Interviuri

486322_407080012663236_2097247121_nDomnule primar aveti deja vechime în administrația locală. Ce s-a realizat în ultimii ani la Câmpeni?

-În perioada celor două mandate și în scurta perioadă a celui de-al treilea, m-am implicat cu entuziasm, dăruire şi multă muncă cu toţi colegii mei din primărie şi cu consilierii locali în buna gospodărire a oraşului Câmpeni şi ne-am axat pe proiecte care să vizeze bunăstarea locuitorilor noştri. Am investit bani în educație, cultură, sistemul de învăţământ reprezintă pentru noi unul dintre pilonii principali ai renumelui oraşului Câmpeni, ştiut fiind faptul că în localitatea noastră învaţă aproape 3000 de copii, peste 60% dintre aceştia fiind din comunităţile învecinate. Ne-am preocupat de reabilitarea Colegiului Naţional „Avram Iancu”, a Şcolii cu clasele I-VIII şi a Grupului Şcolar Forestier, unde au fost făcute reparaţii capitale, a fost finalizată în 2005 prima sală de sport a oraşului, iar acum avem chiar două, pentru că am reuşit să o dăm în folosinţă și pe cea de lângă Grupul Şcolar Forestier, la care se adaugă şi terenul sintetic. Consider că sportul și mişcarea sunt foarte importante şi benefice atât pentru elevi cât şi pentru întreaga comunitate. Am întreprins toate lucrările necesare pentru a creşte nivelul de confort legat de iluminatul public, am depus toate eforturile pentru realizarea unei infrastructuri bine puse la punct şi în acord cu posibilităţile noastre. Am schimbat reţeaua de apă potabilă la nivelul oraşului, am modernizat strada Brazilor şi strada Gării, iar strada Ţarinei a fost betonată. Am introdus apa în satul Mihoieşti precum şi pe strada Transilvaniei la aproape 80 de familii, am amenajat cel mai mare şi mai modern târg de animale din Ardeal. Unul dintre cele mai importante proiecte cred că este cel privind înfiinţarea Serviciului de Salubritate, unde am creat peste 30 de locuri de muncă. Am investit şi în tehnologie, în maşini compactoare de gunoi menajer, am achiziţionat o automăturătoare specială pentru a menţine oraşul curat şi îngrijit. Din 2010 ne-am extins şi prestăm servicii pentru încă 10 localităţi de la Câmpeni în sus pe Arieşul Mare şi Mic, la toate gospodăriile de aici: Vidra, Avram Iancu, Vadu Moţilor, Poiana Vadului, Albac, Gârda de Sus, Scărişoara, Arieşeni, Horea, Sohodol. Am modernizat strada Narciselor şi strada Crişan, aceasta însemnând introducerea reţelei de apă, betonare, canalizare. În prezent, ca urmare a dorinţei cetăţenilor noştri şi a eforturilor depuse, avem cea mai impunătoare, cochetă şi modernă clădire din Ardeal – Judecătoria din Câmpeni şi ne mândrim cu acest lucru. Totodată, am ridicat cea mai modernă hală alimentară de vânzare a produselor din carne, lactate, ouă, miere din zona Apusenilor, care este apreciată de toţi cei care îşi vând marfa la noi, dar şi de cumpărători. Copiii se pot juca acum într-un un părculeţ modern, iar noi avem mai multe planuri privind modernizarea spaţiilor de joacă.  Ca să ne putem desfăşura în oraş acţiunile de construire, finisare, întreţinere a drumurilor, de nivelare a pământului etc., în bune condiţii, am cumpărat şi un autogreder. Am finalizat și renovarea clădirii primăriei şi consider că datorită arhitecturii, poziţionării, istoriei ei, aceasta reprezintă una dintre cele mai frumoase clădirii ale administraţiei locale din Munţii Apuseni. Oamenii care veneau aici aveau nevoie de aşa ceva şi de asemenea și  funcţionarii pentru a lucra în condiţii decente. Peste tot unde merge cineva se uită să vadă cum arată Primăria, pentru că ea spune dacă edilii sunt gospodari sau nu. Clădirea Bibliotecii Orăşeneşti şi cea a Muzeului „Avram Iancu” au fost și ele reabilitate. Sunt doar câteva dintre lucrurile realizate, pentru că în realitate sunt mult mai multe. Nu vreau să vă plictisesc nici cu o înșiruire de cifre.

Cel puțin Câmpeniul arată mult mai bine decât celelalte orașe din Apuseni. Cum ați reușit acest lucru?

-Am lucrat în echipă, am drămuit fiecare bănuț de la buget cu grijă, mai ales într-o perioadă în care fiind în opoziție nu am prea primit alți bani. Dar am reușit să ne descurcăm, am accesat proiecte, din păcate unele ne-au fost blocate zic eu nejustificat. Sper ca lucrurile să se schimbe, să fim ajutați și noi cei din zona Munților Apuseni care a cam rămas în urmă față de alte zone ale județului. Acum putem spune că avem o colaborare bună și cu cei de la conducerea Consiliul Județean Alba și că lucrurile vor intra pe un făgaș normal.

Care sunt problemele pe care le întâmpinați cel mai des în administrație? Ce planuri aveți în acest mandat de primar?

-În prezent, în orasul Câmpeni se desfăşoară lucrări ample şi foarte importante legate de infrastructură, de canalizare, facem şi o staţie de epurare cu fonduri de la Uniunea Europeană, fonduri guvernamentale şi de la bugetul local. Valoarea investiției se ridică la aproape 250 de miliarde de lei vechi. În anul care urmează, oraşul nostru va arăta cu totul altfel, deoarece vor fi finalizate toate lucrările aferente legate de infrastructură. Vom asfalta străzile, vom reface trotuarele. Avem depuse multe proiecte, avem în plan un bazin de înot, un patinoar, ne pregătim deja să realizăm un ambulatoriu la Spitalul Orășenesc, în valoare de 60 de milierde de lei vechi. Intenționăm să construim o hală agro-alimentară modernă unde producătorii agricoli să își poată vinde marfa în condiții la standarde europene. Hala va fi supraetajată. La parter vor fi standuri pentru producătorii care vor comercializa legume, fructe, produse apicole etc., iar la etaj între 30-40 de spații comerciale care vor putea fi închiriate celor interesați. Vrem să ne recuperăm stadionul din oraș. Primăria orașului Câmpeni a depus la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului proiectul cu tema „Crearea și Dotarea Centrului Național de Informare și Promovare Turistică în orașul Câmpeni”, un proiect în valoare de 6 miliarde de lei. Contribuția locală pentru implementarea acestui proiect va fi de 100 milioane de lei, scopul lui fiind promovarea turismului în Apuseni. Nu am renunțat nici la ideea de a reabilita Casa de Cultură. Sunt doar câteva proiecte pe care le avem în plan, dar nu ne vom opri aici. Voi bate la toate ușile unde este nevoie, voi merge la București la ministere și voi face tot posibilul să atrag fonduri pentru ca orașul să se dezvolte și oamenii să o ducă bine.

Care este situația locurilor de muncă la Câmpeni? Știm că în Apuseni locurile de muncă sunt o mare problemă.

-Cu lipsa locurilor de muncă mă confrunt și eu și colegii mei din celelalte localități. Încercăm să atragem investitori, dar trebuie să fim ajutați așa cum spuneam, și de guvernanți și de legislație. Trebuie să facem ceva bun în această privință pentru că oamenii au așteptări de la noi și pentru că au dreptul la un loc de muncă la ei acasă.

Are nevoie zona Apusenilor de investiții?

-Comunitățile din Apuseni au nevoie de investiții care să creeze locuri de muncă. Nu trebuie să stăm nepăsători și moții să ia calea străinătății pentru a câștiga o bucată de pâine. Resursele naturale trebuie folosite pentru binele comunităților de aici. România are nevoie de investiții. Și acest lucru nu îl spun doar eu. Avem nevoie de locuri de muncă. În zona noastră șomajul este mare. Încă de pe vremuri moții au trăit din exploatarea lemnului și minerit. Lemnul s-a cam împuținat, mina de stat de la Roșia Montană a fost închisă, iar la Roșia Poieni situația nu este prea bună. Roșia Montană are un investitor care dorește să repornească mineritul, un minerit modern, să dea oamenilor un loc de muncă. Din păcate, statul roman a amânat de prea mult timp o decizie în ceea ce privește demararea acestui proiect. Acum este momentul ca factorii de decizie, cei care se află la guvernare să ia decizii și să demareze nu doar proiectul de la Roșia Montană ci și alte investiții în România. Moții și bineînțeles toți românii, au nevoie de locuri de muncă și de un trai bun la ei acasă. Am mai spus-o, eu sunt pentru investiții. Avem legislația necesară să le impunem investitorilor condițiile necesare, să monitorizăm atent orice investiție. Asta trebuie să facem, să nu mai așteptăm, pentru că timpul nu este în favoarea românilor și nici a țării. Trebuie ca România să se dezvolte și să fie cu adevărat o țară europeană.

Ce părere aveți despre proiectul minier de la Roșia Montană?

-Pot să vă spun că la  început am fost reticent cu ceea ce propunea investitorul la Roșia Montană. Dar m-am documentat, am văzut  mine care folosesc tehnologia propusă de compania RMGC, mine care folosesc tehnologie modernă  și care au adus prosperitate comunităților în care funcționează, care au creat locurile de muncă atât de necesare. Când mineritul de la Roşia Montană şi Abrud funcționa, oraşul Câmpeni şi localităţile din jur beneficiau şi ele de pe urma acestei activităţi. Acum, locurile de muncă în zona noastră sunt rare. Eu şi colegii mei primari din zonă facem faţă cu greu acestei situaţii dificile. Dorim să oferim oamenilor din comunitățile pe care le reprezentăm o viaţă bună, condiţii de trai cu adevărat europene și șansa de a sta la ei acasă împreună cu familiile, nu să fie nevoiți să plece în străinătate ca să câștige o pâine. Nu cred că ăsta este viitorul pe care îl dorim pentru România. Cred că această companie poate să dezvolte la Roşia Montană un minerit modern şi responsabil, o activitate care să reducă numărul șomerilor, să creeze locuri de muncă, să reducă plouarea, să protejeze mediul înconjurător, să pună în valoare patrimoniul cultural şi nu să îl distrugă aşa cum susţin unii. Un minerit modern aici, ar da posibilitatea oamenilor să trăiască decent la ei acasă. Trebuie să înțelegem că dacă oamenii au un loc de muncă au bani, și toate domeniile se dezvoltă. Trebuie să dăm undă verde acestei investiţii şi să ne asigurăm că această companie respectă toate angajamentele pe care şi le-a asumat în ceea ce privește mediul, comunitatea, economia, patrimoniul etc. Să ne folosim resursele naturale ca să asigurăm oamenilor o viaţă mai bună, pentru că asta se aşteaptă după atâţia ani de la Revoluţie, nu să le păstrăm şi să fim tot săraci. Nu cred că acest lucru ajută cu ceva oamenii şi nici ţara. Şi alte ţări din lume s-au dezvoltat datorită investiţiilor, oamenii trăiesc bine și sunt mulțumiți.

Vă sperie tehnologia cu cianură pe care o propune proiectul RMGC?

-Cianura s-a folosit aici în zonă la Baia de Arieș și nimeni nu s-a îmbolnăvit sau nu a murit din cauza ei. Cianură folosesc la ora actuală și sute de mine din întreaga lume, iar acolo economia și comunitățile s-au dezvoltat. Dacă este folosită responsabil, nu cred că este un pericol. Avem și alte domenii unde folosim cianură, ca de exemplu în industria maselor plastice, cosmetică, farmaceutică, alimentară etc. Din totalul cianurii care se folosește în lume, doar 13% este utilizată în minerit. Așa că nu cred că acest lucru trebuie să ne sperie. Mai ales că ceea ce se propune la Roșia Montană este o tehnologie modernă. Poate că mulți sunt reticenți, dar nu putem să ne orientăm după filmele în care spionii se sinucid cu cianură. Aici nu vorbim despre un film ci despre o investiție importantă pentru comunitate, pe care avem puterea și posibilitatea să o monitorizăm atent.

Ce doriți să le transmiteți guvernanților despre acest proiect?

-Același mesaj pe care l-am transmis și cu alte ocazii. Aș vrea să îi rog să își îndrepte privirea și atenția și spre zona Munților Apuseni. Să ne sprijine să putem crea locuri de muncă pentru oamenii de aici, să dezvoltăm aceste comunități. Moții au nevoie de condiții de trai decente la ei acasă, de o infrastructură modernă, de un loc de muncă pentru a-și putea trimite copiii la școală, de a avea ce pune pe masă. Este vremea faptelor. Sunt de părere că și în minerit ca și în alte domenii trebuie să demareze investiții private. Și alte țări au făcut acest lucru cu succes. Zona noastră are nevoie de investiția în minerit de la Roșia Montană, de o investiție în mineritul de la Cuprumin. Poate așa vom atrage și alți investitori interesați în zona noastră.

Este turismul o variantă de investiții pentru Apuseni?

-Turismul este o variantă acolo unde se poate face cu succes. La Roșia Montană nu putem vorbi de turism. Roșia a fost o zonă care a trăit din minerit. Bineînțeles că și la Roșia Montană se poate dezvolta turismul în paralel cu exploatarea minieră. Și știu că investitorul a propus multe lucruri în acest sens și a realizat deja o parte dintre ele. Am văzut prima casă reabilitată din centrul istoric care găzduiește acum Expoziția „Aurul Apusenilor”, primăria veche este reabilitată și pregătită să devină hotel, sunt doar câteva exemple despre cum se pot dezvolta aceste două activități mână-n mână. Acolo unde sunt zone turistice în Munții Apuseni, din păcate infrastructura lasă de dorit. Cum putem atrage turiști dacă nu avem confortul necesar? Moții sunt oameni primitori dar acest lucru nu este suficient.

tpoza_simion_cretuDomnule Simion Crețu sunteți un membru marcant al PNL Alba și de ce să nu spunem și al PNL la nivel național având o vechime în acest partid. Ce este liberalismul?

Liberalismul este în primul rând o doctrină, una foarte veche, care se sprijină, în fond, pe liberul arbitru, care este, la rândul său, singurul garant al unui comportament politic coerent. Este totodată adevărat că termenul de libertate este foarte greu de definit. Despre libertate se spune: „Toată lumea vorbește despre ea, însă nimeni nu știe exact despre ce e vorba”. Și, cu toate acestea, conceptul de libertate a devenit esențial – el ocupă, în lumea politică, același loc ca și atmosfera în lumea fizică. Aproape toți istoricii sunt de acord să considere că liberalismul european își are rădăcinile în Magna Carta, întocmită în Anglia veacului al XIII-lea și, mai târziu, în marea efervescență social-economică a Renașterii florentine. Un rol important l-a avut și Reforma protestantă, continuată de mercantilismul secolelor XVI-XVIII în contextul în care se formulau bazele filozofice ale doctrinei liberale, care au determinat dezvoltarea burgheziei și apoi constituirea capitalismului.

În România care sunt începuturile liberalismului?

Începuturile liberalismului în România coincid cu înființarea, în ianuarie-martie 1875 a Partidului Național Liberal sub forma Coaliției de la Mazar-Pașa, după numele turcesc al englezului Lakeman, în casele căruia a avut loc prima reuniune, în timpul guvernării conservatoare a lui Lascăr Catargiu. Practic, 24 mai este data tradițională de sărbătorire a înființării PNL. Încă de atunci Programul PNL își propunea un amplu proces de reformare a României, prin domnia legii şi respectarea principiilor regimului constituţional-parlamentar, independenţa individului în raport cu statul, egalitatea politică, îmbunătăţirea condiţiei materiale a populaţiei. Istoria PNL s-a împletit cu cea a României, evenimentele majore ale evoluției societății moderne legându-se de activitatea politică a PNL: obținerea Independenței de stat, Marea Unire și recenta integrare în Uniunea Europeană fiind doar câteva exemple.

Ce a adus și ce aduce acest an în cadrul PNL?

Anul 2013 aduce câteva mari provocări pentru PNL. Acesta este anul în care, la Congresul din februarie, a fost definit obiectivul nostru fundamental pentru dezvoltarea României, conform viziunii liberale. Acest obiectiv este dat de regândirea rolului statului în economie. Pornind de la principiul că ”stimulentele contează”, trebuie să răsplătim munca și eficiența acesteia și să stopăm risipa banilor publici. Trebuie să valorificăm potențialul agricol, inclusiv la nivelul județului nostru, să susținem dezvoltarea agriculturii ecologice și să atragem fonduri și resurse corespunzătoare pentru investiții în infrastructură. Participanții la Congres au stabilit că modernizarea României va începe odată cu procesul de revizuire a Constituției, prin consolidarea caracterului democratic al statului, prin reformarea sistemului autorităților publice, dar și prin procesul de reorganizare administrativă, prin înființarea unităților administrativ-teritoriale ale regiunilor.

Dar din punct politic?

Din punct de vedere politic, vom susține în continuare menținerea sistemului bicameral, dar și stipularea în legea fundamentală a numărului maxim de parlamentari, precum și întărirea caracterului parlamentar al democrației românești. Șefului statului va fi ales tot prin vot popular și, în consecință, trebuie să aibă puteri într-o zonă bine delimitată, cu dreptul și obligația de a-i reprezenta pe toți cetățenii români. Guvernul va fi cel care va deține puterea executivă,  sub controlul și pe baza mandatului dat de Parlament. Pe de altă parte, Constituția ar putea limita numărul Ordonanțelor de urgență, dar și posibilitatea angajării răspunderii guvernamentale la o singură dată într-o sesiune parlamentară. În noua Constituție se va respecta proprietatea, ca valoare fundamentală a unui stat liber, democratic și a unei societăți libere, pe care noi o dorim consacrată și păstrată în integralitate, dar pe de altă parte, averile dobândite ilicit, în urma unor hoții, unor încălcări ale legii vor putea fi mai ușor sancționate, dar prin legi organice, pentru respectarea principiilor de drept.

Anul acesta se vorbește tot mai mult de regionalizare ce ne puteți spune despre acest subiect?

Adevărata provocare a acestui an rămâne modificarea Constituției pentru reorganizarea administrativă. Regionalizarea este un obiectiv ambițios și important pentru viitor. Prin Programul de Guvernare 2013-2016, USL a prevăzut, în capitolul ”Dezvoltare și Adminis – trație”, demararea procesului de regionalizare și continuarea procesului de descentralizare administrativă și financiară. Aceste procese sunt necesare pentru a întări legitimitatea autorităților publice locale, pentru ca acestea să-și îndeplinească obiectivele și pentru modernizarea societății românești. Este nevoie de aceste regiuni fiindcă suntem o țară din Uniunea Europeană. Europa de astăzi este o Europă a regiunilor. Dacă  dorim să fim parte din această Europă, este nevoie de regiuni. Comisia liberală, despre ale cărei prime opinii domnul Iohannis a precizat că încă nu sunt însușite de conducerea partidului, a propus să se lucreze în două etape, prima etapă urmând a se finaliza până la 1 ianuarie 2014, și prin care să se introducă noțiunea de regiune în Constituție, să se stabilească care sunt regiunile și acestea să înceapă să funcționeze pentru a
atrage fonduri europene.

Ce înseamnă pentru Alba regionalizarea și ce argumente avem ca Alba Iulia să devină capitală de regiune?

Noi, la Alba Iulia avem argumente istorice, avem argumentul disponibilității de spații în zone centrale, avem argumentul resurselor umane. Se știe că acum la Alba Iulia funcționează opt instituții de nivel regional, importante atât pentru implementarea fondurilor structurale, dar și din alte puncte de vedere. În aceste organisme lucrează peste 400 de salariați, dintre care peste 70% au o experiență de peste cinci ani. Asemenea oameni vor fi decisivi în viitoarea structură regională, care nu poate porni fără specialiști de calitate. Avem, deci, multe avantaje, dar avem și câteva mici dezavantaje, pe care cred că, în consens politic, le putem depăși. Județul Alba se va putea dezvolta mult mai bine prin demararea noilor proiecte de infrastructură, pe care noi le-am prevăzut când am întocmit strategiile de dezvoltare locală și de care acum se vorbește la modul concret. Trebuie să nu ne pierdem cu firea, sau să cădem în capcana politicianismului gratuit. Să clarificăm principiile de la care facem regionalizarea, să stabilim termene clare și responsabilități, să revizuim Constituția și să decidem ce vom schimba în bine, pentru oameni, nu în defavoarea lor. În primul rând să ne schimbăm mentalitatea, să depăşim percepția apartenenței la un alt județ ca pe o „divizare” şi să promovăm extinderea cooperării şi a contactelor intraregionale. Pentru noi, pentru viitorul nostru și prin noi înșine!

cornel comsaDomnule Comşa aţi intrat în politică nu de foarte mult timp şi la PPDD de ce aţi ales acest lucru?

Dan Diaconescu a fost singurul care mi-a oferit şansa de a construi o filială judeţeană de la zero, cu oameni aleşi de mine, fără presiuni şi fără constrângeri din partea conducerii centrale a partidului. Libertatea de a alege ce fac şi lipsa unui „şef” care să îmi dicteze cum să fac lucrurile m-au făcut să intru în PP-DD şi nu în alt partid.

Sunteţi deputat de Alba ce aţi realizat din ce v-aţi propus până acum?

Proiectul meu politic se numeşte „Comunitatea de bunăstare”. Aceasta este singura promisiune pe care am făcut-o în campanie, anticipând că voi fi în opoziţie, şi nu la putere după 9 decembrie 2012. Proiectul legislativ este  scris, aştept să pot contura o susţinere şi din partea USL, pentru că el să treacă. Nu pot risca să îl sacrific doar din grabă.

Între timp, activitatea mea parlamentară a fost intensă, atât în Comisia de Politică Externă cât şi în Grupul Uniunii Interparlamentare, în ambele având poziţia de secretar şi având şansă de a reprezenta România la Dublin şi Bruxelles în reuniuni internaţionale.

De asemenea, am depus prima moţiune simplă din istoria PPDD, gândită şi redactată de mine, cu susţinerea unei bune părţi a opoziţiei.

Am şi câteva proiecte de lege depuse, pe educaţie, sănătate şi familie, pe care le-am lucrat împreună cu colegii din PP-DD.

În colegiu sunt mai tot timpul, am ajutat zeci de familii nevoiaşe, mă întâlnesc cu oameni la birourile din Ocna Mureş şi Aiud cât de des pot.

Am avut şi o deplasare în Israel, făcută cu resurse proprii, în care am prezentat Ocna Mureş şi oportunităţile de investiţii pe care primarul Silviu Vinţeler a avut amabilitatea să mi le rezume în întâlnirile avute cu dânsul. Mă întâlnesc şi cu primarii din colegiu şi încerc să îi ajut cu chestiuni precise la ministerele cazul comunei Lunca Mureş, unde sunt, pe care să deblochez o sumă de bani care să ajute la refacerea canalizării în comună.

În cadrul PPDD sunt anumite probleme în această perioadă, mulţi parlamentari migrează spre alte partide, dumneavoastră ce veţi face? 

Din partid migrează doar cei care nu se simt responsabili de electorat şi de construcţia unei filiale judeţene. Eu am pus suflet, timp, energie şi bani în această construcţie, prin urmare nu voi pleca. În cazul în care PP-DD va
fuziona cu un alt partid, sau voi intra în tensiune cu conducerea pot renunţa la calitatea de Preşedinte de filială, însă nu văd motive serioase să plec din PPDD.

Cum vedeţi administraţia din judeţul Alba şi pe cea din Alba Iulia? Ce ar trebui schimbat? 

În judeţul Alba este o cumetrie continuă de 23 de ani. Trebuie schimbat totul din rădăcini, şi doar o generaţie complet nouă care să preia conducerea politică şi instituţională în judeţ poate face asta. Dacă nu, Teodor Atanasiu va avea mereu posibilitatea să îşi trădeze partenerii şi să îl menţină pe Hava la putere, la nesfârşit.

În viziunea dvs. USL este capabil să conducă ţara sau judeţul Alba? 

USL în Alba nu există, însă PP-DD ar putea să îi dea o mână de ajutor să existe.

Din păcate dragostea PDL-PNL e atât de mare, şi PNL tine atât de mult la postul de vicepreşedinte al CJ Alba, încât nu văd cum cineva ar putea să le strice relaţia profitabilă de iubire.

La nivelul ţării, cred că USL se va rupe în momentul declanşării campaniei prezidenţiale, întrucât Ponta îşi doreşte să ajungă preşedinte, deci Antonescu are o problemă mare în acest sens.

De condus, oricum România nu este condusă. Este doar furată. Constant şi temeinic.

Veţi mai rămâne în politică şi după expirarea mandatului de parlamentar? 

Absolut. Am făcut şcoala de ştiinţe politice, am practică în consultanţă politică, doar sănătos să fiu!

Abia în martie 2012 am intrat în politică activă, până la 70 de ani nu mă opresc!

4Într-o piaţă care oferă o gamă vastă de materiale de construcţie, modele de parchet sau tâmplării de calitate, un potenţial cumpărător trebuie să se orienteze spre ceea ce îi pune în valoare camera sau casa. Indiferent de firmă, marcă sau calitate, aproape în casa fiecărui om
se găseşte parchetul. Unul dintre cele mai utilizate modele de parchet, din punct de vedere al rezistenţei şi eleganţei, este parchetul laminat. Pentru a înţelege mai bine în ce constă acest model, Horvath Kinga , Store Manager Diego Alba Iulia Bdul Republicii,Nr.30A, a răspuns la câteva întrebări referitoare la parchetul laminat.

Reporter: De ce ar alege un cumpărător să-şi pună parchet laminat şi nu parchet de bambus sau alt tip de parchet?

Horvath Kinga: Laminatul are o mulţime de avantaje, cred că cel mai important e că nu trebuie lipit, îmbinarea se face prin sistemul click sau dublu-click care duce la un cost mic de montare, varietate foarte largă de decoruri, majoritatea foarte naturale. Parchetul este un element foarte important într-o amenajare şi din punct de vedere al designului. Modelul parchetului se alege în funcţie de cameră, de mobilă, de stilul de amenajare. Cum vorbim la mobilă de exemplu de stilul clasic, minimalist, modern, rustic…etc, aceste aspecte există şi la parchet.

R: Care sunt avantajele şi dezavantajele parchetului laminat?

Horvath Kinga: Avantaje: diversitate mare de design, aici aş menţiona laminatul VA, care este, aş zice eu, cea mai “nouă modă”, pe lângă decorul foarte natural, ce imită lemnul, are canturile finisate în V, care dă senzaţia de duşumea. Magazinul Diego oferă o gamă foarte largă la acest tip de parchet…şi nu numai.

– accesibilitate la preţ pentru orice cumpărător
– costuri reduse de montaj şi montare rapidă
– costuri reduse de întreţinere, nu se decolorează la soare, nu se usucă, nu formează crăpături, se poate folosi şi la încălzire în pardoseală
– rezistenţa bună la abraziune în funcţie de clasă de trafic

– Dezavantaje: nivel de zgomot ridicat dar acesta se poate reduce dacă folosim un suport corespunzător.

R: Care este rezistenţa la umiditate? Cât durează până ce necesită să fie înlocuit sau, cum se mai spune, care este perioada lui de viaţă şi ce trebuie să facem pentru a i-o prelungi?

Horvath Kinga: Coeficientul de umflare la imersia în apă timp de 24 de ore nu trebuie să depăşească 18%, ce este foarte important este comportamentul plăcii în prima oră în ideea că dacă se produce o inundaţie şi se intervine în prima oră nu trebuie schimbat. La curăţarea cu lavete umede nu aspre, nici o problemă şi se curăţă foarte uşor. Pentru rezistenţa mai multă la umiditate se poate folosi un mastic, Wood Guard se numeşte, care se foloseşte la îmbinări şi care practic, stopează trecerea apei sub placi. Technologia laminatelor, în ultimii ani,
a cunoscut a ascensiune deosebită, acum există parchet laminat şi pentru băi. Diego poate oferi clienţilor săi şi acest tip de parchet.
M-aţi întrebat de parioada lui de viaţă. Garanţia pe care o oferim este de la 10 la 30 de ani, depinde de clasa de trafic. Dacă se respectă condiţiile optime şi techica de montare garanţia este reală. Durata de viaţă se prelungeşte prin curăţare periodică (aspirare + lavetă umedă). Ideea e că trebuie îndepărtate particulele de praf/nisip pentru că acestea degradează suprafaţa acţionând ca o hârtie abrazivă.

R: Ce paletă de culori este disponibilă pentru acest tip de parchet?

Horvath Kinga : Sunt disponibile orice decoruri de lemn de la nuanţe clasice fag, stejar, nuc până la decoruri exotice: wenghe, merbau.

R: Există diferite nivele de calitate ale parchetului?

Horvath Kinga: Calitatea este în funcţie de clasa de trafic: 3.1-32-33. Calitatea nu se defineşte neapărat prin grosimea parchetului, ci de stratul de uzură. WoodStep este marca proprie al firmei Diego şi sunt fabricate în cele mai renumite fabrici din Europa, mai exact, Belgia, Germania şi Elveţia. De la înfiinţarea firmei, Diego a vândut peste 20.000.000 de mp de parchet. Acest fapt ne face lideri pe piaţă. Trebuie evitate produsele de provenienţă non-europeană.

R: Care este cel mai utilizat model de parchet laminat?

Horvath Kinga: Cel de 7-8 mm cu traficul de 31 pentru uz casnic şi de 10-12 mm, cu traficul de 32-33 pentru uz comercial, asta în ceea ce priveşte calitatea, iar la decoruri, sunt căutate, cel puţin în Alba Iulia, decorurile naturale, ce imită foarte bine lemnul şi nuanţele de gri.

R: Care sunt preţurile unui astfel de parchet?

Horvath Kinga: Preţurile pornesc de la 17 lei la laminate. Media este între 25-42 de lei. Variantele exclusive şi calitatea înaltă, se plătesc până la 65 de lei.  Contează foarte mult să vi se ofere în magazine , exact produsul care deserveşte nevoia fiecărui client, de aceea e nevoie ca vânzătorii să cunoască foarte bine produsele, caracteristicile lor. Diego pune mare accent pe perfecţionarea cunoştinţelor vânzătorilor.  În primul rând trebuie să ştim noi ce vindem, ca să ştie clientul ce cumpără!

roman_florin“Nu poţi vorbi de un oraş european care nu are cinematograf, teatru, sală polivalentă(…)Alba Iulia nu înseamnă doar Cetatea”

Domnule Roman aţi fost ales recent preşedinte al PNL Alba Iulia, care sunt obiectivele mandatului dvs?

Îmi propun ca împreună cu noul birou să devenim principala forţă politică a municipiului Alba Iulia. În politică, locul II nu se premiază ca în sport cu medalie de argint. Cine are primarul şi majoritatea în Consiliul local decide şi poate face ce a promis. Din acest motiv, vreau ca în 2016 să câştigăm nu doar postul de primar ci şi majoritatea în noul Consiliu Local. În primul an de la preluarea primărie vreau să avem sf-urile (studii de fezabilitate) pentru cinematograf, teatru, sala polivalentă cel puţin. Dacă nu sunt gata până la sfârşitul mandatului de 4 ani, plec acasă. Un alt obiectiv prioritar îl constituie zona de dezvoltare economică. Am anunţat deja constituirea grupului de lucru pentru Polul de Dezvoltare Urbană, care înseamnă o aglomeraţie urbană de peste 100.000 de locuitori, de-a lungul noii autostrăzi Sebeş-Turda. Dacă nu facem acest lucru nu avem nici o şansă în faţa competiţiei economice cu oraşe puternice din Ardeal, precum Timişoara, Arad, Cluj, Sibiu, Tg. Mureş sau Braşov. Dacă în cazul regionalizării putem plăti eşecul generalizat numit Mircea Hava din ultimii 20 de ani, construcţia Polului de Dezvoltare Urbană depinde doar de noi. De dorinţa de a ne asocia administrative şi economic. În plan politic îmi mai propun creşterea calitativă şi cantitativă a organizaţiei, constituirea organizaţiilor de cartier, iar în 2016 vreau ca fiecare scară de bloc să aibă doi-trei liberali responsabili de mobilizare în campanie şi în ziua votului. Putem face toate astea întrucât avem o echipă închegată, puternică care a câştigat alegerile parlamentare la Alba Iulia, atât la Senat cât şi la Camera Deputaţilor. Aluatul este ca să zic aşa, bun, mai trebuie frământat bine, dacă îmi permiteţi o glumă. Nu în ultimul rând vrem să devenim vocea micilor întreprinzători, a celor care muncesc cinstit pentru a pune o pâine pe masă, în dialogul câteodată surd cu cei care conduc oraşul.

Ce ne puteţi spune despre Polul de Dezvoltare Economică?

Despre acest lucru a vorbit Teodor Atanasiu în anul 1998 când a propus unirea între Alba Iulia şi Sebeş pentru a deveni ca să zic aşa un oraş mai mare. Nici unul din cele două oraşe nu îşi pierd identitatea, graniţele, iar consilerii şi primarii nu au de ce să se teamă că rămân aceleaşi structuri administrative. Este practic o asociere economică care înseamnă o serie de avantaje: municipiile de rangul I sunt obligate să asigure acces total la utilităţi (apă, curent, drum, gaz etc), un spital regional, centru univeristar puternic, zona economică pentru investiţii şi implicit locuri de muncă, teatru, cinematograf, sală polivalentă, adică lucruri normale pentru un municipiu reşedinţă de judeţ. Nu sunt fiţe, sunt lucruri normale. Acest Pol de Dezvoltare Urbană trebuie să meargă în paralel cu construcţia noii autostrăzi Sebeş-Turda. Am prezentat un studiu făcut de ADR Centru care arată că în 2050, în lipsa unor decizii curajoase, Alba va ajunge la jumătate din populaţia pe care o avea la Revoluţie. Iar oamenii pleacă de rău, nu de bine, din lipsă de speranţă. Polul de dezvoltare economică este singura posibilitate de a ţine pasul cu oraşele dezvoltate din Ardeal. Şi pentru că a refuzat asocierea în 1998, primarul Hava a condamnat Alba Iulia la subdezvoltare economică, în timp ce Sebeşul a crescut de la an la an şi are şomaj aproape zero. Iar azi plătim preţul lipsei de viziune prin lipsa locurilor de muncă.

