Foto: Noi cercetări la Gheţarul Scărişoara

Foto: Noi cercetări la Gheţarul Scărişoara

Ghetar2Inepuizabilul Gheţar Scărişoara oferă teme de cercetare din ce în ce mai multe şi din ce în ce mai interesante, pentru diverşi cercetători. El aprinde imaginaţia multora, spre dovadă în această perioadă o echipă de cercetare a venit să preleveze probe din blocul de gheaţă, pentru că apoi a le duce şi a le studia în laborator.

“Prin acest proiect ne-am propus să studiem microorganismele din staturile de gheaţă de la “Scărişoara” şi să aflăm diferenţele dintre speciile din aceste strate. Dacă cele de la 400 de ani corespund cu cele de la 900 de ani. Pentru aceasta extragem gheaţă cu un drill (foreza). Am încercat să extragem până la 22 de m, dar deocamdată am reuşit numai 9m 80cm. SE extrag probe din “Rezervaţia Mică”, pe straturi, iar aceasta gheaţă, luată în condiţii sterile este dusă în laborator, apoi topită, filtata şi extras AND-ul. Mai departe se multiplică secvenţele până se ajunge la cunoaşterea speciilor ce trăiesc în “Gheţarul Scărişoara”. Proiectul a fost finanţat de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice, ne-a declarat Ițcuș Corina, asistent de cercetare la Institutul de Biologie din cadrul Academiei Romane, care îşi realizează teza de doctorat cu tema “Biodiversitatea microorganismelor din Gheţarul Scărişoara”.

“Gheţarul Scărişoara are peste 10000 de ani vechime, şi peste 1000000 metri cubi. Nu s-a mai cercetat aşa ceva în ţara noastră, şi speram să ne aducă rezultate foarte bune şi o diversitate deosebită.” ne-a declarant Mădălina Pascu, de la Facultatea de Biologie a Universităţii Bucureşti.

“Proiectul nostru este continuarea unui propiect mai vechi care avea ca scop reconstituirea microclimatuluiu în ultimii 5000 de ani. De acesta data dorim să obţinem mai multe informaţii legate de microorganismele care trăiau în ultimii 5000 de ani. Avem o reconstituire a climatului şi dorim să vedem dacă modificările climatice din ultimii 5000 de ani au influenţat viaţa microclimatului. De aceea efectuăm foraje în gheta pentru a extrage material de la diverse adâncimi şi de diverse vârste şi analizam compoziţia microbiană a respectivelor probe.

Scopul nostru este să vedem dacă a existat o variaţie în acesta compoziţie microbiană şi în al doilea rând am vrea să vedem dacă am putea găsi bacterii vii care au supravieţuit prinse în gheaţă veche de câteva mii de ani. Suntem la început, avem probe pe parcursul mai multor companii. Două campanii de foraj. Am extras gheaţa de diverse vârste, 400 de ani, 900 de ani, 3000 de ani, şi acum colegii de la Institutul de Biologie din Bucureşti, care conduc acest proiect analizează respectivele probe. Proiectul este condus de Dna Cristina Purcărea, de la Institutul de Biologie din Bucureşti şi este un parteneriat între respective instituţie, Institutul de Speologie Departamentul Cluj Napoca, Institutul de Speologie Bucureşti, şi Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava.

În proiect sunt implicate aproximatin 20 de specialişti, din 4 instituţii incluzând geologi, geografi, glaciologi, climatologi, şi desigur ce este mai important bacteriologi care studiază diverse grupe faunistice,” ne-a declarat dl Dr. Aurel Perșoiu de la Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava.

Gheţarul Scărişoara este un fascinant monument al naturii, care stimulează şi aprinde imaginaţia cercetătorilor. Asociaţia Speologică Sfinx a oferit sprijin tehnic şi documentar fotografic.

„Se va continua cu probe prelevate de la adâncimi mai mari, implicit mai vechi, pentru a putea reconstitui dinamica faunei microbiene în ultimii 4-5000 de ani, precum şi pentru a a studia un mediu de viaţă care poate fi folosit ca analog pentu mediile de viaţă de pe alte planete (sau sateliţi ai acestora) – de ex. sateliţii lui Jupiter (Europa) şi Saturn (Titan),” ne-a declarant în continuare Dl Dr. Aurel Perșoiu de la Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava.

La aceste campanii au participat Dl Dr Aurel Perșoiu de la Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava, Dna Dr Cristina Purcărea și Dna Ițcuș Corina de la Institutul de Biologie din Bucureşti, Dl Prof Dr Bogdan Onac şi dl Dr Traian Brad de la Institutul de Speologie Emiul Racoviţa departamentul Cluj, Dna Dr. Alexandra Hillebrand de la Institutul de Speologie Emiul Racoviţa Bucureşti precum şi Mădalina Pascu de la Facultatea de Biologie a Universităţii Bucureşti.

Cercetările se efectuează în cadrul proiectului “Biodiversitatea şi distribuţia cronologică a microorganismelor din depozitul de gheaţă perenă din Peştera Gheţarul de la Scărişoara”, condus de Cristina Purcarea, Institutul de Biologie Bucureşti, început în februarie 2012 şi finanţat de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (http://www.cncs-nrc.ro) şi se derulează în baza unei autorizaţii eliberate de Comisia Monumentelor Naturii a Academiei Romane, și cu notificarea Administrației Parcului Natural Apuseni.

Președinte A.S.Sfinx  – Dr Ciubotarescu C.

Comentarii

Comentarii

Fara Comentarii

Lasa un raspuns