Interviuri

Două luni zbuciumate la cârma Instituţiei Prefectului

 Gheorghe-Feneser-300x240

La două luni după numirea lui Gheorghe Feneşer în funcţia de prefect al judeţului Alba, am dorit să vedem cum a decurs activitatea în această perioadă şi cum au fost gestionate probleme întâmpinate. Detalii legat de activitatea instituţiilor subordonate Prefecturii, despre problemele bolnavilor de diabet, dar şi despre nemulţumirile angajaţilor din Poşta Română, am aflat într-un interviu realizat cu Gheorghe Feneşer, prefectul Judeţului Alba.

 

Cum aţi descrie această perioadă, de când aţi fost numit în funcţia de prefect?

 

Este o întrebare foarte grea şi nu cred că am să pot răspunde pe scurt, dar voi încerca să fac un film al evenimentelor. Începând cu 12 ianuarie, am fost numit prefect al judeţului Alba. La început, ca orice angajat la orice loc de muncă, ai impresia că poţi să dărâmi munţii. Cu timpul, îţi dai seama că esti prea mic pentru o luptă atât de mare. M-aţi întrebat cum este…e foarte greu. Greu pentru că, aşa cum am mai spus-o, veenind dintr-un mediu privat, ai impresia că în aceste unităţi totul merge cu frâna de mână trasă. Este ca şi cum vrei să participi la un raliu, motorul este performant, maşina performantă, dar ţi se blochează frâna de mână şi trebuie să intri în competiţie. Intri, că nu ai încotro şi turezi motorul. Turând motorul, am ajuns şi cu tensiune şi cu medicamente. Asta e viaţa, trebuie să o acceptăm aşa cum e. Vă spuneam că e greu pentru că mentalitatea oamenilor este un pic diferită faţă de cum am crezut eu. Este un pic învechită, aş putea să spun. Aici se potriveşte proverbul: „Ce poţi face astăzi, lasă pe mâine”. Nu mi se pare normal şi nu mi se pare logic, dacă poţi să rezolvi o problemă astăzi, să o pasezi altcuiva, de la alt compartiment, să treacă o săptămână sau două, după care să vadă cineva dacă au trecut acele zile ăn care trebuie să răspunzi la petiţie. Eu am alt stil de muncă. Iniţial am început cu audienţele, care au loc o dată pe săptămână şi mi-am dat seama că nu reuşesc într-o zi pentru că audienţele încep marţi, de la ora 13:00 şi ţin până la ora 15:00. Am avut surpriza să am la audienţe, prima oară patru persoane, după care opt, după care am ajuns la 30 – 40 de persoane. Era imposibil într-un timp atât de scurt să îi primesc pe toţi. Şi atunci am făcut altfel. De multe ori nu merge Mahomed la munte, merge muntele la Mahomed şi mi se pare că aşa trebuie să procedă. I-am împărţit pe zone şi am început să merg eu la ei ca să nu mai vină oamenii la Alba. Am început să merg în Apuseni, la Cugir, la Ocna Mureş, ca să am vreme să îi ascult şi să îi înţeleg mai bine. Eu cred că am performat în acest domeniu, al audienţelor. Evident că nu am cum să îi mulţumesc pe toţi. Vă dau un exemplu, a venit cineva pentru primul secretar al judeţului. Era o persoană mai în vârstă care îl aseamănă pe prefect cu primul secretar al judeţului. Ar fi fost bine să fii fost aşa pentru că primul secretar avea cu totul alte puteri şi putea să rezolve mai multe probleme. Din nefericire, segmentul pe care eu mă pot mişca este destul de micuţ şi atunci, vă spun sincer, metoda cea mai simplă este să pui mâna pe telefon să rogi pe cineva care este responsabil pentru o anumită problemă să te înţeleagă şi să rezolve problema ca şi când ar face-o pentru el. Oamenii m-au înţeles, de la foarte multe din instituţiile deconcentrate. Foarte multe probleme de rezolvat au fost la Casa de Pensii, la Casa de Sănătate. Am avut probleme mari de tot cu bolnavii, pe marginea subiectului legat de diabet, au fost foarte multe sesizări privind înmatriculările auto, eliberarea permiselor, a numerelor, probleme la paşapoarte. Nu există un compartiment unde să pot spune că totul merge perfect, dar încercăm, încet-încet, să le aducem pe linia de plutire. Soluţia este înţelegere şi răbdare!

 

În ceea ce priveşte instituţiile deconcentrate, puteţi spune că aveţi probleme de comunicare cu vreo instituţie anume?

 

Nu aş putea spune că sunt probleme, dar sincer mi-ar fi plăcut ca în momentul în care doresc să implementez politica Guvernului în teritoriu, pentru că ăsta este rolul meu, să vorbesc aceeaşi limbă cu directorii unor instituţii instituţii, lucru care de multe ori nu se întâmplă. Şi atunci, de multe ori în discuţiile noastre avem nevoie de un „traducător” şi astfel, durează mai mult comunicarea, dar în final am rezolvat-o şi pe asta. Sincer vă spun, că în momentul de faţă nu am probleme cu niciuna din instituţii, nici la nivel de comunicare, nici la nivel de colaborare.

 

Spuneaţi înainte de bolnavii de diabet. Ştim că aţi făcut o sesizare la Ministerul Sănătăţii. Care a fost răspunsul?

 

Întâmplător, o persoană care mi-a sesizat aceste probleme, îmi este prieten foarte bun şi nu am de ce să nu îl cred. Este vorba despre acele trei luni de zile în care omul trebuie să aştepte ca să i se elibereze o reţetă. Aici vreau să fac o paranteză. Venise cineva la mine şi mi-a spus că la comisia pentru handicap, trebuie să te duci periodic să constate domnul doctor dacă într-adevăr esti bine sau nu. Păi eu vreau să vă intreb, dacă nu ai un ochi, o mână sau un picior, poate să vină o comisie care să spună peste şase luni s-ar putea să îţi reapară ochiul, mâna sau piciorul? Sunt nişte aberaţii, nişte anomalii ale sistemului. Am luat legătura cu conducerea Ministerului Sănătăţii, cu domnul ministru, pe această problemă şi pe problema diabetului, care este o problemă foarte gravă. Gândiţi-vă că la nivelul judeţului sunt înregistraţi circa 12.000 de oameni cu această boală. Multiplicaţi cu 42 de judeţe şi o să vedeţi cam ce procent din populaţia ţării suferă de această problemă. Eu rămân surprins să văd că nimeni până acum nu a găsit o soluţie. Noi am găsit câteva soluţii, le-am pus pe hârtie, o parte din ele au şi fost rezolvate şi eu sper ca, în cel mai scurt timp, să dispară această problemă, pentru ca acel om care este năpăstuit şi are această boală nenorocită să poată să stea liniştit acasă, să nu mai bată drumurile judeţului ca să îşi ia o reţetă, să vină astăzi şi să fie reprogramat peste o lună şi jumătate sau două, să se intrebe „Oare eu mai apuc să iau următoarea reţetă?”. Există această perioadă de o lună şi jumătate sau două în care nimeni nu îi dă insulină. Din nefericire, mai există şi alte cazuri similare în sistemul de sănătate. Am fost săptămâna trecută la Ministerul Sănătăţii şi am avut o discuţie cu ministrul care mi-a spus că este o chestiune care ţine de Colegiul Medicilor. De la ei trebuie să plece iniţiativa de modificare a legislaţiei. A fost de acord cu absolut toate propunerile noastre şi sper ca în cel mai scurt timp să vedem şi o legislaţie nouă, o legislaţie schimbată.

 

În ce ar consta aceste schimbări de legislaţie?

 

În primul rând, există un contract-cadru al Casei de Sănătate care spune aşa: orice medic nu poate să consulte mai mult de patru persoane pe oră. Este un lucru normal. Imaginaţi-vă un medic care consultă 10 persoane pe oră. Cât timp i-ar aloca unei persoane? La patru persoane pe ora, asta înseamnă cam un sfert de ora, timp care mi se pare suficient pentru ca medicul să îşi facă o părere în legătură cu un caz. Totuşi, din nefericire, s-a omis un lucru: medicul, probabil, nu consultă în fiecare zi în şase ore, cât lucrează el, 24-28 de pacienţi. Probabil mai are şi alte activităţi. Pe lângă aceste activităţi, medicul mai poate avea o „fereastră” de 45 de minute, în care el ar putea să elibereze reţete. Dar nu poate să elibereze 30-40 de reţete, în acest timp, pentru că se loveşte de acel barem de patru persoane pe oră şi Casa de Sănătate i le dă înapoi. Este o aberaţie, o prostie. Aici încercăm să intervenim şi sper că vom reuşi. La nivel de judeţ am avut discuţii cu factorii implicaţi. Am vorbit cu doamna doctor Barbonţa, la care i-am spus că eu îmi aduc aminte că pe vremuri, în Spitalul Judeţean exista la parter o cameră unde se făceau aceste consulturi pentru diabet. Şi mi-a răspuns că a fost dar s-a desfiinţat. Pe urmă am avut o ddiscuţie cu directoarea spitalului şi am decis ca în cel mai scurt timp, maxim sfârşitul lunii acesteia, va apărea o secţie care se va ocupa numai de diabet. Atunci aceşti oameni vor putea fi altfel trataţi şi în alt termen. Totodată, medicii eliberează scrisori medicale. Eu am propus ca în baza acelei scrisori medicale, pe care o eliberează medicul specialist, în speţă diabetologul, persoana X de la Ocna Mureş, de exemplu, să îi permită legea să meargă la medicul lui, medicul de familie, şi să îi fie prescrisă reţeta acolo, ca să nu mai vină până la Alba. Ar fi mult mai simplu şi o vom rezolva. Aceste scrisori medicale nu vor fi valabile mai mult de un an de zile, pentru că mi se pare pertinentă propunerea medicilor diabetologi, care spun că la un an de zile pacientul trebuie să fie consultat din nou de un specialist. Mi se pare normal. Asta dorim: scrisori medicale pe un an de zile, medicul de familie prescrie reţete în acest timp şi astfel intrăm într-o normalitate. Pentru că aşa, vă spun sincer, nu se mai poate.

 

O altă problemă este legată de numărul medicilor diabetologi din Alba.

 

Aici este o problemă unde eu, din nefericire, nu prea pot să intervin, doar făcând apel către medicii născuţi în Alba să nu plece şi să rămâna să profeseze aici. Avem nişte medici extraordinari, poate unii dintre ei se ridică la un nivel cum nu prea există în străinătate. După părerea mea, unora ar cam trebui să le facem, dacă nu statuia întreagă, măcar busturile lor în faţa spitalelor. Trebuie să ştim să îi ţinem lângă noi. Este un pic cam greu atâta timp cât un medic în România are salariul care îl are, iar dacă merge în Spania sau în Franţa, câştigă cel puţin de 10-20 de ori mai mult.

 

Trecem la o altă problemă, cea legată de angajaţii Poştei Române care au venit la dvs. pentru discuţii. Ce soluţii aţi găsit?

 

N-a fost primul sindicat cu care am avut discuţii. Primul a fost cel de la Cugir, de la fabrica de arme. Cred că problema cu Cugirul am rezolvat-o şi eu zic că am rezolvat-o chiar foarte bine. Au urmat cei de la Poşta Română. M-aţi întrebat cum este în Prefectură. Se duce vorba că este care stă şi te ascultă şi îţi rezolvă problemele. De multe ori, vă spuneam că, acea pârghie de care am avea nevoie este destul de scurtă şi nu putem să facem multe lucruri. Toate cererile sindicaliştilor de la Poştă sunt pertinente. Oamenii au perfectă dreptate. Am avut o discuţie cu ministrul de Resort şi i-am spus şi eu exact ce am văzut după câteva zile la televizor, despre acel salariu nesimţit al celui care conduce Poşta Română. Eu nu cred că e normal ca o „armată” de oameni necăjiţi, sunt mulţi la nivel de ţară, să aibă salarii plecând de la 6 milioane, iar acea persoană care îi conduce să aibă 10 – 11.000 de euro pe lună. Nu mi se pare normel ca cei care sunt în consiliile de administraţie la Poştă, când situaţia este cum este, să ia câte 1000 de euro pentru şedinţă. Este bătaie de joc. Am sesizat aceste aspecte, atât Guvernului, cât şi ministrului de Resort, am discutat cu o parte din conducerea Poştei vizavi de unele probleme punctuale din judeţul nostru. Nu ştiu în ce măsură se vor rezolva problemele şi nu vreau să ma hazardez să vă spun altceva, dar pot să vă spun, şi le-am promis şi angajaţilor, că voi face tot ceea ce ţine de mine pentru a îmbunătăţi un pic lucrurile în Poşta Română.

Unde merg banii bugetului judeţean, în 2013?

Consiliul Judeţean Alba a votat, la începutul săptămânii trecute, bugetul pentru anul 2013. Ca de fiecare dată, o bună parte din bani au mers către sectorul de dezvoltare. Care sunt principalele domenii către care vor merge banii în acest an, aflaţi dintr-un interviu realizat cu Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba.

R: De curând a fost votat bugetul Consiliului Judeţean pe anul 2013. Cum vedeţi acest buget, comparativ cu anul 2012?

Ion Dumitrel: Bugetul de anul acesta este puţin mai mare. Putem spune că nu este mai rău decât cel de anul trecut şi nu e atât de rău precum ne aşteptam ţinând seama de ceea ce spune toată lumea, că încă nu am scăpat de criză. Este un buget care însumează 185,7 milioane RON. Banii sunt repartizaţi pe diverse domenii: funcţionare şi partea de dezvoltare. Ca de fiecare dată în ultimii 8 ani de când mă ocup de această problemă, bugetul a fost pregătit din timp, încă de la sfârşitul anului 2012, asta însemnând lunile octombrie, noiembrie, decembrie, după care s-au continuat discutţiile în cadrul Consiliului Judeţean, cu Comisiile de Specialitate, cu instituţiile care sunt subordonate nouă, dar şi cu partenerii cu care avem noi proiecte, fie că sunt ONG-uri, instituţii de stat sau alte asociaţii. Cu toţii am discutat şi am avut o formă iniţială a proiectului, după care am avut discuţii cu liderii de consilieri judeţeni. Am discutat şi cu administraţiile din comune şi oraşe şi astfel am ajuns la o formă care a fost votată cu unanimitate. Toată lumea a fost de acord că bugetul este unul corect şi bine întocmit.

R: Spuneaţi că este un buget ceva mai mare decât anul trecut. Care sunt domeniile care primesc mai mulţi bani în acest an?

Ion Dumitrel: Am încercat ca şi până acum să ducem mai mulţi bani către dezvoltare şi aici este vorba despre investiţiile în infrastructură. Mă refer la drumuri, alimentări cu apă, dar şi la infrastructura de sănătate, cu referire la Spitalul Judeţean Alba, infrastructura culturală, dar şi investiţii în clădiri care ne aparţin, pentru că va trebui să facem o redistribuire a noastră ca şi instituţii în alte sedii. Cele mai importante investiţii sunt cele în drumuri, iar anul acesta peste 300 de miliarde de lei vechi sunt puşi la dispoziţia întreţinerii şi modernizării drumurilor judeţene.

R: Care sunt principalele obiective în privinţa drumurilor judeţene?

Ion Dumitrel: Principalele drumuri de care ne vom ocupa anul acesta sunt drumul dintre Poiana Galdei până la Întregalde. Aici începe lucrarea dar nu va fi finalizată anul acesta pentru că este o lucrare destul de mare, dar până la anul ea va trebui terminată. Lucrarea este licitată până aproape la Întregalde, în zona Taberei de la Roica. De asemenea, la Drâmbar avem o porţiune de aproximativ doi kilometri rămasă de la o lucrare mai veche, de la Oarda şi până la Teleac era prevăzută, însă din cauza unor lucrări la canalizare, s-a refăcut proiectul din raţiuni tehnice, iar în aproximativ două săptămâni vrem să dăm ordinul de începere a lucrărilor. Mai avem o porţiune de drum  care leagă satul Secăşel de satul Tău şi astfel vrem ca ţara Secaşelor să fie traversată de un drum judeţean, de la Blaj, Roşia de Secaş, Tău, Secăşel, Ohaba, Berghin, până în Alba Iulia, care se adaugă la drumul judeţean Blaj – şpring, până la Cunţa, unde mai avem ceva lucrări în interiorul localităţilor Cergău, Ungurei şi şpring. Aceste lucrări nu au fost finalizate pentru că aici au fost nişte lucrări de apă şi canal, care sperăm să fie finalizate în acest an de către administraţiile locale pentru ca noi să terminăm drumul respectiv. Un alt drum la care noi vom continua lucrările este cel de la Gârda, la Gheţarul Scărişoara, lucrare începută mai demult. Constructorul şi-a slăbit puterea de a lucra, dar sperăm ca anul acesta să lucreze mai mult şi să ne apropiem de finalizare. Alte drumuri pe care le avem în plan sunt cel de la Aiud-Gâmbaş-Păgida-Ciumbrud, drum care era comunal şi l-am transformat în drum judeţean, drumul de la Căpâlna, la Sânmiclăuş şi o porţiune de drum din interiorul satului Căpâlna pe care dorim să îl asfaltăm. De asemenea, avem în analiză asfaltarea drumului judeţean, care până acum a fost drum comunal, de la Săliştea, la Vinerea, astfel încât aceste comune să aibă o legătură mai rapidă cu Cugirul. Sunt şi porţiuni de drum unde va trebui să punem al doilea strat de asfalt şi aici mă refer de la Răchita până la Strungari, dar şi de la Valea Lungă, la Tăuni. Sunt în continuare lucrări de întreţinere şi aşa cum spuneam trebuie finalizate. Este o lucrare mai veche de la Galda de Jos la ieşire din Mesentea. şi aici s-a întârziat lucrarea pentru că administraţia locală a făcut lucrări de canalizare, care au luat timp. Acum se poate interveni şi pune asfalt. Avem în vedere şi podul de la Drâmbar pe care dorim să îl reabilităm, dar şi podul de la Valea Lungă, peste Târnavă, drumul care duce către Cenade. Toate aceste lucrări, plus alte intervenţii la drumurile judeţene, vor ajunge la peste 300 de miliarde de lei vechi.

Mai avem în plan şi extinderea sistemului microregional de alimentare cu apă în zona Secaşelor. Am ajuns cu lucrarea până la Daia şi va trebui să ajungem până sus la Vingard, după care la Cut, Câlnic, Doştat, astfel ca şi administraţiile locale respective să îşi rezolve problema cu distribuţia. Această lucrare este de amploare şi este foarte importantă pentru zona respectivă. Vom mai avea lucrări mai mici de distribuţie la Daia, Hopârta, la Răchita, dorim să începem la Benic, la Cut sau la Răhău. Sunt doar câteva exemple de lucrări de distribuţie mai mici dar în total sumele sunt importante. Lucrările vor fi făcute în parteneriat cu Apă CTTA şi cu Consiliile Locale.

R: Care vor fi investiţiile în domeniul sănătăţii, în anul 2013?

Ion Dumitrel: Vom continua investiţiile la Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba. De aproape trei ani de când îl avem în responsabilitate, am investit peste 200 de miliarde de lei vechi. Media a fost undeva la 100 de miliarde de lei pe an. şi anul acest dorim să investim cel puţin aceeaşi sumă. Acum, pentru început, avem în buget 70 de miliarde de lei vechi, iar lucrările pe care dorim să le facem la spital, în afară de dotările pe anumite secţii, sunt cele la secţia de psihiatrie, dar şi extindere şi reparaţii capitale la Unitatea de Primiri Urgenţe. Acesta este un proiect important, agreat şi la nivelul Ministerului Sănătăţii, şi mă refer aici la domnul doctor Arafat. De asemenea, avem în plan şi reparaţii capitale la secţia de Boli Infecţioase, lucrări care au început anul trecut şi dorim să le continuăm, reparaţii capitale la Laboratorul de Analize Medicale din cadrul Spitalului Judeţean Alba, dorim să începem şi mansardarea spitalului pentru aducerea aici a Ambulatoriului, în vederea folosirii eficiente a timpului medicilor. Vor fi reparaţii capitale şi la secţia de Radiologie, unde trebuie înnoite dotările pentru că aparatura este veche şi nu mai este agreată nici de Casa de Asigurări de Sănătate şi atunci trebuie să aducem aparatură modernă, ca să putem oferi servicii de calitate pacienţilor şi să putem face contracte mai avantajoase cu Casa de Asigurări de Sănătate. De asemenea, vom face reparaţii capitale la secţia de Chirurgie Generală, cu trimitere la secţia de Urologie. Acestea sunt doar câteva din lucrările mari. Dotările sunt cele stabilite de conducerea spitalului împreună cu şefii de secţie şi eu sper ca ei să se fi pus de acord, astfel încât acreditatea spitalului pentru un rang superior de apreciere să se facă într-un timp cât mai scurt. Aceste investiţii se alătură celor făcute în anii trecuţi, dar mai avem mult de lucru. Cel mai mult avem de lucrat, din punctul meu de vedere, în ceea ce priveşte mentalitatea cadrelor medicale din spital, pentru că dacă noi material susţinem dotarea şi modernizarea secţiilor, rezolvarea problemei mentalităţii este ceva mai dificilă. Când am preluat spitalul, l-am luat şi cu problemele de abordare, de mentalitate, dar şi cu o datorie de aproximativ 70 de miliarde de lei, care nu aveau acoperire în serviciile făcute şi care urmau să fie decontate. Am reuşit să ajungem la zi cu cheltuielile şi să facem paşi spre modernizare. Luptăm şi cu schimbarea mentalităţii, iar conducerea spitalului şi şefii de secţie sunt convins că, aşa cum mi-au promis, fac eforturi în acest sens. Este foarte important ca pacientul care intră în Spitalul Judeţean Alba să fie tratat profesionist, să aibă condiţii hoteliere bune, să fie aparatură modernă, dar să fie şi altfel trataţi, să simtă că le pasă cadrelor medicale de ei. Ce am reuşit noi să facem la acest spital, după cum spun cei care se pricep din cadrul Ministerului Sănătăţii, este un exemplu că descentralizarea şi trecerea în responsabilitatea noastră a spitalului a fost un lucru bun, chiar dacă la momentul respectiv a fost criticat de unii şi de alţii. Fără sprijinul nostru în aceşti ani, peste 200 de miliarde de lei vechi, Spitalului Judeţean Alba i-ar fi fost foarte greu să se modernizeze. Vă dau un exemplu: în anul 2011, am primit de la minister 6 miliarde pentru modernizare, care s-au alăturat la cele peste 100 de miliarde date de noi, de Consiliul Judeţean. Cam la fel s-a întâmplat şi în 2012, iar anul acesta, conform discuţiilor purtate de colegii mei de la conducerea spitalului cu doctorul Raed Arafat, speranţe nu sunt nici măcar pentru cele 6 miliarde de lei, pentru că bugetul statului este cam sărac.

R: După ce aţi investit atâţia bani în modernizarea spitalului, aţi reuşi să îi convingeţi pe medici să nu mai plece în străinătate? Aţi sesizat o scădere a numărului plecărilor?

Ion Dumitrel: Nu au mai fost atât de multe plecări, dar important e că au venit medici. Noi organizăm perioadic concursuri pentru medici pe diferite specialităţi şi să ştiţi că vin mulţi medici tineri, cu experienţă şi foarte bine pregătiţi, în ciuda vârstei. Avem medici care au venit din străinătate înapoi, şi nu pentru că nu s-ar fi descurcat acolo, dar mai sunt şi patrioţi, care au vrut să lucreze pentru judeţul unde s-au născut. Au venit medici foarte bine pregătiţi de la alte spitale din ţară. Nu ne putem plânge că nu vin medici şi că nu există atracţie pentru Spitalul Judeţean Alba. Vorbeam de modernizarea Unităţii de Primiri Urgenţe, şi aici au venit tineri medici de la Cluj, de la Craiova. ştiţi de ce au venit? Au văzut că aici li se crează condiţii şi dotări pentru ca ei să îşi valorifice pregătirea profesională acumulată în atâţia ani de studiu. Acest lucru spune multe şi concluzia noastră este că medicii vin, asistentele rămân sau vin tocmai dacă le creezi condiţii prin dotările pe care şi le doresc. Problema salarizării este o problemă care nu ţine direct de noi. Este o problemă pe care statul o va rezolva, pentru că aşa a promis, însă eu nu mă aştept să o facă prea curând pentru că bugetul statului este aşa cum este. Trebuie să avem grijă de toţi cei care lucrează în Spitalul Judeţean Alba şi chiar ne preocupă asta. Este important de ştiut că toate examenele, de la momentul de când am selectat managerul şi până acum, toate au fost şi sunt concursuri în care nu mai contează că cineva cunoaşte pe cineva. ştie şi răspunde cerinţelor pe care comisia le impune, este bun. Dacă nu…pas şi vin alţii. Am avut situaţii, la început, în care nimeni nu a luat examenul, pentru că au crezut că merge şi altfel, dar s-au înşelat. Acum vin mult mai bine pregătiţi, iar cei care ştiu intră, iar cei care nu ştiu nu intră. Atunci când am impus lucrul acesta m-am gândit că toţi mergem la spital să ne facem bine, dar asta se întâmplă doar dacă suntem trataţi de personal bine pregătit, iar aceştia sunt cei care iau note de la 8 în sus, nu cei care iau 2 sau 3 şi au pile.

R: Ce părere aveţi despre înfiinţarea unui nou ziar, de data aceasta săptămânal, în judeţul Alba?

Ion Dumitrel: Am o părere foarte bună. Odată, apar şi alte voci, dar şi un alt fel de a face presă. Există, până la urmă, şi o competiţie între ziarele locale. Cu cât sunt mai multe, cu atât există şi o incitare la a face calitate. Eu îl aştept cu nerăbdare să apară şi îi doresc mult succes, să trăiască mulţi ani de acum încolo şi să devină atât de important încât toţi să aşteptăm şi să citim ziarul pentru a vedea ce spune, pentru ca fiecare  să poată să îşi formeze un punct de vedere ţinând cont de ceea ce scrieţi dumneavoastră.

http://ziarulapulum.ro/categorie/interviuri/

 

 

La două luni după numirea lui Gheorghe Feneşer în funcţia de prefect al judeţului Alba, am dorit să vedem cum a decurs activitatea în această perioadă şi cum au fost gestionate probleme întâmpinate. Detalii legat de activitatea instituţiilor subordonate Prefecturii, despre problemele bolnavilor de diabet, dar şi despre nemulţumirile angajaţilor din Poşta Română, am aflat într-un interviu realizat cu Gheorghe Feneşer, prefectul Judeţului Alba.

 

Cum aţi descrie această perioadă, de când aţi fost numit în funcţia de prefect?

Continuarea in Ziarul Apulum , editia Nr2 – 11-17 Martie 2013

De marti 12 Martie la chioscurile de ziare din judetul Alba , abonamente disponibile doar prin Posta Romana .

 

R: Ce părere aveţi despre înfiinţarea unui nou ziar, de data aceasta săptămânal, în judeţul Alba?

Ion Dumitrel: Am o părere foarte bună. Odată, apar şi alte voci, dar şi un alt fel de a face presă. Există, până la urmă, şi o competiţie între ziarele locale. Cu cât sunt mai multe, cu atât există şi o incitare la a face calitate. Eu îl aştept cu nerăbdare să apară şi îi doresc mult succes, să trăiască mulţi ani de acum încolo şi să devină atât de important încât toţi să aşteptăm şi să citim ziarul pentru a vedea ce spune, pentru ca fiecare să poată să îşi formeze un punct de vedere ţinând cont de ceea ce scrieţi dumneavoastră.

 

Reporter Apulum: Spuneaţi că este un buget ceva mai mare decât anul trecut. Care sunt domeniile care primesc mai mulţi bani în acest an?
Ion Dumitrel: Continuarea in Ziarul Apulum

R: Care sunt principalele obiective în privinţa drumurilor judeţene?

Ion Dumitrel: Continuarea in Ziarul Apulum

R: Care vor fi investiţiile în domeniul sănătăţii, în anul 2013?

Ion Dumitrel: Continuarea in Ziarul Apulum

R: După ce aţi investit atâţia bani în modernizarea spitalului, aţi reuşi să îi convingeţi pe medici să nu mai plece în străinătate? Aţi sesizat o scădere a numărului plecărilor?

Ion Dumitrel: Continuarea in Ziarul Apulum

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook