Interviu cu Simion Crețu – vicepreședintele PNL Alba

Interviu cu Simion Crețu – vicepreședintele PNL Alba

tpoza_simion_cretuDomnule Simion Crețu sunteți un membru marcant al PNL Alba și de ce să nu spunem și al PNL la nivel național având o vechime în acest partid. Ce este liberalismul?

Liberalismul este în primul rând o doctrină, una foarte veche, care se sprijină, în fond, pe liberul arbitru, care este, la rândul său, singurul garant al unui comportament politic coerent. Este totodată adevărat că termenul de libertate este foarte greu de definit. Despre libertate se spune: „Toată lumea vorbește despre ea, însă nimeni nu știe exact despre ce e vorba”. Și, cu toate acestea, conceptul de libertate a devenit esențial – el ocupă, în lumea politică, același loc ca și atmosfera în lumea fizică. Aproape toți istoricii sunt de acord să considere că liberalismul european își are rădăcinile în Magna Carta, întocmită în Anglia veacului al XIII-lea și, mai târziu, în marea efervescență social-economică a Renașterii florentine. Un rol important l-a avut și Reforma protestantă, continuată de mercantilismul secolelor XVI-XVIII în contextul în care se formulau bazele filozofice ale doctrinei liberale, care au determinat dezvoltarea burgheziei și apoi constituirea capitalismului.

În România care sunt începuturile liberalismului?

Începuturile liberalismului în România coincid cu înființarea, în ianuarie-martie 1875 a Partidului Național Liberal sub forma Coaliției de la Mazar-Pașa, după numele turcesc al englezului Lakeman, în casele căruia a avut loc prima reuniune, în timpul guvernării conservatoare a lui Lascăr Catargiu. Practic, 24 mai este data tradițională de sărbătorire a înființării PNL. Încă de atunci Programul PNL își propunea un amplu proces de reformare a României, prin domnia legii şi respectarea principiilor regimului constituţional-parlamentar, independenţa individului în raport cu statul, egalitatea politică, îmbunătăţirea condiţiei materiale a populaţiei. Istoria PNL s-a împletit cu cea a României, evenimentele majore ale evoluției societății moderne legându-se de activitatea politică a PNL: obținerea Independenței de stat, Marea Unire și recenta integrare în Uniunea Europeană fiind doar câteva exemple.

Ce a adus și ce aduce acest an în cadrul PNL?

Anul 2013 aduce câteva mari provocări pentru PNL. Acesta este anul în care, la Congresul din februarie, a fost definit obiectivul nostru fundamental pentru dezvoltarea României, conform viziunii liberale. Acest obiectiv este dat de regândirea rolului statului în economie. Pornind de la principiul că ”stimulentele contează”, trebuie să răsplătim munca și eficiența acesteia și să stopăm risipa banilor publici. Trebuie să valorificăm potențialul agricol, inclusiv la nivelul județului nostru, să susținem dezvoltarea agriculturii ecologice și să atragem fonduri și resurse corespunzătoare pentru investiții în infrastructură. Participanții la Congres au stabilit că modernizarea României va începe odată cu procesul de revizuire a Constituției, prin consolidarea caracterului democratic al statului, prin reformarea sistemului autorităților publice, dar și prin procesul de reorganizare administrativă, prin înființarea unităților administrativ-teritoriale ale regiunilor.

Dar din punct politic?

Din punct de vedere politic, vom susține în continuare menținerea sistemului bicameral, dar și stipularea în legea fundamentală a numărului maxim de parlamentari, precum și întărirea caracterului parlamentar al democrației românești. Șefului statului va fi ales tot prin vot popular și, în consecință, trebuie să aibă puteri într-o zonă bine delimitată, cu dreptul și obligația de a-i reprezenta pe toți cetățenii români. Guvernul va fi cel care va deține puterea executivă,  sub controlul și pe baza mandatului dat de Parlament. Pe de altă parte, Constituția ar putea limita numărul Ordonanțelor de urgență, dar și posibilitatea angajării răspunderii guvernamentale la o singură dată într-o sesiune parlamentară. În noua Constituție se va respecta proprietatea, ca valoare fundamentală a unui stat liber, democratic și a unei societăți libere, pe care noi o dorim consacrată și păstrată în integralitate, dar pe de altă parte, averile dobândite ilicit, în urma unor hoții, unor încălcări ale legii vor putea fi mai ușor sancționate, dar prin legi organice, pentru respectarea principiilor de drept.

Anul acesta se vorbește tot mai mult de regionalizare ce ne puteți spune despre acest subiect?

Adevărata provocare a acestui an rămâne modificarea Constituției pentru reorganizarea administrativă. Regionalizarea este un obiectiv ambițios și important pentru viitor. Prin Programul de Guvernare 2013-2016, USL a prevăzut, în capitolul ”Dezvoltare și Adminis – trație”, demararea procesului de regionalizare și continuarea procesului de descentralizare administrativă și financiară. Aceste procese sunt necesare pentru a întări legitimitatea autorităților publice locale, pentru ca acestea să-și îndeplinească obiectivele și pentru modernizarea societății românești. Este nevoie de aceste regiuni fiindcă suntem o țară din Uniunea Europeană. Europa de astăzi este o Europă a regiunilor. Dacă  dorim să fim parte din această Europă, este nevoie de regiuni. Comisia liberală, despre ale cărei prime opinii domnul Iohannis a precizat că încă nu sunt însușite de conducerea partidului, a propus să se lucreze în două etape, prima etapă urmând a se finaliza până la 1 ianuarie 2014, și prin care să se introducă noțiunea de regiune în Constituție, să se stabilească care sunt regiunile și acestea să înceapă să funcționeze pentru a
atrage fonduri europene.

Ce înseamnă pentru Alba regionalizarea și ce argumente avem ca Alba Iulia să devină capitală de regiune?

Noi, la Alba Iulia avem argumente istorice, avem argumentul disponibilității de spații în zone centrale, avem argumentul resurselor umane. Se știe că acum la Alba Iulia funcționează opt instituții de nivel regional, importante atât pentru implementarea fondurilor structurale, dar și din alte puncte de vedere. În aceste organisme lucrează peste 400 de salariați, dintre care peste 70% au o experiență de peste cinci ani. Asemenea oameni vor fi decisivi în viitoarea structură regională, care nu poate porni fără specialiști de calitate. Avem, deci, multe avantaje, dar avem și câteva mici dezavantaje, pe care cred că, în consens politic, le putem depăși. Județul Alba se va putea dezvolta mult mai bine prin demararea noilor proiecte de infrastructură, pe care noi le-am prevăzut când am întocmit strategiile de dezvoltare locală și de care acum se vorbește la modul concret. Trebuie să nu ne pierdem cu firea, sau să cădem în capcana politicianismului gratuit. Să clarificăm principiile de la care facem regionalizarea, să stabilim termene clare și responsabilități, să revizuim Constituția și să decidem ce vom schimba în bine, pentru oameni, nu în defavoarea lor. În primul rând să ne schimbăm mentalitatea, să depăşim percepția apartenenței la un alt județ ca pe o „divizare” şi să promovăm extinderea cooperării şi a contactelor intraregionale. Pentru noi, pentru viitorul nostru și prin noi înșine!

Comentarii

Comentarii

Fara Comentarii

Lasa un raspuns