“Municipiului Alba Iulia îi lipsește viziunea de dezvoltare economică

Ce îi lipseşte municipiului Alba Iulia în acest moment?

Din punctul meu de vedere îi lipseşte în primul rând viziunea de dezvoltare economică. Am pierdut în câţiva ani zeci de mii de locuitori care au migrat în alte zone în căutarea unui loc de muncă, în afara ţării sau a judeţului. Iar acest proces continuă pentru că albaiulienii şi-au pierdut speranţa că lucrurile se vor îndrepta. În Alba Iulia s-au făcut şi multe lucruri bune care trebuie continuate de viitorul primar. Nu poţi vorbi de un oraş european care nu are cinematograf, teatru, sală polivalentă, lucruri absolut normale, nu fiţe, repet. Nu este normal că tinerii să meargă la Cluj pentru un film sau la Deva pentru a face baie. Vine vara şi nu avem un ştrand sau bazin unde să ne bălăcim. Sunt priorităţi de urgenţă ale mele şi ale PNL Alba Iulia. Alba Iulia nu înseamnă doar Cetatea, care a fost renovată, înseamnă şi oraşul din afară Cetăţii şi cartierele aparţinătoare. Aici locuiesc cetăţenii care plătesc taxe şi impozite de orăşeni şi prin urmare trebuie să le oferim condiţii de oraş civilizat. Nimeni nu cere luna de pe cer. Alba Iuliei îi lipseşte un primar cu sânge proaspăt, energic şi cu voinţă de a arăta că se poate şi altfel la Alba Iulia. Dar şi cu chef de muncă.

Despre proiectul Alba Iulia Capitala Culturală Europeană ce se mai aude, ţinând cont că sunteţi iniţiatorul lui?

Din păcate, acest proiect care din punctul meu de vedere era perfect realizabil, a fost aproape îngropat de refuzul categoric al primarului Mircea Hava de a integra Alba Iulia în competiţie. Ori este foarte clar că Alba Iulia nu poate fi Capitala Cuturală dacă nu doreşte primarul. Am sperat că la alegerile locale vom avea un nou primar, mai deschis faţă de acest proiect şi puteam recupera timpul pierdut. Realegerea domnului Hava a pus practic cruce acestui proiect, doar pentru că l-am iniţiat eu. Dacă îl propunea un pedelist sunt convins că se mergea înainte, iar eu ca liberal l-aş fi susţinut fără rezerve. În timp ce dl. Hava ne spune câte a făcut în 20 de ani, tot domnia sa revine şi afirmă că nu suntem pregătiţi. E undeva o fractură de logică. Dacă tot s-a investit atât de mult în Cetate, ea trebuie pusă în valoare prin evenimente mari, care să aducă bani şi turism în Alba Iulia. Altfel, cetatea nu va rămâne decât un loc frumos de promenadă pentru albaiulieni, cu o întreţinere extrem de costisitoare. E ceea ce vă spuneam, o lipsă de viziune evidentă. În timp ce dl. Hava aruncă la coş acest proiect, Aradul, Craiova şi Ploieştiul îşi anunţau noi candidaturi pe lângă Cluj Napoca, Timişoara şi Iaşi. Numai publicitatea în jurul acestui proiect, gratuită evident, ar fi însemnat mult pentru Alba Iulia şi ar fi temperat gâlceava politicienilor locali. Chiar dacă am fi pierdut nominalizarea nu am fi avut decât de câştigat din toate punctele de vedere. Şi mai e o vorbă, dacă vrei să câştigi, prima condiţie este să şi joci. Dl. Hava a preferat ca noi, Alba Iulia să stăm în tribune şi să ne uităm cum joacă alţii. A ratat o bună oportunitate pentru albaiulieni, din cauza unui orgoliu nemăsurat.

Este posibilă finalizarea autostrăzii Sebeş-Turda în 2016 cum aţi spus, sau sunt din nou promisiuni ca la Sebeş?

Autostrada Sebeş-Turda a fost introdusă în programul TEN-T, reţeaua europeană de transport, care finanţează din fonduri structurale toate autostrăzile. Vorbim de 85 la sută bani europeni. Din acelaşi program este finanţat şi culoarul IV Paneuropean Sibiu-Nădlac şi centura  Sebeşului. Aici, practic ne-am luptat pentru includerea autostrăzii Sebeş-Turda în TEN-T, pentru a beneficia de finanţare europeană. Din bugetul de stat nu ne puteam permite în prezent o investiţie de circa 1 miliard de euro. În luna iunie se termină ridicările geo şi topo iar în iulie se finalizează studiul de fezabilitate a noii autostrăzi, urmând ca în toamnă să se depună cererea de finanţare. Ultima procedură este licitaţia, iar din discuţiile cu dl. ministru Șova înţeleg că acest lucru se face pe tronsoane ca în cazul autostrăzii Sibiu-Nădlac. Ultima factură decontată de UE este la sfârşitul anului 2016, când trebuie terminată autostradă. Dacă acest lucru nu se face şi sunt întârzieri, pierdem banii europeni şi îi punem de la bugetul de stat. Ori acest lucru nu trebuie să se întâmple. În cazul Sibiului, din discuţiile cu dl. ministru Dan Sova am reţinut că nu este vorba de lipsa de finanţare ci de probleme tehnice. Nu s-a respectat proiectul nici la Cunţa şi nici la Aciliu iar alunecările de teren au generat întârzieri. La sfârşitul anului 2014 vom circula şi  pe această autostradă. Autostrada Sebeş-Turda care leagă A1 de A3, înseamnă veritabilul pol de dezoltare de care aveam nevoie pentru a nu fi ocoliţi de investitori.

Am făcut un pact cu Ion Dumitrel pentru dezvoltarea județului Alba

Sunteţi vicepreşedinte al CJ Alba, mulţi spunând că aţi făcut un pact cu PDL pentru a ocupa această funcţie. Cum este colaborarea cu Ion Dumitrel?

Da, am făcut un pact cu Ion Dumitrel: să dezvoltăm judeţul Alba şi să ne respectăm reciproc. Şi asta şi facem. Un circ permanent între noi, cum se întâmplă în Consiliul Local, ar fi blocat toate proiectele pentru oamenii din Alba. Dl. Dumitrel are o agendă diferită de cea a domnului Hava. Campania electorală s-a încheiat şi acum suntem în terenul de joc. Trebuie să vadă şi oamenii că lucrăm pentru ei nu doar ne certăm şi rămânem indiferent la solicitările lor. Nu puteam să îmi respect promisiunile din campanie stând în afara jocului. E mult de lucru, iar singurii care o fac serios suntem noi de la CJ şi asta o spun cu toată modestia. Avem investiţii de 300 de miliarde de lei vechi în drumurile judeţene, o sumă similară pentru alimentări cu apă, 70 de miliarde merg la spitalul judeţean pentru modernizarea secţiilor. Nu uităm cultura şi tineretul. De programul “Primiul ghiozdan” pe care l-am iniţiat vor beneficia 5600 de copii din clasa 0 şi clasa I, încă din acest an. Autostrada Sebeş-Turda este altă prioritate. Anul ăsta eliberăm Certificatul de urbanism. Implementăm din acest an şi proiectul “Managementul integrat al deşeurilor” de peste 60 de milioane de euro, unul extrem de complex. Totodată finalizăm introducerea apei potabile în podişul Secaşelor. E mult de lucru şi pentru că oamenii să culeagă roadele muncii noastre  de 4 ani e nevoie de seriozitate şi profesionalism, nu de circuri politice. Dacă am luat o decizie bună sau rea vor stabilii cetăţenii la vot. Eu nu am nici un regret şi mi-am asumat acest risc.

Cum stă judeţul Alba din punct de vedere al infrastructurii?

Eu zic că mult mai bine decât în alte judeţe. Aşa cum am mai spus şi anul trecut şi în acest an, pentru drumurile judeţene s-au alocat de fiecare dată 300 de miliarde de lei vechi. Mai bine de jumătate din reţeaua de drumuri judeţene este asfaltată. În 2012 cu aceşti bani s-au asfaltat circa 80 de km de drum judeţean. Am avut cele mai ieftine lucrări din ţară pentru că la CJ Alba nu se ia șpagă şi comisioane. Încercam să facem tot atât de mulţi km în fiecare an. Avem adjudecată licitaţia pentru Poaiana Gălzii-Roica-Întregalde. Anul acesta se va pune piatră şi se pregăteşte drumul pentru asfaltare în 2014. Se lucrează pe Ohaba-Secaşel şi Teleac-Drâmbar. Vrem să pornim şi Pâclişa-Vurpar. E adjudecată şi licitaţia pentru podul de peste Ampoi spre Ciugud. La toate astea se adăugă lucrările de întreţinere. În privinţa drumurilor naţionale, în acest an, în luna septembrie se derulează licitaţia pentru reabilitarea completă a DN 74 şi DN 75, cea mai amplă modernizare a drumurilor din zona munţilor Apuseni, de la Şard la ieşire spre Hunedoara şi de la Buru spre Bihor. Până în vară urmează să fie complet modernizat şi DN 14 B, de la ieşirea din Blaj spre limita de judeţ cu Sibiul, la solicitarea primarului Rotar de la Blaj. Vor mai fi construite două sensuri giratorii în acest an la Sântimbru şi la ‘Trei Poduri’ spre Vinţu de Jos. Anul 2013 este fără îndoială un an al marilor investiţii în infrastructura rutieră şi feroviară, pentru că se lucrează şi la tronsonul de cale ferată care tranzitează judeţul Alba. Trenurile vor putea rula cu 160 km pe oră.

Ce îi lipseşte judeţului Alba?

Curajul de a a lua decizii importante şi viziunea asupra părţii de dezvoltare economică. Suntem un judeţ realtiv mic, cu o poziţionare excelentă, în centrul ţării, cu o istorie covârşitoare şi cu resurse minerale, extrem de căutate pe piaţa mondială. În momentul în care vom avea autostrăzile Sebeş-Turda şi Sibiu-Nădlac, investiţiile Mercedes de la Sebeş şi Cugir pe deplin operaţionale, creşterea capacităţii de producţie la Blaj putem spera într-o revigorare. Dar relansarea adevărată, din punct de vedere economic, stă în resursele minerale. Acum, atat cuprul cât şi aurul au preţuri record pe plan mondial. Valorificarea şi scoaterea lor la suprafaţă în această perioadă, ar transforma Alba în unul din primele judeţe din România. Numai la Roşia Montană investiţia ar genera taxe şi impozite, redevenţe de genul celor plătite de Petrom şi care înseamnă circa 1,6 la sută din PIB. Şi ne mai trebuie linişte ca să putem lucra pentru interesul cetăţeanului.

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook