Tags Posts tagged with "traditie"

traditie

Un tren de legendă, coloana vertebrală a Ţării Moţilor, Mocănița, a fost pusă în funcțiune”. Această știrea bucură inimile moților ori de câte ori apare în ziarele din Alba. Din păcate, acest lucru se întâmplă pentru câteva zile pe an și doar pe o porţiune de zece la sută din traseul iniţial. Totuși, repunerea Mocăniței pe șine poate fi unul dintre primii pași, iar noi avem credința că hotărârea unor factori de decizie va face ca repunerea în funcțiune a Mocăniței să devină realitate..

Mocăniţa, trenul care a primit numele după zona pe care o tranzita, Mocănimea Turzii, de-a lungul secolului de existență, a însemnat pentru locuitorii Apusenilor mai mult decât un simplu tren.

Pentru mulţi dintre cei care mergeau în armată era primul contact cu civilizaţia, cu viaţa reală de dincolo de păşunile cu fân şi de gurile de mină.

Linia de cale ferată îngustă din Munţii Apuseni a fost construită la sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea, în timpul Imperiului Austro-Ungar. Garnitură de tren care circulă pe linia în cauză a fost numită “mocăniţa” datorită faptului că localnicii din zona respectivă sunt cunoscuţi şi sub numele de mocani.

Calea ferată traversa o parte din Munții Apuseni, cu o lungime de 94 km, și care lega orașele Turda și Abrud, a luat ființă între anii 1910-1912. Pratic, mocănița a fost data în funcțiune oficial la data de 20 iunie 1912 și a fost scoasă din uz în anul 1998.

Linia îngustă avea 21 de stații, din care 4 gări (Turda, Baia de Arieș, Câmpeni, Abrud) și 17 halte: Turda-Transbordare, Mihai Viteazu (Sânmihaiu de Sus), Cornești (Plăiești), Moldovenești, Buru, Ocolișel, Vidolm, Ocoliș, Lunca-Poșaga (Lunca Arieșului), Sălciua, Brăzești, Sartăș, Hădărău (Hădăreni), Lupșa, Mușca, Bistra și Roșia Montană. În ultimii ani pe această rută circulau zilnic (dus-întors) 3 trenuri: un accelerat (cu 2 clase) și 2 personale (cu 2 clase).

Trenul accelerat parcurgea cei 94 km în cca 5 ore și 30 minute (oprind în numai 6 stații), iar cele personale în cca 6 ore și 30 minute (oprind în toate stațiile). Mocănița oprea însă și între stații, când pasagerii ocazionali făceau semne cu mâna.

Viaţa Mocăniţei a adunat de-a lungul secolului de existenţa povesti şi întâmplări care de care mai interesante. De la traficul cu brazi făcut de mecanicii de locomotivă până la defecţiunile care blocau linia pentru ore bune, toate au rămas în memoria oamenilor care au circulat cu ea. Liviu Sturză, un domn din Abrud îşi aminteşte “cum era pe vremuri. Veneam din Turda, făceam vreo 12 ore până la Abrud, cu staţie de 2 ore la Baia de Arieş. Noi am fost chiar legaţi de aceasta mocăniţă. Când mergeau tinerii în armată, se adunau cu zecile pe peronul gării, cu formaţie de cântăreţi, iar de acolo, cu bere, cu ţuica cu vin cu distracţie, plecau spre Turda, de unde se mutau în trenul mare, iar de acolo la âncorporare la Alba Iulia.

Viceprimarul Dorel Pasca povesteşte că “făceam naveta cu ea la şcoală la Turda, făceam foarte mult până în Turda, erau şi vagoane de marfă aduceau nisip de Mureş şi multe materiale prelucrate din lemn le ducea de la Câmpeni la Turda şi le duceau apoi pe vagon mare.”

Mocăniţa era pe vremuri mijloc de transport şi pentru nuntaşii care mergeau să aducă mirele şi mireasa, din sate diferite. “Cântam prin gările unde oprea să alimenteze, cântam în tren, la sărbători, la nunţi, am cântat până-n ultimul canton, am jucat până-n ultima gară. Ce veselie era, câte nunţi n-am făcut pe mocăniţa! Trebuia să ducem mireasa la mire, se urcă toată nunta-n tren, chefuiam acolo cât ţinea drumul, apoi din gară, mergeam cântând 7-8 kilometri pe jos, până la Ciuruleasa, Cerchez, Dealu Mare, Avram Iancu, Târsa, şi abia acolo începea nunta, ţinea până duminică noaptea, cât te-ntelegeai cu omul”, povesteşte unul dintre veterani Mocăniţei.

Segmentul de linie dintre Abrud şi Câmpeni a reuşit să scape de distrugerea definitivă, şi datorită faptului că autorităţile locale au fost mai vigilente şi nu au permis furtul şinelor de fier. Acum, după mai multe reparaţii şi la iniţiativa unei firme specializate, mocăniţa este din nou pe șine.

Din 2005, “mocăniţa”, o locomotivă cu aburi şi două vagoane de epocă, circulă anual, vara, timp de câteva zile, la iniţiativa unui investitor austriac, Georg Hocevar, care a încercat în acest mod să demonstreze că un astfel de “tren” ar putea constitui un punct de atracţie pentru turişti.

Primăriile Abrud, Roşia Montană şi Câmpeni au încheiat și un protocol de colaborare cu Asociaţia pentru Păstrarea Liniilor Ferate Înguste din România, având ca scop administrarea, promovarea, reabilitarea şi exploatarea liniei înguste de cale ferată pe traseul Abrud-Gura Roşiei-Cîmpeni.

Traseul respectiv a fost curăţat şi verificat, fiind completat materialul rulant acolo unde a fost cazul, iar la inceputul lunii iulie, ţinând cont că, în contextul organizării “Târgului de Fete” de pe Muntele Găina, se aşteapta ca numărul turiştilor în zonă să fie mai mare, “mocăniţa” a fost repusă pe şine.

O primă cursă a fost programată pentru vineri la ora 16,00, iar apoi, sâmbătă şi duminică ora de pornire din Abrud a fost 12,00. Un bilet dus-întors costa 25 de lei pentru adulţi, respectiv 15 lei pentru copii. Durata călătoriei era de trei ore, dus-întors, lungimea traseului fiind de mai puţin de 15 kilometri. Capacitatea ‘mocăniţei’ este de 70 de locuri. Primarul Nicolae Simina spune că primăria Abrud s-a implicat în repunerea în funcţiune a Mocăniţei. “Am acordat suport pentru a se repara linia, iar astăzi vom merge la Câmpeni cu Mocăniţa, la solicitare deocamdată, iar în viitor speram să intre într-un program de week-end

Cea mai mare parte din linia de cale ferată îngustă Abrud-Turda a fost dezafectată, chiar dacă, la solicitarea Consiliului Judeţean Alba, în 2005 a fost declarată monument istoric pe tronsonul Abrud-Vidolm, care se întinde pe circa 70 de kilometri.

Vineri, 28 noiembrie 2014, ora 13.00, la Muzeului de Artă Sacră „Reîntregirea” al Arhiepiscopiei Ortodoxe Alba Iulia va avea loc vernisajul expoziţiei „Protopopiatul Ortodox Alba Iulia – Mărturii din colecţii şi arhive”.

În expoziţie sunt prezentate icoane, cărţi, veşminte, potire, antimise, cruci şi prapori provenind de la parohiile ce alcătuiesc Protopopiatul Ortodox Alba Iulia. Dintre obiectele bisericeşti se remarcă una dintre cele mai vechi icoane pe lemn ale Transilvaniei, realizată în secolul al XVI-lea, provenind de la Parohia Ortodoxă Ţelna. De asemenea vor fi expuse copii ale unor documente din perioada 1863-1926, ce prezintă diferite aspecte ale activităţilor ce au fost desfăşurate în cadrul parohiilor.

Evenimentul este organizat de Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia, Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, Consiliul Judeţean Alba şi Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia.

Expoziţia este deschisă publicului în perioada 28 noiembrie-18 decembrie 2014.

Tradiţia va fi din noula ea acasă, duminică, 6 iulie,  la Tarcău în comuna Rîmeț, unde are loc a patra etapă zonală a Festivalului Cultură pentru Cultură, concurs ce va reuni comunele de pe Valea Mureșului. Competiția din acest an va una foarte strânsă. Se vor întrece în probe de meșteșuguri populare, gastronomie tradițională și spectacole de folclor ce valorifică cele mai frumoase tradiții, jocuri și melodii populare din zona pe care o reprezintă, comunele Noșlac, Unirea, Fărău, Ciugud, Stremț, Cricău și Livezile.

Juriul este format din Sorica Fărcaș-coregraf, Daniela Floroian-directorul Centrului de Cultură Augustin Bena Alba, Teodora Zărnescu-prof.dr. la Liceul de Arte din Alba Iulia, Gheoghe Burz-prof. la Liceul de Arte din Alba Iulia, Romi Adam- artist plastic, Cosmin Toma-maestru bucătar iar președinta juriului este Gheorghița Nicolae-cunoscuta interpretă de folclor dar și realizatoare a emisiunii Tezaur Folcloric.

În recital vor evolua interpreții Ansamblului Folcloric al Centrului de Cultură Augustin Bena: Roxana Reche, Floricica Moga, Dorina Narița, Cătălin Hașa, Nicolae Tuhuț și Maria Filimon acompaniați de orchestra condusă de dirijor Alexandru Pal.

Festivalul se înscrie în cadrul unui amplu program al Consiliului Județean Alba de promovare turistică a celor mai pitorești locuri și a celor mai reprezentative sărbători populare din județul Alba și se va desfășura în contextul nedeiei ,,Sărbătoarea Mocanilor de pe Tarcău,, ce are loc în fiecare an în preajma sărbătorii religioase ,,Sfinții Apostoli Petru și Pavel,,.
Organizatorii evenimentului sunt Consiliul Județean Alba, Centrul de Cultură Augustin Bena Alba și Primăria și Consiliul Local Rîmeț.

IMG_1539_resizeLa sfârşitul săptămânii trecute, Bucureştiul a găzduit Târgul de Turism al României, eveniment la care au luat parte administraţii locale ţi judeţene din ţară, dar şi agenţi economici. Paleta de oferte turistice pentru acest an a fost extrem de largă. Pentru al doilea an la rând, zona noastră a fost reprezentată de Consiliul Judeţean Alba şi Primăria Alba Iulia. Sâmbătă, participanţii la târg au avut parte de un moment care a îmbinat tradiţia şi istoria judeţului Alba.

Judeţul Alba a prezentat un moment artistic oferit de către Ansamblul „Floarea de Colţ” din Galda de Jos, împreună cu soliştii Alexandra Scrob, Alexandra Polhac, Bucur Gabriel Teodor, Maria Dan Păucean. Au mai participat la eveniment „Făşangii” de la Cetea coordonaţi de Ionel şi Violeta Sârbu şi un mic grup al Lupilor de Fier ai Apoulonului.

Iată câteva fotografii surprinse în acest weekend la evenimentul de referinţa al turismului din România.

sugagÎn comuna Şugag se păstrează şi astăzi un obicei vechi de când este lumea. În fiecare duminică, gospodarii din cele şapte sate de pe dealuri se adună în faţa primăriei, la porunci.

Duminica, imediat după terminarea slujbei de la biserică, zeci de oameni din satele comunei Sugag se adună în faţa clădirii consiliului local, la porunci, unde aleşii locali le citesc hotărârile luate de consilieri şi le comunică

informaţii de interes public. Tot atunci oamenii discută cu primarul şi viceprimarul comunei problemele pe care le au şi de care depinde soarta comunităţii. Localnicii spun că originea obiceiului poruncilor se pierde în negura vremurilor si că el dăinuie de veacuri. Dumitru Tomescu, un bătrân din Dobra spune că „aşa am pomenit din moşi – strămoşi, în fiece duminecă să ne strângem la porunci la consiliu. Aşa o fost pe vremea regelui, aşa o fost şi pe vremea comuniştilor şi aşa va fi şi de acum înainte că aşa am pomenit noi mărginenii.”

Poruncile au apărut ca o nevoie de comunicare între autorităţi şi populaţie.  Se pare că acestă metodă extrem de eficientă a fost adoptată din cauza suprafeţei mari de teren pe care sunt răsfirate casele din Ăugag şi a lipsei altor mijloace de comunicare.  Dacă din bătrâni s-a păstrat numele de porunci, acum denumirea lor oficială s-a transformat în comunicări săptămânale.

Constantin Jinar, primarul Sugagului este convins că un alt mod de a comunica nu există. El spune că nici metodele de comunicare prin telecomunicaţii nu poate fi atât de sigure. „Fiind o comună cu şapte sate este imposibil să aduci la cunoştinţa fiecărui locuitor cele hotărâte la nivel local sau judeţean de către autorităţi, dar aşa,prin viu grai este sigur că nu apar neclarităţi”  mai spune Ghiorghioiu.

La poruncile duminicale se fac şi anunţuri mai puţin oficiale, cum ar fi, „Ghiţă a lu’ Coman din Jidoştină cheamă pe ai lui Ghenea la nuntă.  Si pot să meargă toţi ăia din Jidoştină, că ştiţi că îi băiat bun şi fata din Săşciori cu care să însoară îi faină foc” sau altele dojenitoare, „Martin să facă de bine să îşi repare gardul din partea întâi de păşunat că de nu îi de ruşine la tot satu’, că numa’ a lui îi la pământ”.

Chiar dacă zona este acoperită de telefonia mobilă, oamenii sunt hotărâţi să nu renunţe la Porunci, ei fiind convinşi că este cel mai bun mod de a dialoga liber cu aleşii locali.

Emanuel Jilinschi

p

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook