MODEL DE SAT, MODEL DE TARĂ. Comuna Ciugud din judetul Alba

MODEL DE SAT, MODEL DE TARĂ. Comuna Ciugud din judetul Alba

Există locuri în România care contrazic clișeele false rostogolite în mass media despre caracterul „infect” sau lipsit de responsabilitate al românilor. Unul dintre cele pe care le-am prezentat deja este comuna Pădureni din cel mai sărac județ al României: Vaslui. Altul este comuna Peștera din județul Constanța. Aceste localități, grației unor primari providențiali, au reușit să demonstreze că, practic, se poate și ceea ce teoretic nu se poate. Mai sunt și altele, vom ajunge la ele. Până atunci, să ne oprim în județul Alba, la Ciugud, comuna cu cel mai mare grad de absorbție a fondurilor europene: peste 16 milioane euro.

ciugud ziarul apulum

La mai puţin de 10 kilometri de Alba Iulia, lângă râul Mureş, se află o comună care, dacă nu ar fi existat, probabil că ar fi trebuit inventată. Comuna Ciugud deţine câteva recorduri greu de egalat: prima din ţară cu drumuri agricole asfaltate, cu piste de biciclete, internet wireless şi iluminat public asigurat din viteza vântului. Tot aici se află în construcţie un teren de golf şi se fac planuri pentru o sală polivalentă.

 

Ciugudul are şase sate (Drîmbar, Hăpria, Limba, Şeuşa, Teleac şi Ciugud) şi un spor natural pozitiv al populaţiei, fiind din acest punct de vedere printre cele două comune din Alba care au înregistrat creşteri ale numărului locuitorilor. În cele şase sate locuiesc aproximativ 3.200 de locuitori.

”Mini-Transalpina de Ciugud”

Unul dintre primele proiecte majore care au influenţat pozitiv viaţa locuitorilor a fost asfaltarea a 26 de kilometri de drum agricol între Ciugud, Daia Română şi Berghin. Proiectul a fost finalizat în 2011 şi a devenit cunoscut sub denumirea de ”Mini-Transalpina de Ciugud”, datorită frumuseţii zonei în care se află drumurile. Prin acest proiect s-a asigurat accesul mult mai facil al oamenilor la terenurile agricole şi s-a redus foaret mult timpul de călătorie dintre cele trei comune. Banii au fost obţinuţi de la Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Rurală.
„Drumul deserveşte 1.500 de hectare de terenuri agricole, dar şi ferme de oi, bovine, o crescătorie de melci şi o fermă piscicolă. Pe lângă faptul că asigură accesul facil al locuitorilor la terenuri agricole, scurtează foarte mult timpul de deplasare între aceste localităţi. Proiectul acesta nu doar că a fost primul drum de câmp asfaltat din ţară, ci şi în timp record: de la semnarea contractului, până la recepţie, patru luni de zile, cu proiectare şi execuţie”, spune primarul Gheorghe Damian, cel care administrează comuna din anul 2000.

O altă premieră pusă în practică este pista de biciclete, Ciugudul devenind astfel prima comună din România cu o astfel de realizare. Valoarea contractului a fost de jumătate de milion de lei, bani asiguraţi de la bugetul local. Pista de biciclete se întinde, deocamdată, pe o lungime de 2 kilometri, este trasată clar, cromatic şi fizic, fiind delimitată de spaţiul carosabil.

Mini-Transalpina ziarul apulum
Energie verde pentru iluminat public

Comuna Ciugud din judeţul Alba este printre puţinele din ţară care îşi asigură parţial energia electrică pentru iluminatul stradal exclusiv din surse nepoluante. Cel mai mare sat al comunei, Şeuşa, este alimentat cu energie la reţeaua publică cu ajutorul unei instalaţii eoliene şi a unor panouri fotovoltaice. Investiţia a fost rezultatul unui parteneriat între Universitatea Politehnică din Timişoara şi Primăria Ciugud. Instalaţia a fost pusă în funcţiune în 2012, iar valoarea bunurilor se ridică la aproximativ 250.000 de euro. În 2017, bunurile revin comunei în condiţiile în care Universitatea va finaliza proiectul de cercetare. Din punct de vedere financiar, economia realizată se ridică la 20.000 de lei, în fiecare lună, sumă mai mică cu 25 la sută decât cea plătită anterior.

Damian ziarul apulum

Impozite plătite pe internet

Locuitorii din Ciugud sunt tot primii din România care îşi pot plăti impozitele şi taxele locale pe internet. De asemenea, pot să solicite eliberarea unui document tot cu ajutorul internetului. Proiectul a fost derulat tot din fonduri europene prin intermediul Asociaţiei Intercomunitare de Dezvoltare Ciugud-Berghin şi a avut o valoare de aproape jumătate de milion de lei şi a adus beneficii ambelor comune.
Chiar înainte să existe ghişeul.ro, în 2008, primarul Gheorghe Damian a achiziţionat o aplicaţie de plată online printr-un proiect Phare. „În primul rând, pentru că nu mai există contact cu funcţionarul, se evită corupţia. În al doilea rând, se câştigă timp, care în ziua de azi e cel mai de preţ lucru al fiecăruia dintre noi. Orice serviciu furnizat de primărie şi în format online este util. Asta e viitorul”, susţine primarul. Cei care nu locuiesc în comună dar au proprietăţi acolo plătesc online, dar tendinţa de creştere a achitării impozitelor pe internet se manifestă din ce în ce mai mult şi în rândul localnicilor. Şi pentru că trăim în era internetului, primăria oferă internet wireless gratuit pentru locuitori.

Asociația „Limbenii”

Un sat cu 150 de suflete din comuna Ciugud a ajuns un exemplu pentru modul în care o comunitate mică se poate gospodări singură. Sătenii au format o asociaţie cu ajutorul căreia organizează evenimentele de suflet ale localităţii, îi ajută pe semenii care au nevoie şi chiar realizează mici investiţii necesare pentru bunul mers al comunităţii.

Satul este urbanizat, cu drumuri asfaltate şi trotuare pavate şi nu există o gospodărie care să nu aibă apă curentă, gaz sau canalizare. Majoritatea „limbenilor” munceşte în Alba Iulia, oraşul fiind situat la distanţă de câţiva kilometri, însă fiecare are o gospodărie pe care o lucrează după serviciu.

În Limba, oamenii te salută şi intră în vorbă, fie că te cunosc, fie că nu. Sătenii discută între ei toate problemele, iar când iau o hotărâre, se ţin de ea. Au constituit asociaţia „Limbenii” prin intermediul căreia organizează toate evenimentele din comunitate şi oferă sprijin celor care au nevoie. Totul a început în 2007, când turla bisericii trebuia reparată, iar oamenilor le-a venit ideea să se adune şi să pună toţi umărul. De atunci, în fiecare luna, 130 de familii din cele 150 donează câte 5 lei pentru comunitate, iar banii sunt investiţi cu folos. „Şi cu ajutorul acestor bani străzile sunt mai frumoase, satul mai frumos, iar oamenii sunt mai uniţi. Fiecare dintre noi are un sentiment foarte plăcut că a ajutat cu ceva comunitatea în care trăiesc”, afirmă Augustin Muntean, membru în asociaţie.

Infrastructura a fost realizată cu ajutorul banilor europeni obţinuţi de primărie, dar există multe alte lucruri de care se îngrijesc prin intermediul asociaţiei. Astfel, s-a ajuns ca din sumele adunate să fie plătite medicamente pentru bătrânii singuri şi neajutoraţi. De asemenea, copiii satului au fost trimişi în tabere, chiar şi la Marea Neagră. În urmă cu câţiva ani, la o şedinţă a asociaţiei au refuzat oferta unui patron care dorea să deschidă o crâşmă în sat. Sătenii au spus că au de lucru acasă şi nu au timp de stat prin baruri. Limba este, astfel, poate singurul dacă nu printre puţinele sate din România cu un asemenea nivel de dezvoltare care nu are un bar unde oamenii să poată consuma băuturi alcoolice. Există, în schimb, un magazin alimentar de unde sătenii îşi pot cumpăra toate cele de care au nevoie.
Dorin Bucur, „sufletul” mişcării civice din sat

Iată cum e prezentată pe pagina sa de internet mica asociație „Limbenii”: „Deşi sunt o mană de oameni, locuitorii satului Limba au găsit, de fiecare dată, puterea să se unească în faţa unui proiect comun şi să-l ducă la bun sfârşit. Aşa s-a întâmplat cu realizarea Monumentului Eroilor, au făcut zile-muncă pentru construirea Căminului Cultural, au săpat şanţuri pentru introducerea apei în sat, au adunat bani şi au lucrat împreună la ridicarea Casei Parohiale, au plătit şi au săpat şanţuri pentru introducerea gazului în sat, au pus mană de la mană şi au angajat pictor pentru pictarea bisericii, au muncit împreună pentru construirea treptelor spre biserică”.

Preşedintele asociaţiei şi „sufletul” mişcării civice din sat este Dorin Bucur. „La una din primele întâlniri ale asociaţiei am decis care sunt priorităţile, ce să facem în sat. Şi ne-am zis: ne pică turlă în cap, hai să începem cu asta. Am găsit meşteri, am strâns bani, fiecare a dat cât a putut. Apoi ne-am organizat. Unii s-au rânduit să aducă meşteri şi să îi ducă sau să îi cazeze în sat. Alţii au adus mâncare. Alţii au adus materiale”, povesteşte el. Un alt proiect dus la bun sfârşit la începuturile existenţei asociaţiei a fost construirea unui pod. „Ne-am adunat 21 de oameni şi într-o după-amiză l-am construit. Este un pod mai mic pe care se ajunge la pământurile pe care le cultivăm. Ca să ajungem acolo, trebuia să ocolim o vale de un kilometru. Aşa, ne-am adunat fiecare cu materiale, cu lemn, cu fier şi l-am construit”, spune preşedintele Asociaţiei „Limbenii”. Dorin Bucur afirmă că în prezent satul Limba este o mare familie: „Au existat cazuri prin care au fost ajutaţi oameni ce aveau nevoie de medicamente sau chiar intervenţii chirurgicale. De exemplu, unei doamne îi trebuie un stent care costa destul de mult şi a fost ajutată de oamenii din sat”.

Evenimentul „Fiii satului”, organizat neîntrerupt de 48 de ani

Oamenii din Limba plecaţi peste hotare se reunesc, de 48 de ani, în prima duminică din septembrie la sărbătoarea ”Fiii satului”. Localnicii se întâlnesc la monumentul din centrul satului unde preotul oficiază un parastas pe pomenire a eroilor, se organizează un meci tradiţional de fotbal, expoziţii, lansări de carte, dialoguri şi o mică petrecere.

Odată cu trecerea anilor, asociaţia şi satul s-au dezvoltat şi au înfiinţat noi activităţi recreative care sunt organizate în fiecare an: concursul de pescuit, ziua pricolicilor (,,pricolicii” este termenul prin care se defineau „limbenii” din timpuri mult mai vechi, un fel de eternizare a faptului că se trag direct din vechii daci), petrecerea în căminul cultural a revelionului, a zilelor onomastice, hodăiţa (alungarea spiritelor rele prin aprinderea de focuri pe câmp la sfârşitul iernii), borbolatiţa, colindatul în ajunul Crăciunului şi multe altele. Din activitatea asociaţiei nu lipseşte nici şcoala, care are un rol foarte important în comunitate. În fiecare an, în cadrul activităţilor din săptămâna „Şcoala Altfel”, elevii desfăşoară muncă de cercetare pentru a cunoaşte istoria şi tradiţiile satului.

Limbenii sunt cunoscuţi sub denumirea de oameni-lupi sau, din superstiţie, pricolici. Pe vatra satului au fost descoperite urme de trăire din vremea dacilor. Aceştia erau organizaşi într-o uniune războinică a cărei simbol era lupul. „Pricoliciul” este reprezentat şi pe semnul care marchează intrarea în sat.

Legenda „limbenilor” cu Mihai Viteazul

Mândria „limbenilor” faţă de ce au făcut şi vor să mai facă este remarcată şi printr-o legendă care datează de sute de ani: „Se spune că Mihai Viteazul, înainte de a intra în Alba Iulia, l-a chemat la el pe sfetnicul de taină şi i-a zis: «Mâine voi intra în Alba Iulia şi voi desăvârşi unirea celor trei ţări în una singură şi mare. Trebuie să intru cu fală şi cutezanţă. Pohtesc să-mi fie ţesălat calul şi lustruite hamurile şi cizmele de către oameni de nădejde». – «Ştiu eu un sat, Măria Ta, spuse sfetnicul, iscoadele mele mi l-au adus la cunoştinţă şi se numeşte Limba, aici aproape de Alba Iulia, care a fost danie domnească de mare însemnătate». – «Să purcedem acolo», a spus domnitorul. Spre seară au poposit în sat unde au fost ospătaţi şi cinstiţi cum se cuvine, calul alb a fost ţesălat cu grijă, şaua şi hamurile curăţite, iar cizmele au fost lustruite, de îţi luau ochii. Se spune că la intrarea în Alba Iulia, Voievodul arăta atât de sclipitor, cu cizmele lustruite aşezate peste burta albă a calului, încât toată populaţia adunată acolo îşi punea mâna streaşină la ochi să se protejeze de atâta strălucire”.

Satul Limba este aşezat în vecinătatea Mureşului, la un nivel ridicat de albia râului, şi oferă, pe o colină unde este construită şi biserica, o panoramă deosebită asupra Luncii Mureşului şi a oraşului Alba Iulia.

Comentarii

Comentarii

Fara Comentarii

Lasa un raspuns