O parte din Pãdurile României dispar la Sebes

O parte din Pãdurile României dispar la Sebes


Tãierea pãdurilor – o problemã nerezolvatã nici pânã în prezent

În fiecare an ne lovim de aceeasi problemã nerezolvatã nici pânã în momentul de faþã: tãierea copacilor, a pãdurilor, în locul cãroroa rãmân hectare întregi de cioate fãrã ca nimeni sã mai planteze, de multe ori, ceva în locul acestora. În multe campanii electorale politicienii ne promit cã aceastã problemã va fi rezolvatã dar deoacmdatã nu se ia nici o mãsurã devreme ce mulți dintre politicieni sunt implicați în afacerile cu lemne, chiar în Alba fiind câteva exemple grãitoare de politicieni, fãrã a da nume dar probabil îi știe toatã lumea, care sunt implicați în acest tip de afaceri care trebuie sã recunoaștem aduce bani frumoși.

Efectul defrisãrilor masive din ultimii ani ne afecteazã pe toþi, indiferent dacã locuim în mijlocul unui oras sau la marginea unei (foste) pãduri: poluare, alunecãri de teren, schimbãri climatice majore.

Cu toþii contribuim la aceastã distrugere, constienþi fiind de rãul ce ni-l producem si nu e de mirare cã în multe zone de deal si de munte pãdurile parcã se topesc. Pe lângã fenomenele naturale foarte vizibile la care se mai adauga seceta, gerul, incendiile, alunecãrile de teren, cãderile de grindinã, pãdurile din România resimt efectul global al schimbãrilor climatice de mediu. Peste jumãtate dintre ele sunt supuse unui efect lent de uscare anormalã a arborilor.

Preþul scãzut al lemnului în þara stimuleazã exportul si încurajeazã exploatãrile. Acesta este unul dintre factorii care pericliteazã viitorul pãdurilor din România.

În România ecologistii sunt consideraþi încã visãtori în vreme ce Occidentul a transformat ecologia într-un crez, o datorie faþã de echilibrul si armonia naturii.

Agenþia de Protecþie a Mediului a respins mai multe proiecte ce conþineau tãierea copacilor de pe autostrãzi dar nu a fost luatã în considerare, proiectele fiind votate cu acordul primãriei.

Prima condiþie pentru a rezolva aceastã problemã ar fi sã admitem cã ea exista  si ca pãdurile României dispar pe zi ce trece. În þara noastrã omul vede în pãdure doar un cont în bancã si consecinþele le suporta toatã naþiunea. si o problemã la fel de mare este si faptul cã dacã pãdurile dispar odatã cu ele ar pier 70% din speciile de plante si animale sãlbatice.

 

România taie trei hectare de pãdure pe orã

În România, pãdurile acoperã aproximativ 29% din suprafaþã, faþã de media þãrilor Uniunii Europene, care este de 42%, si sunt concentrate în principal în zona montanã.

Un Studiul Greenpeace releva cã aproape jumãtate, mai exact 48,95% din suprafeþele despãdurite în perioada 2000-2011, se afla în actualele arii protejate. Mai grav este faptul cã sunt afectate chiar pãdurile virgine, acestea fiind printre cele mai valoroase. În comparaþie cu alte þãri din Europa, unde suprafeþele rãmase sunt mult mai mici, România are 218.500 de hectare de pãduri virgine.

Fenomenul despãduririlor este foarte rãspândit, mai ales în judeþele montane, iar autoritãþile au responsabilitatea de a gestiona si monitoriza intervenþiile forestiere.

Atenție!!! 80 de ani îi trebuie unui copac sã ajungã la vârsta maturitãþii, dar oamenii nu þin cont de acest amãnunt. Afacerile cu lemn sunt atât de bãnoase, încât în ele sunt implicaþi politicieni, oameni de afaceri si autoritãþi locale.

 

La Sebeș se ard o parte din pãdurile României

 

O parte din Pãdurile României dispar la Sebes unde o mare parte din lemnul tãiat în Țara noastrã ajunge pe platformele industiale a celor douã mari societãþi din Sebes care folosesc ca materie primã lemnul. Odatã ajuns aici lemnul este  prelucrat si exportat. Precizãm faptul cã în curțile celor douã fabrici se gãsesc mii de metri cubi de lemne care provine atât din România dar și din alte țãri.

Haideți sã vedem care sunt cele douã societãți comerciale:

 

Kronospan

kronospan1

Kronospan este recunoscut drept unul dintre cei mai mari producãtori de PAL si MDF de pe piaþa localã prin fabricile de la Sebes, capacitatea de producþie de aici fiind de 840.000 de metri cubi anual pentru PAL si 384.000 de metri cubi pentru MDF. Cu o cifrã de afaceri  de aproximativ  548 de milioane de lei (130 milioane de euro) Kronospan exportã PAL si MDF, iar principalele destinaþii sunt Turcia, unde valoarea livrãrilor se ridicã anual la 30-35 milioane de euro, dar si Ungaria, Ucraina, Italia si Rusia

 

Holzindustrie Schweighofer

Producþia fabricilor din România deþinute de austriacul Gerald Schweighofer merge în proporþie de 85-90% la export

Compania livreazã aici semnifabricate pentru construcþia de locuinþe, dar si cherestea pentru piaþa de do-it-yourself

Schweighofer deþine pe piaþa localã douã fabrici de cherestea, una în Sebes (Alba) si una în Rãdãuþi (Suceava), o fabricã de panouri Baco (panouri din lemn masiv folosite în industria mobilei) si una de panouri încleiate (pentru magazinele de tip do-it-yourself). Compania livreazã si cãtre firme din China, Taiwan, Vietnam si Pakistan din industria mobilei sau din domeniul construcþiilor. Pe lista destinaþiilor externe se mai aflã Europa, Orientul Apropiat si Mijlociu, Africa de Nord si SUA.

Ne oprim aici pentru cã spaþiul nu ne mai permite dar vom reveni cu siguranþã pe aceste subiecte.

 

Comentarii

Comentarii

Fara Comentarii

Lasa un raspuns