Imagine rară cu „rebelul“ Crișan, expusă la Muzeul Unirii

Imagine rară cu „rebelul“ Crișan, expusă la Muzeul Unirii

O gravură mai puțin obișnuită care îl reprezintă pe cel de-al treilea conducător al Răscoalei din 1784-1785 este expusă la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia. Crișan apare în imagine alături de un câine de luptă masiv.

Tumultul Răscoalei ţăranilor din Transilvania a avut un ecou peste așteptări în epocă. „Știrile“ despre evenimente au fost publicate în presa vremii din Europa și chiar în America. Cele mai multe erau însoțite de reprezentări ale celor trei „rebeli“: Horea, Cloșca și Crișan. Primii doi au fost prinși în 27 decembrie 1784, iar ultimul o lună mai târziu. Ulterior au fost aduși la Alba Iulia și închiși în temnițele Cetății.

Pelerinaj artistic la Alba Iulia

În oraşul în care erau întemnițați conducătorii Răscoalei, Alba Iulia, a avut loc un adevărat pelerinaj artistic, la începutul anului 1785, al celor care vroiau să reprezinte chipurile celor trei conducători. În Cetate au ajuns gravori din statele italiene, Austria şi Ţările de Jos. Așa au prins contur desene, gravuri, medalii, picturi, modelări în gips şi alte materiale.

„Au fost identificați aproximativ 40 de artiști care au realizat imagini ale Răscoalei sau a liderilor acesteia, la care se adaugă autorii necunoscuți“, apreciază istoricul Tudor Roșu, de la Muzeul Național al Unirii.

Un interes deosebit au manifestat și autorii și editorii epocii, care se întreceau în a produce, reproduce, în a-şi face publicitate. Unii, mai inventivi, își făceau reclamă cu indicaţia „după natură”, deși nu-i văzuseră niciodată pe cei trei conducători.

Guvernatorul de atunci al Transilvaniei, Samuel von Brukenthal, îl trimite din Sibiu la Alba Iulia, pe Johan Martin Stock, consilierul său artistic. Stock a realizat trei tablouri-portret ale capilor Răscoalei. Sunt portrete pictate „după natură” în închisoarea Cetăţii Alba Carolina, frontal, cu plete şi costume tipic ţărăneşti. Lucrările sale sunt considerate cele mai veridice. Copii ale tablourilor ajung și la împăratul de la Viena, care le trimite fratelui său Leopold în Toscana. Altfel spus, „Fascinatia Horea” a existat şi la nivel înalt!

La Alba Iulia a ajuns și Franz Neuhauser, pentru a realiza trei gravuri. Portretele căpitanilor Răscoalei sunt plasate într-un cadru nu lipsit de romantism-stânci, rădăcini, frunziş-munţii care i-au apărat pentru o perioadă scurtă pe cei trei răsculaţi.

Imagine rară cu Crișan: înarmat „până-n dinți“ și însoțit de un câine

Într-o imagine inedită, al cărui autor ar putea fi cunoscutul gravor Iacob Adam, apare Crișan. Gravura, realizată în 1785, a intrat recent în colecția Muzeului Național al Unirii, fiind achiziționată de la un anticariat din București.

Gravura în aramă, cu dimensiunile de 10,5X 15,5 centimetri, nu pare a fi o pură fantezie. „Înfățișarea lui Crișan seamănă, parțial, cu alte reprezentări realiste ale acestuia și este în bună parte conformă cu descrierile fizionomice cunoscute“, argumentează istoricul Tudor Roșu de la Muzeul Național al Unirii

Crișan este realizat în întregime, cu corpul și fața orientate spre stânga. Este îmbrăcat într-o cămașă moțească (n.a.din Munții Apuseni), peste care poartă o mantie, prinsă în dreptul pieptului cu o fibulă. Poartă pantaloni mai degrabă orășănești decât țărănești, iar în picioare niște sandale care seamănă cu cele romane.

Gravura Crisan (2)

Trăsăturile feței sunt specifice unui bărbat de 50 de ani. Pe cap are o cușmă cu surguci bogat. O parte a părului este împletit și cade în dreptul urechii stângi. Are o privire hotărâtă, ușor melancolică, nas acvilin, mustăți groase și lăsate în jos..

„Se spune despre el că avea un zâmbet care nu-i părăsea niciodată chipul, nici măcar atunci când comitea cele mai crude atrocități. El este, în general, cel mai înarmat dintre liderii răscoalei. În imaginea de față artistul a vrut să-l redea înarmat «până în dinți». Are un arsenal întreg: pumnal, pistol, sabie la șoldul stâng, pușcă și un topor în mâna dreaptă”

Tudor Roșu,istoric

Un element rar în iconografia Răscoalei este prezența unui câine alături de liderii revoltei. Istoricul citat susține că există informații conform, cărora Crișan era însoțit întodeauna de câinele său, așa că prezența animalului în imagine nu este metaforică. Cel mai probabil câinele este din rasa Bullenbeiser, dispărută în zilele noastre.

Sub imagine, în limba germană, apare textul „Crișan Gheorghe, conducător al rebelilor valahi, care în 10 februarie 1785 a fost capturat”. În realitate a fost prins la sfârșitul lunii ianuarie 1785. Gravura poate fi văzută la Muzeul Național al Unirii până la sfârșitul lunii în curs.

În cronica anonimă de la Sibiu, Crișan este descris drept cel mai fioros dintre capii Răscoalei:

„Chipul său foarte mult foc radiază din partea superioară a obrazului său, precum și din buza de sus; bărbia arată însă răceală, aproape o supărare plină de bunătate“.

Nicolae Densușianu îl descrie ca pe un țăran „înfocat, resolut, sever și superb, cu un esterior frumos și impunător. În tinerețile sale, Crișan fusese soldat în Regimentul contelui Francisc Gyulay, după cum singur ne spune, și aici disciplina militară întări și mai mult natura sa de fier, încât el rămase nemișcat în mijlocul crâncenelor vărsări de sânge, ce le comiseră oamenii săi cu nobilii din Zarand “.

Executați la Alba Iulia

Cercetarea căpitanilor Răscoalei de către comisia de anchetă austriacă din Alba Iulia a durat aproape o lună. „Scopul cercetărilor şi a procesului era doar pentru stabilirea cauzelor răscoalei şi a implicaţiilor acesteia, precum şi necesitatea de a se regiza o judecată şi aduse dovezi pentru confirmarea sentinţei deja hotărâte de împăratul de la Viena“, crede David Prodan. În final, au fost condamnaţi la moarte prin zdrobirea cu roata, trupurile lor urmând a fi dezmembrate şi expuse în diferite părţi din Munţii Apuseni, ca exemplu şi avertisment pentru cei care ar mai îndrăzni să se răscoale. Crișan și-a pus capăt zilelor, cu două săptămâni înainte de execuția publică din 28 februarie 1785, de pe așa numitul „Deal al Furcilor“ din Alba Iulia.

Pe urmele conducătorilor Răscoalei

Dacă ajungeți la Alba Iulia, puteți călca pe urmele lui Horea, Cloșca și Crișan. Puteți alege „Traseul Eroilor Neamului Românesc“, care face trimitere la epilogul Răscoalei, consumat între zidurile fortificației. Pe traseu descoperiți locurile în care au fost închiși conducătorii Răscoalei, dar și o reconstituire a decorului pe care s-a consumat execuția lor, prin frângerea cu roata. Puteți vizita și temnița folosită în trecut de autoritățile austriece pentru cei care încălcau legea. În oraș există un Obelisc (n.a. în fața Porții a III-a), un monument (n.a. în zona Dealul Furcilor), un liceu (n.a Colegiul H.C.C.) și trei străzi care amintesc de prezența în Alba Iulia a lui Horea, Cloșca și Crișan.Gravura-Crisan-23 (1)

Comentarii

Comentarii

Fara Comentarii

Lasa un raspuns