Tags Posts tagged with "Victor Ponta"

Victor Ponta

Într-o anchetă realizată de jurnaliștii de la platforma online romaniacurata.ro si publicată astăzi pe site-ul acesteia, este descris mecanismul și circuitul banilor în cazul acuzării primului ministru Victor Ponta. Astfel, prin curtoazia adimninistratorilor site-ului romaniacurata.ro putem să va supunem atenției rezultatele demersului jurnalistic.

Alături de premierul Victor Ponta şi senatorul Dan Şova, procurorii DNA i-au deferit Justiţiei şi pe foştii directori ai complexurilor energetice Turceni şi Rovinari. Laurenţiu Ciurel era la vremea comiterii presupuselor fapte penale, în 2007- 2008, directorul complexului energetic Rovinari şi acum este director general al complexului energetic Oltenia care reuneşte termocentralele Işalniţa, Turceni, Rovinari şi Craiova II. Directorul complexului energetic Turceni era în 2007 Dumitru Cristea, iar directorul economic, Octavian Graure.

Au plătit comision de succes pentru eşec

Cei trei directori sunt acuzaţi de abuz în serviciu. Ei ar fi produs un prejudiciu de 5,6 milioane de euro în dauna complexurilor energetice. Potrivit DNA, directorii ar fi încheiat ilegal contracte de asistenţă juridică cu casa de avocatură Şova şi asociaţii. Ar fi suplimentat valoarea contractelor prin acte adiţionale acordate prin încredinţare directă şi ar fi introdus plata unor comisioane de succes, deşi părţile din litigiu ajunseseră la o înţelegere. Apoi, directorii ar fi plătit datoriile pentru care s-au judecat sau ar fi renunţat la ele fără să respecte legea.

Şova i-ar fi dat lui Ponta un comision

Directorii i-au dat lui Şova – susţin procurorii  – 1 milion de euro (la cursul de la vremea respectivă) ca să reprezinte complexurile în procesele cu societatea “Închiderea şi conservarea minelor” şi cu Electrica. Şova ar fi primit dublu sau chiar triplu faţă de juriştii angajaţi ai complexurilor care ar fi muncit de 10 ori mai mult în procese cu grad de dificultate similar. La rândul său, Şova i-ar fi dat lui Ponta, sub forma mascată a unui contract de asistenţă juridică, un comision din milionul de euro primit de la Turceni – Rovinari: aproape 60.000 de euro, bani primiţi lunar şi sub forma achitării leasing-ului pentru două maşini folosite de Ponta şi cumnatul lui, Iulian Herţanu. “Sumele primite de inculpatul Ponta Victor-Viorel au reprezentat în realitate bonificarea acestuia în considerarea rolului avut în încheierea şi derularea contractelor de asistenţă juridică a SCA „Şova şi Asociaţii” cu cele două complexuri energetice”, arată procurorul de caz Jean Uncheşelu în rechizitoriu.

Ciurel australianul

Dan Laurenţiu Ciurel era director de investiţii la complexul energetic Rovinari încă de la reorganizarea companiei în 2004. În 2007 a fost numit director general, deşi în CV-ul postat pe pagina de internet a CE Oltenia a scris că a fost numit director general în 2006. Procurorul notează în rechizitoriu: “Inculpatul Ciurel Laurenţiu-Dan a fost numit director general al CER prin Ordinul comun al Ministrului Economiei şi Finanţelor din 16 mai 2007 şi al Preşedintelui Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului din 17 mai 2007.

Ciurel s-a făcut membru PNL cu puţin timp înainte să fie numit director general la termocentrala Rovinari. Presa locală nota că a fost şi membru PC. În mai 2007, ministrul Economiei era Varujan Vosganian, iar şeful AVAS era Theodor Atanasiu, ambii de la PNL. În 2015, Parlamentul dominat de coaliţia PSD-UNPR-ALDE (PC + liberalii lui Tăriceanu) a respins cererea DIICOT de începere a urmăririi penale faţă de Varujan Vosganian în dosarul Romgaz. Vosganian a părăsit apoi PNL şi s-a alăturat partidului lui Tăriceanu aflat la guvernare alături de PSD, practic a trecut sau a rămas în barca puterii.

A acordat contractul Alstom de 162 de milioane de euro

Laurenţiu Ciurel a fost preşedintele comisiei de licitaţie care a acordat contractul pentru modernizarea instalaţiei de desulfurare de la Rovinari către Alstom, un consorţiu suedez. Contractul a fost în valoare de 162 de milioane de euro. Alstom a câştigat contractul, deşi a prezentat o ofertă mult mai scumpă faţă de un consorţiu chinez. Ciurel a explicat atunci că, deşi preţul celor de la Alstom era mai mare cu 17 milioane de euro, oferta tehnică a fost mai bună.

Asociat cu afacerişti clienţi ai CE Rovinari

În 2010, pe vremea guvernului PDL, Ciurel a părăsit compania şi a fost director la firma Katal Construct, unde deţinea 40 la sută din acţiuni. Ceilalţi acţionari cu câte 20 la sută erau: Theodor Adrian Niculescu, Dumitru Ştefuţi şi Gheorghe Vlădoiu. Ziarul local Gorjnews a scris pe larg despre contractele atribuite de CE Rovinari, pe vremea când era condus de Ciurel, firmelor lui Ştefuţi şi Niculescu cu care apoi Ciurel s-a asociat în vremurile de opoziţie.

A fost avansat

În 2012 însă, odată cu venirea la putere a USL, Ciurel a fost numit din nou director la Rovinari. La reorganizarea din octombrie 2012, Ciurel a devenit director general la complexul energetic Oltenia, care reuneşte termocentralele Işalniţa, Turceni, Rovinari şi Craiova II. El a fost prezentat de către Guvern drept manager privat întrucat Executivul se angajase în faţa celor de la FMI că va impune management privat şi profesionist la companiile de stat. Presa din acea perioadă a consemnat jocurile de culise în urma cărora Ciurel a fost desemnat manager privat. Astfel, firma germană de executive search Kienbaum, angajată de Guvern cu 250 de mii de euro, ca să găsească un manager privat la CE Oltenia ar fi înclinat pentru CV-ul unui specialist german. Premierul a dat de înţeles că îl preferă pe Ciurel şi până la urmă firma de executive search a oferit o listă cu mai multe nume, printre care şi cel al managerului român:

La Complexul Energetic Oltenia, dacă managementul este performant, nu merg pe altă soluţie. Nu mă obligă nimeni, nici FMI şi nici altcineva, să pun străini. O să pun manager străin sau manageri privaţi la companiile care sunt pe pierdere şi pe care nu sunt în stare să le restructurez eu însumi, dar la o companie care e pe profit, de ce să fac acest lucru? Trebuie să fii străin ca să fii bun manager? Sunt şi români care sunt foarte buni manageri în companii din America sau din Marea Britanie. În România nu pot fi manageri? Unde constatăm că nu reuşim să avem un management românesc public performant, mergem pe acea soluţie (..) Eu am discutat de multe ori cu cei de la FMI şi mi-au spus că nu trebuie să punem manageri privaţi, ci să punem manageri performanţi şi nepolitici”, a declarat premierul la începutul lui 2013.

Un detaliu interesant

Faptul că Laurenţiu Ciurel era vicepreşedinte al PSD Gorj nu a mai contat. A fost de folos în schimb pentru justificarea numirii faptul că Laurenţiu Ciurel are dublă cetăţenie, română şi australiană. Între 1997 şi 2000, el a lucrat ca şi analist diagnoză vibraţii la compania Rotating Machine Engineers din Adelaide, Australia. Potrivit CV-ului lui Ciurel, compania din Australia se ocupa cu mentenanţa pentru firme din energie, minerit, industria cimentului, industia aluminiului, prin analiza şi interpretarea vibraţiilor la utilaje în mişcare de rotaţie. Cetăţenia şi experienţa lui Ciurel din Australia au fost de folos pentru prezentarea acestuia în faţa FMI drept un specialist de anvergură internaţională. Potrivit unor surse bine informate, este o uzanţă a serviciilor de informaţii să trimită specialişti români la perfecţionare în afara ţării.

Cristea ‘tanchistul’

Dumitru Cristea, apropiat de PSD, a fost numit director general al complexului energetic Turceni pe 24 mai 2007, tot de către ministrul Economiei, Varujan Vosganian şi şeful AVAS, Theodor Atanasiu.

În noiembrie 2008, Dumitru Cristea a fost arestat pentru trei zile în cadrul unei anchete a DNA Târgu Jiu, apoi în 2009 a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Cristea a fost acuzat că a cumpărat un tractor forestier de tip buldotanc nefolositor şi uzat de la o firmă controlată de  Mugurel Surupăceanu (FOTO JOS cu utliajul și Mugurel Surupăceanu), fost parlamentar şi prefect PSD de Gorj. CE Turceni a cumpărat buldotancul la un preţ de 4 ori mai mare decât valora în realitate. Surupăceanu importase utilajul din Ucraina cu 50 de mii de dolari şi l-a vândut CE Turceni cu peste 800 de mii de lei, adică peste 200 de mii de dolari, la cursul de la vremea respectivă.

În 2012, Surupăceanu a demisionat din Parlament şi nu a mai candidat tocmai pentru ca dosarul lui să fie mutat de la Înalta Curte la instanţele inferioare locale. Strategia nu ţinut la Tribunalul Gorj care, în octombrie 2013, l-a condamnat la 7 ani de detenţie. Fostul director Dumitru Cristea a primit 6 ani.

Cu toate acestea, pe 24 februarie 2015, Curtea de Apel Craiova l-a achitat pe fostul deputat PSD Mugurel Surupăceanu şi l-a condamnat pe fostul director CET Dumitru Cristea la 4 ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de 6 ani şi cu interdicţia de a mai deţine funcţii publice sau în cadrul companiilor de stat.

Graure, spaima gălăţenilor, a sponsorizat Gala Bute

Octavian Graure era director economic la CE Turceni în 2007. Acum, el este trimis în judecată pentru abuz în serviciu alături de fostul director general Dumitru Cristea.

Graure a devenit director general al CE Turceni în guvernarea PDL când  CET a sponzorizat Gala Bute cu 100.000 de lei.

“Este un eveniment naţional, iar sponsorizarea aceasta vine de la sine. Trebuie să sprijinim astfel de evenimente, cu ecou internaţional. Eu cred că este o contribuţie motivată”, declara presei locale directorul Graure în 2011.

Ulterior, după venirea la putere a USL, Graure a devenit director adjunct economic în cadrul CE Oltenia Sucursala Turceni şi apoi directorul termocentralei Halânga din cadrul Regiei de activităţi nucleare (RAAN) din Drobeta Turnu Severin.

Între septembrie 2013 şi aprilie 2015 a fost director al CET Galaţi. Graure a fost numit director la Galaţi pe vremea când ministrul Energiei era Constantin Niţă (PSD). Electrocentrale Galaţi este deţinută de Electrocentrale Grup deţinută la rândul ei de Ministerul Energiei. Directorul Graure avea un salariu lunar de 18.000 de lei. Cu toate acestea, sub mandatul lui, Electrocentrale Galaţi a intrat în insolvenţă, iar oraşul de la Dunăre a rămas fără apă caldă şi căldură.

În aprilie acest an, Graure a fost reprimit de directorul general Laurenţiu Ciurel la CE Oltenia şi a devenit contabil şef la termocentrala Işalniţa din cadrul CE Oltenia.

Cei trei directori vor fi judecaţi acum de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, alături de premierul Victor Ponta şi senatorul Dănuţ Şova. Procesul începe luni, 21 septembrie, în cameră preliminară.

Premierul Victor Ponta a fost trimis în judecată, joi, de procurorii DNA, în dosarul în care era cercetat, alături de alte patru persoane, între care senatorul Dan Şova şi directorul Complexului Rovinari. Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție. Ponta este acuzat de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată și spălarea banilor.

 

Mai multe puteți citi aici.

Președintele României Klaus Iohannis a transmis vineri Senatului cererea de reexaminare a Legii privind Codul fiscal. Premierul Victor Ponta este de părere că respingerea de către președinte a noului Cod fiscal are ca posibile explicații fie „o decizie pur politică de blocare a activității economice a Guvernului cu orice cost”, fie „o decizie luată în afara României și împotriva intereselor României”.

„Susținem relaxarea și simplificarea fiscală prin reducerea unor taxe și impozite în condițiile în care sunt asigurate premisele pentru consolidare fiscală și predictibilitate. Din această perspectivă, considerăm că noul Cod fiscal poate fi pus în aplicare numai după o riguroasă și temeinică analiză a implicațiilor întregului set de măsuri fiscale și bugetare asupra construcției bugetului general consolidat, atât pentru anul 2016, cât și pentru anii următori și numai cu respectarea obligațiilor asumate de România și a legislației interne referitoare la disciplina financiar-bugetară„, arată șeful statului în cererea de reexaminare.

Potrivit președintelui, punerea în aplicare a noului Cod fiscal „ar genera implicații majore la nivelul construcției bugetare pentru anii următori din perspectiva obiectivului de menținere a consolidării fiscale”.

„Decizia domnului Klaus Iohannis de a respinge noul Cod Fiscal (agreat și lăudat de mediul de afaceri, votat în unanimitate de Parlament, așteptat de societatea românească în ansamblu nu doar pentru că readuce cota de TVA la 19%, ci pentru că garantează dezvoltarea economică și socială a țării) are doar două posibile explicații: este o decizie pur politică de blocare a activității economice a Guvernului și a țării cu orice cost (ceea ce făcea și Traian Băsescu indiferent la consecințele negative); este o decizie luată în afara României și împotriva intereselor României pe care dl. Iohannis trebuie să o aplice cu orice risc (ceea ce nici măcar Traian Băsescu nu ar fi făcut vreodată)”, a scris premierul vineri pe Facebook.

Potrivit lui Ponta, „indiferent care din cele două variante e cea reală oricum pentru români este cea mai proastă veste posibilă (iar pentru cei care au votat în noiembrie cel mai clar semn că au fost înșelați)”.

„Vestea bună este că azi putem consemna finalul oricărei iluzii despre noul PNL (mai slugarnic și mai neserios chiar și decât vechiul PDL) — după ce au spus cât de bun e Codul fiscal care este de fapt liberal, după ce au pus în programul lor de guvernare cota de 19% ca bază (amendamentul a fost al lor în Comisia de buget) și după ce au votat în unanimitate în urmă cu trei săptămâni în Camera Deputaților proiectul — acum vor spune că are dreptate Iohannis și Codul fiscal e foarte prost!!! E clar că noul PNL este condus de reprezentanți nu doar slugarnici și ticăloși, ci de-a dreptul niște moluște politice! Se vor sinucide jalnic — Să le fie țărâna politică ușoară!„, conchide premierul.

Președintele Klaus Iohannis a transmis Senatului, vineri, cererea de reexaminare a Legii privind Codul fiscal, a anunțat Administrația Prezidențială.

Iohannis susține că, potrivit evaluărilor Comisiei Europene și Fondului Monetar Internațional, „punerea în aplicare a noului Cod fiscal atrage, în mod evident, ratarea obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO), respectiv: deficit structural de 1% din PIB și deficit bugetar ESA de 1,2% din PIB, conform Programului de Convergență și Strategiei Fiscal-bugetare”.

„O asemenea dinamică denotă instabilitate în abordarea fiscal-bugetară: de la deficite mari se trece la deficite mici, apoi din nou la deficite mari etc”, arată președintele.

El spune că, „în absența unei ajustări negative de mare amploare pe latura cheltuielilor, cadrul fiscal-bugetar preconizat va fi incompatibil cu menținerea procesului de consolidare fiscală și cu respectarea obiectivului bugetar pe termen mediu asumat de Guvern prin documentele oficiale de politică economică, respectiv prin Strategia Fiscal-bugetară 2015-2017 și prin Programul de Convergență 2015 — 2018″.

„Cu alte cuvinte, prin noul Cod fiscal se va înregistra o abatere semnificativă de la cadrul de stabilitate și predictibilitate asumat prin tratatele europene și legislația internă. În acest sens, se cuvine a fi subliniată diferența majoră dintre un deficit bugetar neintenționat, ca efect al unei dinamici economice nefavorabile, și un deficit bugetar deliberat, așa cum este cazul scenariului actual de politică fiscal-bugetară”, explică șeful statului în cererea de reexaminare.

Klaus Iohannis subliniază că „legiuitorul trebuie să promoveze o atitudine echilibrată și rațională, de natură a nu genera disfuncționalități care, ulterior, să necesite frecvente corectări de ordin legislativ”, motiv pentru care „în elaborarea unui nou Cod fiscal nu ar trebui promovate politici care generează fiscalități excesive, dar nici relaxări accentuate”.

„Măsurile de austeritate ale anului 2010 trebuie să rămână istorie. Revenirea la politici fiscale riscante și cu consecințe negative pe termen lung reprezintă o experiență pe care nu numai clasa politică nu și-o mai poate permite, dar, mai ales, costurile acestora nu trebuie să mai fie suportate de cetățeni”, afirmă Iohannis în cererea de reexaminare.

În opinia sa, „bunăstarea economică unanim dorită de toate forțele politice din România în beneficiul cetățenilor și al agenților economici poate fi atinsă numai printr-o abordare fiscal-bugetară responsabilă, predictibilă pe termen lung, în concordanță cu obiectivele de creștere economică sustenabilă”.

„Simpla relaxare fiscală, neînsoțită de continuarea procesului de creștere a colectării veniturilor și de o reașezare sustenabilă a cheltuielilor bugetare, pentru o cât mai rațională cheltuire a banului public, poate conduce la acumularea de dezechilibre care vor greva asupra evoluțiilor economice și sociale viitoare”, precizează Iohannis.

Din perspectiva sustenabilități cadrului fiscal-bugetar, în legătură cu intrarea în vigoare a Codului fiscal în forma transmisă la promulgare, Iohannis semnalează „o serie de riscuri interne și externe”: „în plan intern — riscurile și vulnerabilitățile ar putea fi reprezentate, în primul rând, de revenirea la o politică fiscal-bugetară prociclică, într-un moment cât se poate de nepotrivit, în care România are nevoie să iasă pe termen lung din capcana politicilor prociclice, care induc creștere economică nesustenabilă și dezechilibre masive în recesiune”.

„Un alt risc este reprezentat de absența unei corelări necesare între prioritățile și politicile fiscale, pe de o parte, și prioritățile și politicile bugetare, pe de altă parte. O consecință a intrării în vigoare a noului Cod fiscal poate fi și neglijarea unor priorități bugetare asumate prin consens politic, cum ar fi obiectivul de creștere a bugetului pentru apărare la 2% din PIB până în anul 2017. Alte riscuri și vulnerabilități la adresa cadrului fiscal-bugetar ar putea decurge din contextul european și internațional actual, în care situația economică a Greciei generează incertitudini majore, nu doar în zona euro, iar piețele financiare globale pot resimți șocuri și căderi dintre cele mai puternice. În acest context, riscul de finanțare ar putea crește semnificativ”, se arată în cererea de reexaminare.

Totodată, președintele semnalează că „promovarea unui model economic axat pe creșterea consumului în dauna investiților ar putea supralicita aportul consumului la creșterea economică și, în plus, ar putea afecta și competitivitatea și balanța externă a României”.

„Nu în ultimul rând, actualul scenariu fiscal-bugetar ar putea afecta obiectivul asumat explicit de către Guvern privind aderarea la Zona euro. În eventualitatea și în funcție de amploarea materializării acestor riscuri, situația macroeconomică a României ar putea suferi o deteriorare apreciabilă și, posibil, de lungă durată, fapt ce ar atrage necesitatea unor ajustări costisitoare în plan fiscal-bugetar”, afirmă președintele.

El subliniază că România, ca stat membru UE, și-a asumat o serie de obligații în vederea respectării unor indicatori fiscali-bugetari prevăzuți expres în legislația primară și secundară a Uniunii, precum și în Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare, ratificat prin Legea nr. 83/2012.

„Legea privind Codul fiscal consacră dispoziții care induc un efect contrar actului normativ sus-menționat. Prin inducerea unui deficit bugetar semnificativ mai mare se ignoră angajamentele bugetare asumate de România la nivel european. În contextul economic actual, considerăm că implementarea noului Cod fiscal comportă serioase rezerve de oportunitate, având în vedere, în principal, reversarea procesului de consolidare fiscală, realizare pe care România a obținut-o, în perioada post-criză, cu ajustări și eforturi semnificative”, se mai susține în cererea de reexaminare.

sursa: agerpres.ro

Victor Ponta la DNA
Victor Ponta la DNA

Victor Ponta a ajuns la DNA luni dimineaţă, puţin înainte de ora 11.00. El a părăsit sediul instituţiei după o jumătate de oră de audieri în dosarul Complexului Rovinari-Turceni.

Victor Ponta este urmărit penal de procurorii anticorupție în dosarul Turceni — Rovinari pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracțiuni), complicitate la evaziune fiscală în formă continuată și spălare de bani, în calitate de avocat (reprezentant legal al Cabinetului Individual de Avocat „Ponta Victor-Viorel”).

Faptele reținute de anchetatori ar avea legătură cu faptul că Ponta ar fi beneficiat de o parte însemnată din sumele obținute de către SCA „Șova și Asociații” de la complexurile energetice Turceni și Rovinari, deși nu a efectuat niciun fel de activitate profesională în temeiul convenției de conlucrare dintre cele două case de avocatură.

Mai multe informatii. http://www.obiectiv.info/breaking-news-victor-ponta-la-dna_77820.html

 

Peste 100 de liberali au protestat vineri dimineața în fața Instituției Prefectului Alba pentru a-și arăta susținerea față de moțiunea de cenzură PNL. Aceștia s-au prezentat în stradă cu pancarte, afișe, steaguri tricolore și au cerut demisia premierului spunând că ”dreptul la vot este un drept constituțional pe care nu ni-l poate lua nimeni”.

În rândul protestatarilor s-au aflat și reprezentanți ai administrației locale și județene, precum primarul Mircea Hava, viceprimarii Paul Voicu și Gabriel Pleșa, vicepreședinții CJ Alba, Florin Roman și Alin Cucui, respectiv mai mulți consilieri locali și județeni.

Manifestarea a început la ora 11.00, cu pancarde care aveau imprimate mesaje precum ”Victor ia-l pe Viorel și du-te”, ”Doar Ponta nu a înțeles de ce a pierdut alegerile”, ”Ponta = schimbare până la capăt”, ”Jos dotore și plagiatore”, ”Votul nu e o lozincă”, ”Jos mâinile de pe Justiție”, ”PSD = corupție”, ”Dacă furi la doctorat, sigur furi și de la stat”.

Şedinţa Legislativului în care se dezbate şi votează moţiunea de cenzură iniţiată de PNL împotriva guvernului Victor Ponta a început vineri, la Palatul Parlamentului, în prezenţa a 364 de senatori şi deputaţi, din totalul de 554 parlamentari.

Moţiunea de cenzură inititulată “Victor Ponta – demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul la vot nu e o lozincă!” este semnată de un număr de 183 de parlamentari, dintre care 12 de la PSRO şi doi de la grupul democrat-popular, restul fiind deputaţi şi senatori ai PNL.

În ultima perioadă Guvernul Ponta, acompaniat din Parlament de către majoritatea PSD care îl susține, a dezlănțuit o campanie de comunicare prin care anunță majorări salariale în special pentru pentru bugetarii din administrația publică locală.

În schimb, în Parlament când au avut ocazia să dovedească că își doresc cu adevărat această măsură au blocat demersurile opoziției prin respingerea amendamentelor depuse de către PNL pe marginea Proiectului de lege de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice în anul 2015 precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

Reprezentanții puterii au preferat prin această lege să înghețe salariile pentru anumite categorii de bugetari, cei din administrația publică, pentru întreg anul 2015, iar acum, brusc, anunță în mod populist majorări.

În cadrul dezbaterilor din plen pe marginea acestui proiect de lege parlamentarii PNL au pledat pentru necesitatea creșterii salariilor pentru toți bugetarii, în susținerea acestei măsuri afirmând că este necesară majorarea salariilor cadrelor didactice, a cadrelor medicale, a celor care lucrează în asistenţă socială, dar, în acelaşi timp, au sacționat modul demagogic în care Guvernul Ponta conduce actul de guvernare şi încearcă să amăgească oamenii.

Spre exemplu prin amendamentuul susținut de mine în comisia de muncă se elimină prevederea Guvernului Ponta care a stabilit în mod discriminatoriu ca pentru anul 2015 munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar să fie recompensată doar cu timp liber. Am susținut ca recompensarea cu timp liber să fie opțională pentru munca prestată de personalul din unităţile sanitare, de asistenţă socială şi de asistenţă medico-socială, cu posibilitatea acordării unui spor de 100% din salariul de bază al funcţiei îndeplinite. Practic am pledat pentru o plată corectă, pentru o muncă prestată suplimentar, în afara programului.

Prin această ordonanţă a fost interzisă în mod expres acordarea tichetelor de masă, primelor şi altor bonificaţii, în condiţiile în care o serie de instituţii realizează şi sunt finanţate parţial şi din venituri proprii.

Liberalii au susținut că salariile sunt extrem de mici, sunt angajaţi cu studii superioare care după o lună de muncă pleacă acasă cu 650 de lei, în condiţiile în care valoarea coşului minim de consum este de aproximativ 1.000 de lei.

Modul de a face politică a PSD-ului și de a guverna a premierului Ponta este unul fals, ipocrit, condamnând categorii profesionale la un trai nedemn, la limita subzistenței.

Partidul Național Liberal condamnă modul în care PSD-ul încearcă să transforme funcționarii publici și bugetarii în general în masă de manevră pentru servirea intereselor electorale și propune o dezbatere publică reală, transparentă, pentru revizuirea legii salarizării unitare cu aplicare începând cel târziu din 1 ianuarie 2016.

Dan Simedru, deputat PNL de Alba

Guvernul Ponta a semnat un acord de împrumut de 200 milioane euro de la Banca Mondială pentru proiectul care vizează reducerea abandonului şcolar şi creşterea numărul înscrierilor la facultate.

Documentul a fost semnat de vicepreşedintele Băncii Mondiale (BM) pentru Europa şi Asia şi ministrul Finanţelor Publice.

De acest proiect vor beneficia circa 1.620.000 de elevi şi studenţi români din 1.100 de licee şi 300 de universităţi de stat.

Cifrele Institutului Naţional de Statistică arată că media abandonului şcolar la nivelul liceelor a crescut de la 2,2% la 3,8% din 2009 până în 2011. În liceele tehnologice este vorba de 5,3% în 2011, iar în liceele din mediul rural un abandon de 7% în clasa a XI-a în 2012.

În aceeaşi perioadă, rata de absolvire cu diplomă de bacalaureat a elevilor în vârstă de 18 ani a scăzut de la 63,4% la 39,2%, în mare parte din cauza modificării procedurilor de derulare a examenului.

În anul şcolar 2013-2014, 100.000 de elevi nu au obţinut Bacalaureatul (ori au picat examenul, ori nu s-au prezentat la examenul de maturitate)

În mediul universitar situaţia e ceva mai bună: 20.000 de studenţi au abandonat studiile universitare în anul academic 2013-2014, în primii doi ani de studiu, când se înregistrează un abandon ridicat.

Liniştea Paştelor s-a încheiat marţi, 14 aprilie 2015, Guvernul condus de Victor Ponta a publicat un raport al Corpului de Control în care fostul ministru al transporturilor Ludovic Orban este acuzat de realizarea unor documentaţii ilegale în ceea ce priveşte finanţarea lucrărilor de modernizare la DN 67C, denumită popular Transalpina, drumul peste munte care face legătura dintre judeţele Alba şi Gorj.

În raportul Corpului de Control al primului-ministru se vorbeşte negru pe alb de un prejudiciu de 50.000.000 lei, adică peste 1.000.000 euro. În acelaşi raport, se vorbeşte şi de „costuri suplimentare de finanţare în cuantum de 388.725.108,53 RON (91.050.170,45 EUR). Suma de 388.725.108,53 RON reprezintă o pagubă cauzată bugetului general consolidat al statului prin bugetul CNADNR S.A.”.

Spicuim din raportul Corpului de Control al primului-ministru:

„Drumul Naţional DN 67 C Bengeşti-Sebeş, scunoscut public sub denumirea de Transalpina, aparţine proprietăţii publice a statului şi a fost încadrat în categoria drumurilor naţionale secundare, întrucât a înregistrat o intensitate redusă a traficului.
Pe un sector de 45 de km din acest drum naţional, în perioada 2008-2014, nu a fost asigurată deszăpezirea sau combaterea poleiului pentru sezonul de iarnă (1 noiembrie-31 martie), întrucât cheltuielile necesare menţinerii în stare de viabilitate erau mai mari decât cele produse prin devierea circulaţiei pe alte trasee ocolitoare.
Potrivit dispoziţiilor legale, modernizarea drumurilor naţionale se finanţează, de regulă, din fonduri alocate de la bugetul de stat, iar nu prin excepţie, din venituri proprii ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A.
Repartizarea şi gestionarea fondurilor destinate modernizării drumurilor naţionale a fost stabilită în competenţa Ministerului Transporturilor, cu condiţia elaborării în prealabil a unor programe anuale şi de perspectivă.
(…)

CNADNR S.A. a achitat prin ordin de plată, de la bugetul de stat, suma de 49.994.542,18 RON cu TVA şi a emis bilete la ordin în moneda EUR, în valoare totală de 320.367.329,99 EUR, cu TVA, cu data scadentă în perioada 31.03.2011-31.12.2015.

(…)
Pentru realizarea obiectivului de investiţii „Modernizare DN 67C Bengeşti-Sebeş, km 0+000 – km 148+414”, CNADNR S.A. a achitat prin ordin de plată, de la bugetul de stat, suma de 49.994.542,18 RON.
Această sumă reprezintă o pagubă cauzată bugetului de stat întrucât a fost alocată CNADNR S.A. în baza unor hotărâri de Guvern adoptate cu încălcarea dispoziţiilor legale”.

Fostul ministru al transporturilor Ludovic Orban nu a avut încă o reacţie publică. Lucrările la Transalpina au fost realizate (până când au fost blocate) de firma lui Nelu Iordache, ROMSTRADE.

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook