohannis, Guvernul a trebuit să reducă accizele la carburanți, deși Programul PSD nu prevedea acest lucru, iar revenirea ulterioară la nivelul accizelor din 2016 a creat o presiune inflaționistă.

  • Din cauza întârzierii lui Iohannis, Guvernul a aprobat târziu bugetul de stat, ceea ce a dus la întârzierea adoptării bugetelor locale, fapt care a afectat absorbția de fonduri europene.

Cu toate aceste impedimente generate chiar de jocul politic al lui Iohannis, Guvernul PSD a reușit să găsească soluții și să se încadreze în ținta de deficit de 3%. Prin urmare, în 2018, când nu mai există aceste impedimente, există un grad mai mare de certitudine că Guvernul se va încadra în ținta de deficit.

Bugetul pe 2018 nu va mai fi afectat de un șoc de genul celui din luna ianuarie 2017, când s-a încasat TVA-ul aferent lunii decembrie 2016 (de 20%) mai mic cu 4 puncte procentuale față de cel din ianuarie 2016 când s-a încasat TVA-ul din decembrie 2015 (24%). Introducerea măsurii split TVA va diminua pierderile de TVA suferite de statul român în cazul firmelor care intră în insolvență sau care acumulează datorii la plata acestei taxe.

Introducerea impozitării cu 1% din cifra de afaceri, pentru firmele cu încasări mai mici de 1 milion euro, va face inutilă declararea unor cheltuieli irelevante pentru obiectul de activitate al firmei  în scopul deducerii TVA.

Creșterea investițiilor publice în 2018, cu circa 11,5 miliarde lei în plus față de 2017, va antrena creșteri ale încasărilor din TVA.

Creșterea încasărilor din Fonduri Europene, ca urmare a finalizării proiectelor realizate în 2017 (după ce Guvernul Cioloș nu lăsat nimic în urma sa), va antrena de asemenea încasări mai mari din TVA.

Odată cu bugetul pe anul 2018 se urmărește îmbunătățirea activității ANAF prin următoarele măsuri:

  • Fond de stimulente consistente pentru inspectorii fiscali raportate la contravaloarea bunurilor confiscate;

  • Confiscarea extinsă a mijloacelor de transport implicate în contrabanda cu bunuri accizabile (nu va crește doar colectarea accizelor, dar și a TVA);

  • Introducerea mai multor controale vamale, în cascadă, după cele efectuate la graniță, ceea ce va conduce la combaterea evaziunii și creșterea încasărilor din TVA;

  •  În plus, deși încasările din TVA în primele 9 luni ale lui 2017 erau încă sub nivelul prognozat în bugetul pe anul trecut, așa cum remarcă președintele Iohannis, în realitate evoluția din trimestrul III, când ANAF a luat măsuri mai ferme de combatere a evaziunii, arăta deja un grad mult mai ridicat al încasărilor, cu 7% față de 2016.

România înregistrează într-adevăr unul dintre cele mai scăzute niveluri de colectare din UE, dar asta în primul rând pentru că România are unul dintre cele mai scăzute niveluri ale poverii fiscale din cadrul UE. Încasările bugetare depind în primul rând de povara fiscală și abia apoi de performanța în colectarea taxelor.

Nu poți avea un nivel de colectare comparabil cu cel din statele în care taxele sunt mult mai mari decât în România. Nu e deloc întâmplător că România și Irlanda, care au mers pe acest model economic cu fiscalitate redusă, au avut și cea mai bună creștere din Uniunea Europeană.

Investițiile din 2018 vor fi semnificativ mai mari, cu 42% mai mult față de cele din 2017, și cu mult mai mult față de cele ale Guvernului Cioloș pe care președintele Iohannis nu l-a criticat niciodată pentru contraperformanța în domeniul investițiilor. Astfel, în 2018 cheltuielile destinate investițiilor publice însumează 38,5 miliarde lei, respectiv 4,2% din PIB.

 

Cu respect,

Ioan Dîrzu

Deputat

Ioan DirzuProtestul medicilor de familie preocupă atât Guvernul României cât și Parlamentul. Personal sunt direct interesat de revendicările medicilor de familie din România, de problemele de la cabinete și de rolul medicinei de familie în sistemul național de sănătate publică. Îmi doresc cu adevărat ca medicina de familie să redevină prima opțiune a românilor, să fie finanțată corespunzător și să asigure servicii complexe astfel încât să descongestioneze Unitățile de Primiri-Urgente care sunt deja mult prea aglomerate de cazuri neurgente.

Față de protestul de miercuri, este important de menționat că 70% dintre medicii de familie au semnat deja contractele cu casele de asigurări și pot elibera rețete compensate și pot acorda consultații. Deci pacienții înregistrați la ceilalți 30% care nu au semnat contractele, se pot muta foarte ușor, în caz de forță majoră, la un medic de familie care le poate prescrie rețetele.

Ministerul Sănătății a manifestat tot timpul deschiderea la dialog. S-a găsit deja o rezolvare pentru o parte dintre revendicările medicilor de familie, iar în ceea ce privește debirocratizarea actului medical, aceasta va fi reglementată prin noul contract-cadru care urmează să fie semnat cu Casa Națională de Asigurări.

Modificările cerute de medicii de familie, pentru debirocratizare vor fi implementate în 3 etape:

1. Prima etapa a fost deja reglementată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2017 pentru stabilirea unor măsuri privind organizarea, funcționarea și atribuțiile oficiilor teritoriale ale Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate.

2. Cea de a doua etapă înseamnă modificarea contractului cadru în baza propunerilor care vor fi centralizate de la asociațiile medicilor până pe data de 10 ianuarie.

3. Cea de a treia etapă înseamnă implementarea prin ordonanţă de urgenţă şi vizează propunerile care necesită modificarea sistemului informatic.

Prin Programul de guvernare 2017-2020, Guvernul și-a asumat asigurarea dotării minime a cabinetelor medicilor de familii și includerea acestora în programe de formare profesională, astfel încât să eliminăm fenomenul prin care foarte multi pacienţi aglomerează inutil secţiile de primiri urgenţe, când de fapt au afecţiuni minore, pentru care ar trebui să se adreseze medicilor de familie.

Prin adaptarea Legii sănătății publice, Guvernul României va finaliza în 2018 crearea unui cadru instituţional pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor oferite în sistemul de sănătate. Autoritatea Națională de Management a Calității în Sănătate va defini standarde minimale de calitate pentru toate categoriile de furnizori de servicii medicale (medicina de familie, ambulator, spitale, instituții medicale de îngrijire postspitalizare).

În calitate de deputat de Alba, fac un apel la ”know-how-ul” medicilor de familie din județ și îi invit cu prietenie la un dialog real pe problemele cu care se confruntă în această ramură a medicinei. De asemenea, aștept cu mare interes problemele și sugestiile lor pe adresa ioan.dirzu@cdep.ro, urmând să le transmit propunerile colegilor parlamentari din comisiile de sănătate din Camera Deputaților și Senat.

Cu respect,

Ioan Dîrzu

Deputat

Klaus JohannisPreşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a promulgat miercuri, 3 ianuarie a.c., Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Preşedintele Klaus Iohannis atrage însă atenţia asupra unor vulnerabilităţi ale bugetului anului 2018 şi asupra provocărilor cadrului fiscal-bugetar actual, având în vedere că România are nevoie de un buget credibil şi echilibrat, care să urmărească în mod consecvent menţinerea obiectivelor fundamentale de stabilitate macroeconomică, predictibilitate şi sustenabilitate fiscal-bugetară.

Pentru România, este esenţial ca politicile fiscal-bugetare să reintre pe un culoar de responsabilitate şi prudenţă, iar decidenţii politici şi guvernamentali să nu repete greşelile sau tentaţiile unor politici exuberante, precum cele de dinaintea crizei economice, astfel încât bunăstarea românilor să nu fie afectată pe termen mediu şi lung. ţara noastră trebuie să evite capcana unei creşteri economice nesustenabile, bazate în principal pe consum, deficite bugetare şi acumularea de datorie publică.

Ca element procedural, construcţia bugetară ignoră recomandările pe care Comisia Europeană le-a formulat în contextul procedurii de deviaţie semnificativă a deficitului bugetar. Potrivit acestor recomandări, bugetul naţional era indicat să revină pe calea consolidării fiscale, prin ajustări anuale ale deficitului bugetar de 0,5% din PIB.

Preşedintele României îşi manifestă îngrijorarea cu privire la faptul că, deşi înregistrăm rate record de creştere economică, există dificultăţi şi unele incertitudini în a asigura încadrarea deficitului bugetar în ţinta de 3% din PIB. Totodată, ţara noastră înregistrează cele mai ample deviaţii ale deficitului structural dintre toate ţările Uniunii Europene.

Această dinamică demonstrează că, în următorii ani, România trebuie să facă eforturi serioase pentru a reveni pe calea disciplinei fiscal-bugetare. Bugetul anului 2018 ignoră însă necesitatea unei asemenea schimbări de direcţie, asumată în principiu de către Guvern prin Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2018-2020.

Bugetul anului 2018 este construit, la fel ca şi în 2017, pe o ţintă de deficit bugetar la limita pragului de 3% din PIB, potrivit Pactului de Stabilitate şi Creştere. Însă, deficitul bugetar ajustat ciclic se va adânci în 2018, ceea ce indică faptul că România încă nu se apropie, ci se îndepărtează de obiectivul bugetar pe termen mediu.

Analiza proiectului de Buget pentru 2018 a evidenţiat anumite vulnerabilităţi ale construcţiei bugetare atât pe partea de venituri, cât şi pe partea de cheltuieli.

În ceea ce priveşte veniturile bugetare, analizele de specialitate arată că proiecţia unei creşteri a încasărilor din TVA de 16% este una mult prea optimistă, din cel puţin două considerente. Pe de o parte, experienţa fiscală a anului 2017 a arătat că, în ciuda unei creşteri economice peste cea prognozată iniţial, care a ajuns la 7% pe primele 9 luni ale anului – fiind bazată preponderent pe consum -, veniturile fiscale, inclusiv încasările din TVA, sunt chiar mai mici decât cele estimate în Legea bugetului pentru anul 2017.

În acelaşi timp, prognozele economice indică încetinirea în 2018 a ritmului de creştere economică, inclusiv a consumului. Pe de altă parte, construcţia bugetului este lipsită de estimări şi calcule credibile privind impactul unor măsuri asumate, precum introducerea TVA split, măsură care, deşi în prezent mult atenuată în raport cu versiunea iniţială, este apreciată prin venituri suplimentare aproape duble faţă de cele estimate în prima variantă.

Astfel, Preşedintele Klaus Iohannis consideră că prioritatea Guvernului trebuie să fie îmbunătăţirea semnificativă a colectării veniturilor fiscale. Aceasta reprezintă principala direcţie prin care poate fi asigurată sustenabilitatea creşterii salariilor şi a pensiilor românilor, astfel încât situaţia finanţelor publice şi bunăstarea cetăţenilor să nu fie afectate pe termen mediu şi lung. Trebuie avut în vedere, totodată, şi faptul că România înregistrează, în prezent, unul dintre cele mai scăzute niveluri de colectare a veniturilor fiscale din întreaga Uniune Europeană.

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetare, Preşedintele României subliniază importanţa susţinerii investiţiilor, dat fiind rolul de antrenare al investiţiilor în planul dezvoltării economice. Preşedintele Klaus Iohannis avertizează că nu este suficient ca bugetul să prevadă doar pe hârtie alocări investiţionale, ci trebuie ca investiţiile să fie şi realizate conform programării bugetare, într-un cadru de prioritizare adaptat obiectivelor esenţiale de investiţii, în special în infrastructură.

Deşi investiţiile din fonduri europene sunt estimate mult peste nivelul anului 2017, prevederile bugetare în materie de investiţii naţionale (cheltuielile de capital) sunt în continuare unele dintre cele mai scăzute, ca pondere în PIB. De exemplu, anii 2017 şi 2018 se caracterizează prin cele mai mici ponderi în PIB ale cheltuielilor de capital (2,2%, respectiv 2,3%) din ultimii 10 ani.

În acest sens, Preşedintele României atrage atenţia asupra importanţei investiţiilor, deopotrivă în sens cantitativ şi calitativ, pentru consolidarea unei creşteri economice sănătoase în 2018 şi în anii următori. Guvernul trebuie să fie conştient că sacrificarea, în continuare, a factorului investiţional este de natură să submineze potenţialul de dezvoltare al României. Este esenţial ca fondurile europene să fie valorificate în integralitatea lor, în special în legătură cu proiectele de investiţii în infrastructură.

Aceste vulnerabilităţi sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât contextul macroeconomic tot mai sensibil, prognozat pentru anul 2018, nu se mai bucură de aceeaşi stabilitate financiară precum în ultimii ani, aceasta fiind şi consecinţa politicilor fiscal-bugetare prociclice, axate în principal pe măsuri pe termen scurt, de expansiune a cererii de bunuri de consum.

Astfel, accentuarea presiunilor inflaţioniste din economie la o rată a inflaţiei de peste 3% anual, în paralel cu scumpirea creditului prin creşterea ratelor dobânzii şi cu deprecierea monedei naţionale, atrag reducerea puterii de cumpărare a populaţiei şi creează vulnerabilităţi economice suplimentare, de natură a impune abordări responsabile şi evaluări realiste, atât în fundamentarea şi execuţia bugetară, cât şi la nivelul politicilor economice, în general.

Totodată, în contextul unor ample modificări fiscale – îndelung contestate în ultimele luni de către partenerii sociali -, este important ca abordările fiscal-bugetare pentru 2018 să refacă acea predictibilitate economică necesară investitorilor şi mediului de afaceri, astfel încât încrederea în economia României să revină pe un trend pozitiv.

Bugetul pentru anul 2018 este bazat pe o serie de modificări fiscale, adoptate abia către sfârşitul anului 2017, în încercarea coaliţiei PSD-ALDE de a se încadra în programul de guvernare: unificarea sistemului de contribuţii sociale la nivelul angajatului, dar şi reducerea consistentă a impozitului pe venit, de la 16% la 10%, măsură de relaxare fiscală prin care românii anticipează creşterea veniturilor lor, într-un climat de stabilitate şi predictibilitate.

Preşedintele Klaus Iohannis consideră că actuala coaliţie de guvernare PSD-ALDE are obligaţia de a răspunde aşteptărilor românilor ca ţara noastră să aibă un buget credibil şi sustenabil, care să nu afecteze stabilitatea economică şi nivelul de trai promis cetăţenilor.

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook