Tags Posts tagged with "unire"

unire

Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești. Acest pas mic pentru omenire dar mare pentru istoria românilor este sărbătorit în fiecare an şi de către artiştii Centrului de Cultură Augustin Bena Alba.
 
    Ca în fiecare an, ziua de 24 ianuarie, ziua Unirii Mici, este sărbătorită de artiştii profesionişti ai Centrului de Cultură Augustin Bena Alba prin spectacole oferite locuitorilor acestui judeţ încărcat de istorie. Ei vin şi în acest an în faţa publicului cu două evenimente culturale deosebite.
    Primul eveniment este un spectacol de folclor susţinut în data de 22 ianuarie 2016, la Sebeş în Parcul Primăriei. Începând de la orele 12 iubitorii folclorului şi ai muzicii patriotice de calitate vor avea prilejul să se reîntâlnească cu orchestra Ansamblul folcloric al judeţului Alba condusă de dirijorul Alexandru Pal şi cu soliştii Roxana Reche, Maria Filimon, Floricica Moga, Dorina Nariţa şi Cătălin Haşa. Evenimentul este organizat de Centrul Cultural Lucian Blaga Sebeş în parteneriat cu Centrul de Cultură Augustin Bena Alba.
    Al doilea eveniment ce se va derula în contextul sărbătorilor unirii va avea loc în data de 24 ianuarie, la Sala Unirii din Alba Iulia. Începând cu orele 10, toţi cei care iubesc şi simt româneşte sunt aşteptaţi să asculte sau să se prindă în Hora Unirii interpretată de Fanfara judeţului Alba condusă de dirijorul Honcaş Coriolan.
prof. Daniela Floroian

Centrul de Cultura „Augustin Bena” Alba

Joi, 7 mai 2015, de la ora 11.00 la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia va avea loc vernisarea mini-expoziției Exponatul lunii mai. Cu această ocazie va fi expus sigiliul principelui Sigismund Báthory.

Istoria acestui sigiliu și modul în care a fost creat îl puteți afla fie participând la vernisaj, fie vizitând mini-expoziția în perioada 6 – 31 mai 2015, timp în care sigiliul va fi expus la muzeul albaiulian.

De precizat că acest sigiliu, datat în anul 1585 și aflat în patrimoniul muzeului, este cea mai veche atestare a utilizării unei steme transilvane deopotrivă cu cele ale celorlalte două țari românești.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba, Primăria Municipiului Alba Iulia și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

Marți, 7 aprilie 2015, ora 11.00, la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia va fi vernisat exponatul lunii aprilie. Cu această ocazie va fi expusă o inscripție votivă dedicată împăratului roman Caracalla.

Interesant că deși locul original al inscripției și condițiile descoperirii sunt imposibil de reconstituit, textul epigrafic sugerează că monumentul a fost amplasat în Principia, cea mai importantă clădire a castrului Legiunii XIII Gemina din anticul Apulum. Inscripția este unul dintre cele peste 25 de monumente epigrafice votive descoperite pe teritoriul castrului legionar din Apulum.

Astăzi, 27 martie, se împlinesc 97 de ani de la marele act al Unirii Basarabiei cu România, moment premergător Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.

Evenimentul va fi marcat şi la Alba Iulia de Platforma Unionistă Actiunea 2012 Filiala Alba. Reprezentanţii Platformei Unioniste vă așteaptă vineri, 27 martie, la ora 18:30 să participați la un flashmob inedit prin care vom marca 97 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.
Acțiunea se va desfășura la Obeliscul Horea, Closca si Crisan si va consta în lansarea de lampioane şi împărţire de panglici tricolore.
Cu mic, cu mare, unioniștii vor avea parte si de o surpriza: un spectacol de lumini și culori tricolore.

Pe 27 martie 1918 Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind astfel prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare.

Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.

Prin Tratatul de la București din 1812, partea situată la răsărit de Prut a principatului Moldovei a intrat în componența imperiului Rusiei. Din acel moment, au intrat în concurență, pentru locuitorii acestui ținut formând gubernia Basarabiei, două concepții identitare potrivnice : « românismul » care promova unirea politică și culturală a tuturor vorbitorilor graiurilor est-romanice indiferent de împărățiile ale căror supuși erau (Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus sau Imperiul Otoman), și «moldovenismul» susținut de autoritățile rusești, care promova deosebirea și despărțirea culturală și politică a vorbitorilor graiurilor est-romanice supuși ai «Țarului tuturor Rusiilor», de ceilalți. Unirea Basarabiei cu România votată la data de 27 martie (9 aprilie) 1918 de către Sfatul Țării, (parlamentul Republicii Democratice Moldovenești) reprezintă concretizarea și biruința mișcării « româniste » din acest ținut.

În contextul prăbușirii Imperiului Rus, anarhia și violența trupelor rusești debandate a determinat Sfatul Țării să cheme, în 13 ianuarie 1918 armata română în Basarabia, pentru a pune capăt jafului. Sovietul bolșevic din Chișinău, aflând despre chemarea trupelor române, a declarat că nu se va mai supune Sfatului Țării și a anunțat o primă pentru capetele conducătorilor guvernului Republicii. Până la urmă însă bolșevicii au fost nevoiți să părăsească Basarabia.

Unirea

Până la ședința din 27 martie 1918 a Sfatului Țării, comitetele ținuturilor din Bălți, Soroca și Orhei au fost consultate în privința Unirii cu Regatul României. Pe 27 martie, Sfatul Țării a votat în favoarea Unirii cu România cu următoarele condiții:

1. Sfatul Țării urma să ducă la bun sfârșit o reformă agrară, care trebuia să fie acceptată fără obiecțiuni de guvernul român;
2. Basarabia avea să rămână autonomă, având să aibă propriul său organ legislativ, Sfatul Țării, ales prin vot democratic;
3. Sfatul Țării avea să voteze bugetul local, urma să controleze consiliile zemstvelor și orașelor și avea să numească funcționarii administrației locale;
4. Recrutările aveau să fie făcute pe baze teritoriale;
5. Legile locale și forma de administrare puteau fi schimbate numai cu acordul reprezentanților locali;
6. Drepturile minorităților urmau să fie garantate prin lege și respectate în statul român;
7. Doi reprezentanți ai Basarabiei aveau să facă parte din guvernul central român;
8. Basarabia urma să trimită în Parlameantul României un număr de deputați proporțional cu populația regiunii;
9. Toate alegerile aveau să fie organizate pe baze democratice, urmând să se bazeze pe votul direct, egal, secret și universal;
10. Noua Constituție urma să garanteze libertatea cuvântului și a religiei;
11. Urma să fie proclamată o amnistie pentru toate persoanele care comiseseră infracțiuni politice în timpul revoluției.
12. Din cei 135 de deputați prezenți, 86 au votat în favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abținut, 13 deputați fiind absenți ( lista și opțiunile la votare).

Citirea rezultatului a fost însoțită de aplauze furtunoase și strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”.

Urmări

Timp de 22 da ani, Unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil rus, de tragediile colectivizării, ale Holodomorului, ale « terorii roșii » dezlănțuită de Ceka-GPU-NKVD și ale deportărilor către Gulag. Aceasta era întocmai scopul Sfatului Țării, inclusiv al delegaților ruși sau ucraineni care au votat Unirea.

În acest răstimp Basarabia a primit, conform datelor « Oficiului internațional pentru refugiați al Societății Națiunilor » întemeiat de Fridtjof Nansen, zeci de mii de refugiați din Rusia și Ucraina, majoritatea simpli civili (printre care meșteșugari sau mici prăvălieri evrei, credincioși pravoslavnici, simpli țărani ucraineni) care-și riscau viața trecând Nistrul înot sau pe ghiață sub gloanțele grănicerilor ruși (uneori și români). Dintre acești refugiați, socotiți indiferențiat « reacționari » sau « contra-revoluționari » de autoritățile sovietice, toți cei care se mai aflau în Basarabia în vara anului 1940, când Armata Roșie a ocupat țara, au fost deportați în Siberia.

După ce au participat la evenimente folclorice din Ungaria, Serbia şi România, Ansamblul Folcloric „Doina Aiudului” din cadrul Centrului Cultural „Liviu Rebreanu” revine în faţa publicului aiudean.

Membrii ansamblului vor putea fi văzuţi în spectacolul din 24 ianuarie, „Hai să dăm mână cu mână”, care va avea loc începând cu ora 18.00, la Centrul Cultural, un spectacol care marchează împlinirea a 156 ani de la Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza.

Evenimentul este organizat de Primăria/Consiliul Local Aiud şi Centrul Cultural „Liviu Rebreanu” Aiud, urmând a fi prezentat de Ioan Hădărig, directorul Centrului Cultural.

Participă Ansamblul Folcloric Doina Aiudului, soliştii Adriana Oţel, Teodora Zărnescu, Camelia Ilea, Michael Cetean, Alexandra Boar, Marius Moga, Mădălina Măcinic, Corina Poruţiu.

Taraful „Doina Aiudului”: Emilia Moga (vioară), Ioan Stănciulete (vioară), Doru Perşea (vioară), Cătălin Petric (saxafon), Cornel Bic (taragot), Marcel Şimandi (contrabass), Petre Bela (acordeon), Marius Moga (chitară/braci), dirijor: Alin Oltean (saxafon)

Instructor Samoilă Oltean, coordonator și coregraf: Nicolae Moldovan

Intrarea este liberă!

ALBA IULIA-ZLATNA 2-4 decembrie 2014

REZOLUȚIA Congresului Spiritualităţii Româneşti privind pregătirea şi desfăşurarea Centenarului Marii Uniri

Congresul Spiritualității Românești a aprobat în Plenul ediției a XVI-a din 2012 realizarea unui PROIECT privind pregătirea Centenarului Marii Uniri, fiind prima organizație care a elaborat și lansat, în anul 2013, un amplu PROGRAM în acest sens.

Am susținut, deci, cu doi ani în urmă, că nu era prea devreme pentru a lansa Proiectul întrucât la acest Centenar, în 2018, România să cunoască adevărata renaștere care, din păcate, nu s-a înfăptuit în sfertul de veac trecut de la descătușarea țării din totalitarismul comunist.

Pe baza unor propuneri venite de la organizații, instituții, personalități din întreaga lume dispunem astăzi de un impresionant PROGRAM, ținând seama de momentul aniversar al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

Este și motivul pentru care Congresul Spiritualității Românești și Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni care l-a creat în acest scop al strângerii legăturilor cu cele 13 milioane de români care trăiesc, muncesc, crează și își păstrează dorul de țară, câți există în afara hotarelor de astăzi ale României, se află acum în fruntea acestei acțiuni.

Proiectul nostru este, deci, al unității de neam, de limbă, credință, specific național, depășind condițiile în care istoria ne-a împins în urma Tratatului Ribbentrop-Molotov (Hitler-Stalin) din 23 august 1939 și a urmărilor celui de-al Doilea Război Mondial.

În următorii patru ani, România va trebui să înfăptuiască enorm pentru a se revigora și a se impune pe plan mondial pe măsura bogățiilor din această „grădină a Maicii Domnului”, cu oameni truditori pentru a-i da adevărata lumină și valoare pe care o merită.

Rugăm sistemul statal-administrativ al țării să-și însușească acest PROGRAM și să-l alăture altor direcții de dezvoltare pe care le prevăd prin proiect guvernamentale, fiind convinși că aducem puncte de vedere posibil de împlinit, deosebit de importante pentru strategia națională privind unitatea de astăzi și de perspectivă a neamului românesc atât de mult răspândit pe toate meridianele și paralelele și recunoscut prin valorile sale universale.

Vom susține cu tărie acest PROIECT adăugându-i noi propuneri până în momentul aniversării, astfel încât Centenarul Marii Uniri să devină o încununare istorică și o poartă spre alte dimensiuni ale ființei naționale românești.

PROGRAMUL propus face parte din această Rezoluție votată la Congresul al XVIII-lea, Alba Iulia, 3 decembrie 2014 Adoptat de Congresul Spiritualității Românești.

UN PROGRAM AL UNITĂȚII NEAMULUI Ediția a XVIII-a, Alba Iulia, 1-3 decembrie 2014 PRIVIND CENTENARUL MARII UNIRI – 2018

(…)

Și, iată, aniversăm acum 96 de ani de la Marea Unire, din care ultimii douăzeci stau sub semnul Congresului Spiritualității Românești, participanții la această întrunire, prezenți la 17 ediții, până la această a 18-a ediție, în număr de peste 7.200 de reprezentanți, din peste 40 de țări, devenind martorii activi ai sărbătoririi gloriosului eveniment. Ei sunt purtătorii credenționalelor de astăzi, care se încarcă aici de spirit național, ducându-l acasă ca pe o sfântă anafură pe care o împart cu cei de același neam din comunitățile din care fac parte, acolo unde muncesc și trăiesc, întărindu-se cu toții pentru păstrarea spiritualității românești.

Iar aniversarea acestor 96 de ani de la Marea Unire, trăită în locul în care ea s-a împlinit, la Alba Iulia, este clopotul deșteptării care va ține trează conștiința națională a tuturor românilor.

Pentru a se bucura cu adevărat, peste patru ani, de Centenarul Marii Uniri, toți românii, din țară și de pe întregul glob, așteaptă de la politicieni și oficialități să împlinească numeroase probleme privind viața materială a oamenilor și starea generală a națiunii.

Sărbătorirea rotundă a istoricului eveniment, la primul Centenar, va marca, peste patru ani, etapa istorică remarcabilă a evoluției României, cu toate piedicile determinate de al Doilea Război Mondial și urmările lui, cu Pactul Ribbentrop – Molotov (Hitler-Stalin) și introducerea totalitarismului impus de Uniunea Sovietică.

Congresul Spiritualității Românești, la întrunirea lui dedicată împlinirii a 21 de ani de la fondare a aprobat următorul Proiect, rugând Președinția, parlamentul și Guvernul României să-l preia în amplul Program care trebuie lansat de pe acum pentru a putea fi împlinit în următorii ani.

Susținerea cu fermitate a Republicii Moldova în vederea INTEGRĂRII în Uniunea Europeană și accentuarea influenței diplomatice pentru ca Ucraina și Serbia, țări în care se află peste un milion de români, indiferent de numele care îi definește în decursul vremurilor, să devină membre ale Uniunii Europene astfel încât comunitățile noastre istorice să beneficieze de aceeași calitate și de aceleași drepturi, făcând parte din același neam.

Constituirea unei Comisii Tripartite România – Republica Moldova – Ucraina în vederea statuării istorice a situației românilor din acest areal care cuprinde importante zone de românitate, pe lângă Centrul Basarabiei devenit Republica Moldova, Transnistria, Bucovina de Nord (Zona Cernăuți), Herța, Hotin, Transcarpatia, Buceac, zona Odesită, și stabilirea pârghiilor necesare pentru ca românii să beneficieze de aceeași limbă, credință, educație și instrucție egală cu frații din țară, să cunoască aceeași dezvoltare spirituală, artistică, științifică, asigurându-se creația și valorile românești. În acest mod vor fi eliminate de drept consecințele Pactului Ribbentrop – Molotov (Hitler – Stalin) în urma căruia s-a trasat fărâmițarea Basarabiei și împărțirea ei între mai multe state.

Crearea unei STRUCTURI SPECIALE de tip federativ, interstatale, între România și Republica Moldova, constituind o PREMIERĂ MONDIALĂ, prin care, recunoscându-se existența aceleiași spiritualități se va promulga același sistem de educație, învățământ, dezvoltare a științei, culturii și artei, a problemelor privind energia și sănătatea, susținerea sportului, turismului, altor domenii, inclusiv prin organizarea unor instituții, așezăminte, forme economice și administrative comune.

Este, de altfel, premiza specifică, determinată de aceeași conviețuire istorică, lingvistică, religioasă, indiferent de stabilirea determinată de alți factori a frontierelor ades schimbătoare. O astfel de structură va crea unitatea spirituală, mai presus de cea teritorială, cu mult înainte de integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, atestând că Hotărârea Sfatului Țării de la Chișinău din 27 martie 1918 a însemnat un moment fundamental în istoria Basarabiei devenită apoi Republica Moldova, primul pas limpede de apropiere de Europa, devenită Uniunea Europeană în care astfel își recâștigă locul de drept. În acest mod se va produce o dezvoltare comună și de perspectivă, precum și estomparea diferențelor dintre cele două state românești paralele, grăbindu-se integrarea europeană.

Realizarea AUTOSTRĂZII UNIRII care va lega CLUJ NAPOCA – ALBA IULIA – BUCUREȘTI de IAȘI și CHIȘINĂU, cu ramificațiile necesare CLUJ NAPOCA – IAȘI și cu legăturile cu Europa și statele din Asia Mică.

Sfințirea CATEDRALEI NEAMULUI în care să se oficieze TE DEUM-ul MARII UNIRI, cu participarea marilor PATRIARHI ai ortodoxiei și slujitori ai bisericii în spirit ecumenic. Cu acest prilej vor avea loc slujbe religioase la toate bisericile ortodoxe române din lume, iar în ziua de 1 Decembrie 2018, la orele 12.00, vor bate clopotele acestor biserici, potrivit fusului orar din România, Republica Moldova, Bulgaria, Grecia, Turcia, iar la celelalte conform decalajului fusului orar.

Organizarea unei sesiuni speciale în cadrul Parlamentului European, a unei expoziții istorice și așezarea unei Plăci memoriale care să consemneze pentru viitorime momentul centenar.

Inițierea și desfășurarea Concursului Internațional al Românilor de Pretutindeni destinat creării în domeniile științei, literaturii și artei, performanțelor sportive, dedicat evenimentului, organizat pe baza unor regulamente speciale, realizate cu consultarea asociațiilor de specialitate.

Reluarea tratativelor guvernamentale româno-ruse privind problema Tezaurului de la Moscova conținând valori incomensurabile, trimise acolo pentru a fi salvate în vremea Primului Război Mondial. Aceste bunuri care compun tezaurul nu au mai fost restituite, din cauza Revoluției Comuniste și a Unirii Basarabiei, care a produs încrâncenarea bolșevicilor împotriva României. Sperăm ca, în condițiile Europei de astăzi, să se găsească soluții pentru readucerea în țară măcar a acelor piese ce se mai află în custodia statului rus.

Introducerea evenimentului istoric în calendarul UNESCO în alte documente și materiale internaționale, pentru a fi consemnat în acțiuni speciale și în mijloacele media din întreaga lume.

Transformarea MONUMENTULUI din PARCUL CAROL în Panteon Național al Recunoștinței și Unității românești.

Realizarea și sfințirea MONUMENTULUI POPORULUI ROMÂN, făuritorul de drept al acestui neam, apărător și păstrător al ființei lui naționale și teritoriale, jertfelnicul care prin sângele lui a sfințit pământul traco-geto-dac, dându-i rezistență milenară pentru viitorul României și al Uniunii Europene. Propunem ca acest monument să fie ridicat, în mod simbolic, în apropierea Sfinxului din Carpați, desigur, cu respectarea tuturor prevederilor care protejează rezervația naturală din zonă.

Dezvelirea Monumentului Național al Unirii la București și la Alba Iulia, a unor monumente, busturi, Plăci Memoriale la Iași, Arad, Craiova, Constanța, Cluj, Cernăuți, Chișinău și în alte locuri.

Ridicarea Monumentului Regalității, marcând rolul regilor României și al Reginei Maria – a cărei acțiune a fost uriașă în înfăptuirea și recunoașterea României Mari și a unității naționale a neamului de către Cancelariile lumii.

Realizarea Monumentului Internațional al Înțelegerii Ecumenice, dedicat legăturilor creștine prin imaginile simbol ale Suveranului Pontif Ioan Paul al II-lea și P. F. Părinte Patriarh Teoctist la Craiova și Cracovia, localități legate de cei doi înalți prelați.

Publicarea monografiei ROMÂNIA ȘI ROMÂNII DE PRETUTINDENI (3-4 volume), evidențiind drumul istoric al românilor spre desăvârșirea UNIRII și stadiul actual (2018) al dezvoltării țării.

Publicarea Documentelor fundamentale dedicate unității și unirii neamului românesc, a Enciclopediei Unirii și a Atlasului Unirii, a altor istorii privind evenimentul și recunoașterea lui internațională, a altor lucruri semnificative și albume privind localitățile care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri, precum CARPAȚII – LEAGĂNUL UNITĂȚII ROMÂNEȘTI.

Baterea medaliei, plachetei, trofeului, altor însemne (cocarde, insigne, bannere) dedicate evenimentului.

Realizarea unui film artistic, a unor filme documentare, realizarea de emisiuni de radio și televiziune, publicarea de cărți și reviste de specialitate și popularizare în mai multe limbi, cu implicarea românilor de pretutindeni.

Omagieri la toate ambasadele României din lume, pentru marcarea evenimentului, cu o desfășurare specială în Franța, Anglia, Italia, Germania, Rusia, SUA ș.a., unde vor fi susținute conferințe istorice, simpozioane, spectacole cu participarea unor mari personalități. Cu acest prilej, pe unele clădiri din orașele legate de procesul făuririi Marii Uniri vor fi așezate Plăci Memoriale în limba română și a țării respective pentru consemnarea momentului istoric.

Onorarea unor importante personalități din țară și din lume, pentru rolul lor în susținerea României cu ordinul de stat Marea Unire – în grad de cavaler care trebuie instituit cu prilejul Centenarului.

Folosirea tuturor mijloacelor și oportunităților pentru ca acest Centenar să devină prilejul îmbunătățirii imaginii României în lume.

Fără îndoială că aceste obiective propuse de Congresul Spiritualității Românești, împreună cu numeroase altele, vor forma un PROGRAM GUVERNAMENTAL MONUMENTAL. Congresul este cel dintâi care înaintează propuneri de acțiuni concrete care pot sta la baza unui proiect unic, pentru că acest eveniment se cuvine celebrat în chip unitar, de întreaga românitate, ca un semn de maturitate a acestui neam la împlinirea a 100 de ani de la făurirea STATULUI UNITAR ROMÂNIA.

În felul acesta, Centenarul Marii Uniri va deveni monumentul istoric contemporan de întărire a ființei naționale a românilor de pretutindeni. Unirea este opera neamului întreg, infirmând vechea constatare a lui Herodot: neamul românesc este, astăzi, unit, oriunde s-ar afla el.

Programul de față este realizat pe baza propunerilor și aprobărilor Congresului de grupul de lucru format din:

Acad. Victor Crăciun – președinte
Acad. Mihai Cimpoi – Chișinău, membru al Congresului Spiritualităţii Româneşti
Acad. Vasile Tărâțeanu – Cernăuți, membru al Congresului Spiritualităţii Româneşti
Gen (r). dr. Mircea Chelaru, membru al Congresului Spiritualităţii Româneşti
Acad. C. Gh. Marinescu, membru al Congresului Spiritualităţii Româneşti
Dr. Avram Crăciun – membru al Academiei de Științe Agricole, membru al Congresului Spiritualităţii Româneşti
Preot paroh Constantin Târziu – Franța, membru al Congresului Spiritualităţii Româneşti
Prof. univ. dr. Corneliu Bucur, membru al Congresului Spiritualităţii Româneşti
Prof. Cristiana Crăciun, membru al Congresului Spiritualităţii Româneşti.

Foto: Diaspora TV, Austria

Un moment aparte din sărbătorirea Zilei Nationale la Alba Iulia a fost primirea soliilor cetăților de scaun, Târgoviște, Suceava şi Alba Iulia, care au transmis mesajul românilor din Muntenia, Moldova şi Transilvania.
Îmbrăcați în costume populare românești și haine de „sol”, reprezentanții Cetății Sucevei, Târgoviștei și Alba Iuliei au povestit cum „aici, s-au legat sorții Ţărilor Române sub același steag și în aceeași pecete, pentru ca toți românii, cu același grai și religie să se unească”.
Cel mai frumos moment a fost cel al solilor de la cetatea de scaun a Târgoviştei care au fost reprezentaţi de Vlad Ţepeş şi câţiva oşteni şi au pus în scenă tragerea în ţeapă a doi hoţi şi tâlhari.
În cadrul scenei au fost ridicate trei ţepe iar acest lucru ne pune un semn de întrebare: Pentru cine a rămas liberă această ţeapă? Asta deorece două s-au ocupat iar una a rămas vacantă!
teapa

Preşedintele ales al României, Klaus Iohannis a ajuns în urmă cu câteva momente la Alba Iulia unde va participa la câteva manifestări legate de Ziua Naţională. Iohannis va depune coroane la statuile Regelui Ferdinand şi Reginei Maria, va participa la Te-deum-ul de la Catedrala Reîntregirii, unde va rosti şi un scurt discurs, iar mai apoi va participa la parada militară organizată în cinstea Zilei Naţionale la Alba Iulia.
Venirea lui Klaus Iohannis a dat peste cap momentul primirii soliilor de la Sala Unirii, politicieni părăsind sala imediat cum au aflat că preşedintele ales a ajuns la Catedrala Reîntregirii!

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook