Motivarea sentinţei în dosarul Klaus Iohannis versus ANI, privind conflictul de interese...

Motivarea sentinţei în dosarul Klaus Iohannis versus ANI, privind conflictul de interese dată de Curtea de Apel Alba Iulia

Curtea de Apel Alba Iulia a făcut publică motivarea sentinţei acordată în data de 10 iunie în procesul Klaus Iohannis versus ANI, prin care s-a dispus anularea raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, de constatare a încălcării legislației în domeniul conflictului de interese.

Până marţi, 4 august, nu a fost înregistrat recurs la sentinţa Curţii de Apel.

Instanţa din Alba Iulia a judecat acțiunea în contencios administrativ intentată de Klaus Iohannis împotriva ANI, care, în 2013, l-a acuzat de încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie administrativă și penală, întrucât a semnat, în decembrie 2010, un contract de prestări servicii încheiat între Primăria Municipiului Sibiu și SC Tipografia Honterus SRL, societate comercială deținută de Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR). Klaus Iohannis a deținut funcția de președinte al FDGR în perioada 2002 — 2013.

„Conflictul de interese subzistă atunci când interesul privat al demnitarului primează interesului public, situaţie care în speţa dedusa judecăţii nu se întâmpla. Mai mult decat atât, prezumtivul interes privat sau personal trebuie sa fie de natura sa influenţeze îndeplinirea cu obiectivitate si imparţialitate a atribuţiilor ce îi revin conform Constituţiei si actelor normative, situaţie de asemenea inexistentă, motivat de faptul că procedura de atribuire a contractului a respectat întocmai actele normative în materia achiziţiilor publice”, se arată în sentinţa instanţei albaiuliene.

Vă prezentăm extras din sentinţa nr. 115/2015, de contencios administrativ, a Curţii de Apel Alba Iulia:

Prin acţiunea formulată de reclamantul Klaus Werner Iohannis s-a solicitat anularea Raportului de Evaluare nr. 35687/G/II/08.08.2013 întocmit de pârâta Agenţia Naţionala de Integritate – Inspecţia de Integritate şi obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii se arată că prin raportul de evaluare 35687/G/II/08.08.2013 întocmit de Agenţia Naţionala de Integritate care face obiectul prezentei acţiuni, a fost reţinuta încălcarea de către reclamant a prevederilor art.75 lit. b) şi f) din Legea nr. 393/2004 privind statul aleşilor locali, conform cărora: „Aleşii locali au un interes personal intr-o anumită problemă dacă au posibilitatea sa anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea reprezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru b) orice persoana fizica sau juridica cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia, ….f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte ”.

Conflictul de interese este definit de prevederile art.70 din Legea nr. 161/2003 ca fiind: situat ia in care persoana ce exercita o funcţie de demnitate publica sau o funcţie publica are un interes personal, de natura patrimoniala, care ar putea influenta îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor ce-i revin potrivit Constituţiei si altor acte normative.”

Plecând de la aceasta definiţie, se arată că nu sunt întrunite cele doua condiţii cumulative de natura a atrage existenta conflictului de interese: (1) interesul personal de natura patrimoniala si (2) acest interes personal sa influenţeze îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor ce îi revin conform Constituţiei si altor acte normative, cu referire in special la legislaţia in materia achiziţiilor publice.

Astfel, la data de 03.12.2010 a fost demarata procedura de atribuire a contractului de Servicii de informare si publicitate in vederea implementării proiectului POS CCE SMIS 4915 – contract de finanţare nr. 117/321/28.08.2009 – Implementarea conceptului de administraţie electronica la nivelul municipiului Sibiu ” prin publicarea în SEAP a invitaţiei de participare nr. 274316, cu respectarea prevederilor art. 125 din OUG nr. 34/2006.

Deşi valoarea estimata a contractului a fost de 3.910,88 euro (deci sub 15.000 euro, prag valoric sub care art.19 din OUG nr. 34/2006 permitea încredinţarea directa a contractului de achiziţie publica) pentru asigurarea principiilor care guvernează achiziţiile publica, inserate in art. 2 alin. 1 si alin. 2 din OUG nr. 34/2006, s-a convenit aplicarea procedurii de cerere de oferta cu publicarea documentaţiei de atribuire in SEAP, criteriul de atribuire fiind preţul cel mai scăzut, tocmai pentru a asigura un cadru lărgit de ofertanţi, asigurând astfel concurenţa între operatorii economici. Sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP) este sistemul informatic de utilitate publica, accesibil prin internet la o adresa www.e-licitatie.ro, utilizat in scopul efectuării de achiziţii publice prin mijloace electronice.

În conformitate cu prevederile art.71 alin.1 din HG nr.925/2006 a fost constituita comisia de evaluare a ofertelor in vederea atribuirii contractului de prestări servicii anterior identificat (document in anexa), reclamantul nefăcând parte din comisia de evaluare a ofertelor, respectând astfel dispoziţiile art. 69 din OUG nr. 34/2006 (varianta actului valabila la data demarării procedurii).

(…)

fiecare dintre membrii comisiei de evaluare au semnat declaraţii de confidenţialitate si imparţialitate, confirmând ca nu se afla in niciuna dintre situaţiile prevăzute la art. 69 din OUG nr. 34/2006.

La procedura de achiziţie publica au fost depuse din partea operatorilor economici 3 oferte. In urma analizării ofertelor depuse, comisia de evaluare a constata ca toate cele 3 oferte îndeplinesc criteriile de calificare, fiind declarate admisibile, si conforme din punct de vedere al propunerii tehnice. Acestea fiind îndeplinite, conduc spre analiza propunerii financiare depuse de ofertanţi. In urma acestei analize si respectând criteriul de atribuire: preţul cel mai scăzut, operatorul economic: SC T.H. SRL, având propunerea financiară cea mai scăzută, a fost clasat pe locul 1, comisia hotărând atribuirea contractului de achiziţie publica in favoarea acestuia.

Reclamantul nu a participat nici la şedinţa de deschidere a ofertelor si nici la şedinţa de evaluare a documentelor de calificare si de analiza a propunerilor tehnice si financiare depuse de ofertanţi, o astfel de competenta fiind atribuita de legiuitor exclusiv comisiilor de evaluare, deciziile comisiei de evaluare putând fi adoptate cu votul a cel puţin 2/3 dintre membrii săi, conform art. 76 alin. 2 din HG nr. 925/2006.

(…)

Faţă de hotărârea comisiei de evaluare şi având în vedere că nu erau incidente situaţiile expres si limitativ prevăzute de art. 209 din OUG nr.34/2006 de a anula procedura de atribuire, s-a încheiat contractul de prestări servicii.

(…)

singura ipoteza reglementată de legiuitor în care se putea încheia contractul de achiziţie cu operatorul economic a cărui oferta a fost clasată pe locul 2, se referea la împrejurarea în care ofertantul a cărui ofertă a fost declarată câştigătoare se afla intr-o situaţie de forţa majora sau in imposibilitatea fortuita de a executa contractul, situaţii care in speţa dedusa judecaţii nu existau.

Conflictul de interese invocat prin raportul de evaluare nu subzistă întrucât:

1.transparenta si interesul public au fost respectate prin desfăşurarea procedurii de publicitate în SEAP si oferta redusă de preţ în raport cu ceilalţi ofertanţi, asigurând eficienţa utilizării banului public.

2.reclamantul nu are niciun fel de raport de angajament cu adjudecătorul, nu face parte din organele de conducere ale acestei societăţi comerciale, calitatea de preşedinte FDGR fiind onorifica si neremunerata, (iată lipsa interesului patrimonial) asigurând reprezentarea minorităţii germane din România.

Reţinând definiţia conflictului de interese din Legea 161/2003 si principiile care guvernează acesta instituţie a conflictului de interese: imparţialitatea, integritatea, transparenta deciziei si supremaţia interesului public, rezulta cu evidenta, din întreaga documentaţie depusă în probaţiune, ca s-au respectat atât principiile care guvernează materia achiziţiilor publice cât si cele care guvernează materia conflictului de interese, interesul public fiind primordial în aceasta procedura, contractul de achiziţie fiind atribuit ofertantului cu preţul cel mai scăzut, asigurând astfel eficienta utilizare a banilor publici.

Rezulta cu evidenta ca este exclusă ipoteza conflictului de interese întrucât actul nu a fost generat de reclamant, negociat si atribuit direct in favoarea operatorului SC T.H., finalitate care ar fi putut naşte suspiciuni de integritate prin asimilarea si arogarea unor competente care practic nu exista.

Conflictul de interese subzistă atunci când interesul privat al demnitarului primează interesului public, situaţie care în speţa dedusa judecăţii nu se întâmpla. Mai mult decat atât, prezumtivul interes privat sau personal trebuie sa fie de natura sa influenţeze îndeplinirea cu obiectivitate si imparţialitate a atribuţiilor ce îi revin conform Constituţiei si actelor normative, situaţie de asemenea inexistentă, motivat de faptul că procedura de atribuire a contractului a respectat întocmai actele normative în materia achiziţiilor publice.”

Comentarii

Comentarii

Fara Comentarii

Lasa un raspuns