Tags Posts tagged with "sunt"

sunt

primariaCa în fiecare toamnă, la puţin timp de la începerea anului şcolar, liceenii din Alba Iulia se pregătesc de Balul Bobocilor.

În fiecare liceu din Alba Iulia, agitaţia este pe cale să înceapă.

Una dintre marile probleme cu care se confruntă tinerii este susţinerea de care are nevoie un astfel de eveniment.

Cu atât mai mult în vreme de criză, soluţiile pe care elevii le au la dispoziţie sunt extrem de puţine.

În urma numeroaselor solicitări adresate primarului municipiului Alba Iulia-Mircea Hava, administraţia locală se va implica că în fiecare an în susţinerea balurilor bobocilor.

Astfel, municipalitatea va putea să ofere un sprijin important şi egal pentru toţi cei care doresc să înceapă liceul aşa cum am făcut-o cu toţii.

Primăria va asigura, printr-un parteneriat cu Casa de Cultură a Sindicatelor Alba Iulia, închirierea sălii de spectacole pentru organizarea evenimentelor.

În acest fel, bobocii din toate unităţile vor putea să îşi înceapă experienţa de licean într-un mod plăcut şi conform tradiţiei.

Imagine0193Asociația Absovelnților Universității „1 Decembrie 1918” Alba Iulia a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă la sediul acesteia, lansarea proiectului „Știu cine sunt, știu ce vreau!”, finanțat de Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Alba, proiect ce are ca parteneri Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia și Inspectoratul Școlar Județean Alba. Proiectul își propune Stimularea tinerilor din Alba Iulia spre a-și alege corect un pachet educațional adaptat la piața muncii și la propria personalitate.

Pentru a atinge acest deziderat echipa de proiect a stabilit un set de obiective precum:

O1. Creșterea nivelului de autocunoaștere și dezvoltare personală pe perioada derulării proiectului a 40 de tineri albaiulieni în scopul orientării acestora spre un pachet educațional potrivit propriei personalități.

O2. Dezvoltarea unei campanii de informare a tinerilor asupra importanței deciziei care privește pachetul educațional ales pe perioada derulării proiectului.

O3. Dezvoltarea a două studii sociologice profesioniste de cercetare asupra sferelor de influență care afectează formarea educațională a tinerilor albaiulieni.

Proiectul se adresează unui număr de 40 de beneficiari direcți și unui număr peste 1000 de tineri aflați în ultimul an de liceu.

Motivația realizării unui astfel de proiect o reprezintă faptul că în ultima vreme tot mai mulți absolvenți de studii univeristare ajung la concluzia că nu și-au ales bine pachetul educațional, că nu sunt se pot integra pe piața muncii din acest motiv și sunt nevoiți să apeleze la diverse cursuri de pregătire suplimentară sau chiar să se înscrie la studii univeristare pe o altă specialitate, acest lucru făcându-se de această dată contra cost, deoarece statul român nu finanțează decât o singură dată studiile universitare.

Așadar, tânărul nemulțumit de absolvirea unei facultăți la care poate a ajuns influențați de părinți în timpul liceului sau poate de colegii de generație, e nevoit să o ia de la capăt și să își mai irosească o perioadă din viață în încercarea de a-și găsi un rost în viață și de a-și clădi o carieră.

Acest demers al tânărului care alege să se mai înscrie la facultate crează însă un handicap în relația cu tinerii de vârsta lui, dar mai ales o frustrare care afectează tânărul și în plan emoțional și psihic.

Tocmai de acea considerăm important ca tânărul elev de liceu să încerce să își facă o viziune personală asupra carierei lui pe mai departe și să diminuăm în cadrul acestui proiect efectele negative ale unei alegeri proaste.

O alegere bună a pachetului educațional face ca atunci când tânărul ajunge în mediul universitar și știe că a făcut alegerea corectă, să fie mai încrezător, să acorde o atenție sporită studiului pentru că totul va face din plăcere.

Metodologia de lucru pe parcursul derulării proiectului „Știu cine sunt, știu ce vreau!” se axează pe două direcții principale dar bine conectate.

În primul rând ne gândim la educarea prin metode nonformale a participanților în cadrul a două ateliere de lucru la Roica și dezvoltarea personală a acestora bazată pe autocunoașterea dar și cunoașterea celorlalți și dezvoltarea tinerilor în grup.

Vom pune accent pe abilitățile lor încercând să stimulăm exercițiul și dezvoltarea acestor abilități, dar vom lucra și la aflarea unor noi abilități și conștientizarea acestora în scopul descoperirii de sine și de asemenea a creșterii încrederii de sine, a capacității de a lua o decizie în ce privește viața profesională.

A două direcție a proiectului nostru este este realizarea unui studiu sociologic în rândul studenților și a elevilor asupra sferelor de influnță care intervin în procesul de alegere a pachetului educațional în rândul tinerilor.

Tinerii chestionați vor afla direct de la cei implicați despre importanța luării unei decizii bune pentru viitorul profesional.

Proiectul se desfășoară în perioada 1 august – 15 noiembrie, prima fază a acestuia fiind dedicată etapei de pregătire a proiectului.

Atelierele de lucru axate pe autocunoaștere și dezvoltare personală se vor desfășura în perioada 20-22 septembrie, respectiv 11-13 octombrie 2013, iar studiul va fi realizat în jumatatea a doua a lunii octombrie.

Bugetul total al proiectului este de 7100 lei din care 1400 lei reprezintă contribuția Asociației Absolvenților Universității „1 Decembrie 1918” Alba Iulia și 5700 lei reprezintă finanțarea Direcției Județene pentru Sport și Tineret.

ziuaminerului2Localnicii din comuna Ziduri, jud. Buzau, doresc sa le transmita minerilor din comuna Rosia Montana, jud. Alba, ca sunt alaturi de ei si ca spera ca totul se va rezolva cu bine. Am vazut ca sunt disperati si unii dintre ei chiar s-au blocat in subteran, cerand autoritatilor sa ii ajute sa aiba in continuare locuri de munca in minerit, prin pornirea proiectului minier din localitate. Este o drama ceea ce traiesc ei si nu putem ramane indiferenti, ca romani si ca oameni. .
Ne amintim de minerii de la Sindicatul Viitorul Mineritului Rosia Montana care, in ianuarie – februarie 2012, cand am trait cea mai grea iarna din ultimii 50 de ani, au sarit in ajutor la deszapezirea mai multor localitati din judetul Buzau. Impresionati de imaginile pe care le-au vazut la televizor, acesti oameni si-au riscat vietile si au infruntat codul portocaliu de viscol si ninsori pentru a veni in ajutor buzoienilor. Au scos la lumina peste 100 de case ingropate in zapezi si au adus provizii de apa, conserve si paine. Acum e randul nostru sa ne aratam solidaritatea. Noi nu putem veni acum la Rosia Montana sa fim alaturi de ei, asa cum am vrea, dar dorim sa transmitem autoritatilor ca sustinem demararea mineritului in localitate, pentru ca acesti oameni sa aiba de lucru, pentru ei si copiii lor.
Oamenii din comuna noastra se indeletnicesc mai ales cu agricultura, avem teren agricol dar in rest nu sunt alte activitati in zona. Trebuie sa recunoastem ca o ducem greu, oamenii isi duc traiul cum pot, muncesc mult si nu reusesc decat sa aiba din ce trai. Dar ne descurcam cum putem si ne bucuram ca macar avem pamantul roditor care ne permite sa facem agricultura. Nu avem investitori privati la noi in localitate, desi ne-am dori, dar nimeni nu investeste. La fel ca noi sunt multe alte localitati din Romania, care ar avea mare nevoie de investitii private, dar nu investeste nimeni. Pe de alta parte, Rosia Montana are norocul unei mari investitii private, al unei firme care este in zona de peste 10 ani, din cate am auzit. Oamenii din Rosia Montana nu pot face agricultura, pentru ca nu au terenul potrivit, dar pot face minerit, asa cum au trait si stramosii si parintii lor. Daca au aceasta sansa, acesti oameni ar trebui sa fie lasati sa faca minerit, daca asta este ceea ce isi doresc, daca la asta se pricep si daca au si un investitor care sa finanteze mina respectiva.
Cand fiecare localitate din Romania va face tot ceea ce poate pentru a beneficia de pe urma resurselor pe care le are, pentru a se dezvolta si pentru a da oamenilor de lucru, atunci cu siguranta ca Romania si toti romanii o vor duce mai bine.Noi, locuitorii comunei Ziduri, suntem solidari cu minerii de la Rosia Montana, le dorim multa sanatate si locuri de munca in minerit!

Asa sa ne ajute Dumnezeu!

Nicolae Nedelcu,
Viceprimar, Comuna Ziduri
Jud. Buzau

foto: incomod.ph
foto: incomod.ph
foto: incomod.ph

Ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, s-a întâlnit, marţi, 10 septembrie, cu directorii de unităţi şcolare din judeţul Ilfov. Ministrul le-a cerut directorilor ca, în anul şcolar 2013-2014, să pună accent pe inspecţia la clasă şi să monitorizeze, cu atenţie, procesul de predare-învăţare, având în vedere că rezultatele comparative între mediile din gimnaziu şi mediile la Evaluarea Naţională pentru clasa a VIII-a au arătat, în multe cazuri, diferenţe mult prea mari de notare a elevilor, de la 1,5 până la 7 puncte. În acest sens, ministrul a subliniat importanţa introducerii evaluării naţionale la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, ca parte a măsurilor de monitorizare şi îndrumare a elevilor şi profesorilor.

Degeaba am făcut reforme la nivelul sistemului, dacă ele nu se regăsesc, zi de zi, în clasă, la nivelul comunităţii şcolare. Inspecţia la clasă va fi o prioritate a anului şcolar 2013-2014. Testarea elevilor, fără note, fără a pune presiune pe ei, este necesară pentru a îndrepta, din timp, parcursul educaţional al acestora. Este anormal ca, la finalul clasei a VIII-a, 34.000 de elevi să nu fie capabili să obţină media 5 la Evaluarea Naţională‘, a subliniat ministrul Educaţiei.

La dezbaterea desfăşurată la sediul Inspectoratului Şcolar al Judeţului Ilfov, au participat şi preşedintele Consiliului Judeţean, Marian Petrache, prefectul judeţului Ilfov, Speranţa Cliseru, reprezentanţii Poliţiei, Jandarmeriei şi ai Direcţiei de Sănătate Publică.

Întâlnirea cu directorii de unităţi de învăţământ din judeţul Ilfov este una dintre cele 20 de vizite similare în teritoriu efectruate de ministrul Remus Pricopie în cele nouă luni de mandat.

saniEpilarea cu ceară

Este absolut perfectă pentru firele groase și închise la culoare, deoarece ține mult și te ajuta să arăți bine pentru o perioadă mai lungă de timp. Doar că acest procedeu are și dezavantaje. Epilarea este dureroasă și provoacă iritații. Dacă pielea nu este sensibilă vei avea doar puțină roșeață. Dacă nu, s-ar putea să te alegi cu niște bubițe care trec abia când părul a crescut la loc.

Electroliză

Este singura metodă permanentă de îndepărtare a părului facial. Aceasta funcţionează prin astuparea fiecărui folicul de un dispozitiv metalic care transmite curenți electrici înspre rădăcina. Astfel, distruge firele de păr de la bază și le împiedică regenerarea. Deși este o metodă sigură are și câteva dezavantaje care trebuie luate în calcul. Aşa cum probabil îţi imaginai, acest procedeu este dureros și poate să ducă la hiperpigmentarea pielii. Există riscul de a suferi leziuni.

Epilarea cu creme depilatoare

Acestea nu provoacă durere și sunt cât se poate de eficiente. Rădăcinile firelor de păr sunt topite, așa că acest tip de epilare este perfectă pentru persoanele cu ten sensibil. Există și dezavantaje, efectele lor sunt de o durată mai scurtă, iar pielea nu va rămâne fină decât câteva zile, până când noile fire vor reuși să iasă la lumină.

Epilarea cu zahăr

Epilarea cu zahăr este similară cu cea cu ceară, doar că pasta de zahăr aderă numai la firele de păr, nu și la piele. Paştele de zahăr sunt o opțiune mai naturală, mult mai blândă cu pielea decât multe din substanțele chimice folosite în diferitele preparate din ceară. Dezavantaj ar fi că poate provocă dureri mai puțin intense în momentul în care banda este dezlipită.

Inhibatorii

Aceste produse nu îndepărtează firele de păr dar în schimb, acționează asupra folicului pilos pentru a încetini sau inhiba rata de creștere a părului. Părul din zona tratată va fi mai subțire și va crește mult mai greu. Utilizarea inhibitorilor se realizează împreună cu una dintre celelalte metode de îndepărtare a părului pentru ca rezultatele să dureze.

Aceste produse se găsesc deseori sub forma de creme ce trebuie aplicate pe piele, prin masare, de două ori pe zi. După una sau două luni de utilizare ar trebui să apară rezultatele. Dezavantajele acestor produse ar fi că nu sunt foarte ușor de manevrat și nu funcționează pentru toată lumea.

Va trebui să experimentezi mai multe produse până vei găsi unul care să funcționeze cel mai bine pentru pielea ta.

foto: argumentpress.ro
foto: argumentpress.ro
foto: argumentpress.ro

Potenţialii beneficiari de fonduri europene contractate prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) nu mai trebuie să depună scrisori de confort în momentul solicitării finanţării. Anterior, cererile de finanţare trebuiau să conţină aceste documente eliberate de instituţiile bancare.

Am renunţat să solicităm scrisori de confort potenţialilor beneficiari POS CCE, aceasta fiind o măsură prin care simplificăm documentaţia cerută în cadrul cererilor de finanţare şi prin care reducem birocraţia.

Îi scutim astfel pe potenţialii beneficiari şi de cheltuieli suplimentare, în condiţiile în care aceştia pot depune şi alte documente care să demonstreze capacitatea de cofinanţare.

Vom continua procesul de simplificare până când sistemul va deveni unul normal, european.

Rezultatele pe acest program vor deveni vizibile în toamnă, când aşteptăm decizia Comisiei Europene de reluare a plăţilor prin POS CCE‘, a declarat Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

Până la data de 2 octombrie 2013 pot fi depuse proiecte pentru contractarea de finanţări prin intermediul POS CCE, operaţiunea 1.3.3 ‘Sprijin pentru integrarea întreprinderilor în lanţurile de furnizori sau clustere’.

Valoarea apelului este de 89 milioane de lei.

În cadrul acestei operaţiuni pot fi depuse proiecte destinate clusterelor emergente, respectiv proiecte destinate clusterelor inovative.

Durata de implementare a proiectelor poate fi de cel mult 18 de luni de la data intrării în vigoare a contractului de finanţare, cu condiţia ca implementarea proiectului să fie finalizată până la data de 31 iulie 2015.

Tot pentru contractarea de fonduri europene prin intermediul POS CCE mai pot fi depuse până pe 19 august a.c. proiecte în cadrul altor două apeluri.

Astfel, în cadrul Operaţiunii 2.2.1 ‘Dezvoltarea infrastructurii de Cercetare-Dezvoltare existente şi crearea de noi infrastructuri de Cercetare-Dezvoltare’ valoarea apelului deschis este de 400 milioane de lei.

În acelaşi timp, în cadrul Operaţiunii 2.3.2 ‘Dezvoltarea infrastructurii de Cercetare-Dezvoltare a întreprinderilor, cu crearea de noi locuri de muncă pentru Cercetare-Dezvoltare’ pot fi depuse proiecte în valoare de 100 milioane de lei.

foto: chicsalon.ro
foto: chicsalon.ro
foto: chicsalon.ro

În sezonul estival putem experimenta diverse manichiuri, să ne jucăm cu nuanțe tari, forme sau accesorii gen catifea, cristale, caviar sau folie metalică.

În această vară se poartă forma unghiei ovală și modelele semilună.

Culorile neon sunt la modă și în acest sezon (verde, roz, galben, orange) dar și albul care rezistă încă printre preferințele femeilor.

Sunt manichiuri care nu se demodează ca manichiura French, dacă lucrezi la birou sau într-un mediu business manichiura French este simplă și rafinată.

Pont pentru un tratament naturist

Dacă unghiile sunt mai subțiri și se exfoliază foarte repede atunci vă sugerăm un remediu naturist pentru hidratare este înmuierea mâinilor în ulei de măsline călduț timp de 10 min, o dată pe săptămână.

foto: sansanews.ro
foto: sansanews.ro
foto: sansanews.ro

Un fenomen ireversibil loveşte mediul rural.

Ascuns între dealuri acoperite de livezi şi de fâneţuri, satul Craiva se aflã la baza munţilor Apuseni. Pânã în urmã cu douãzeci şi cinci de ani, era una dintre cele mai bogate localitãţi din zonã. Oamenii harnici şi-au ridicat case frumoase şi gospodãrii cu zeci de animale. Coşmarul locuitorilor de aici a început în anul 1965 când dealul Rãchita a început sã alunece, angrenând pereţii caselor, doborând gardurile şi construcţiile anexe, sub privirile disperate ale gospodarilor din Craiva. Din 1975, primele familii au început sã pãrãseascã satul şi sã se mute într-o zonã, cu cinci kilometri mai jos, unde solul prezenta mai multã stabilitate.

Rând pe rând, crãivenii speriaţi de mişcãrile telurice, s-au mutat în localitatea care a primit numele de Craiva Nouã, loc unde se simt mai în siguranţã.

Cu toate cã la Craiva Nouã ameninţarea nu mai pluteşte în aer, oamenii regretã vechiul sat dintre dealuri, unde „… aveam apã, aveam livezi şi oamenii erau mai buni şi mai uniţi”, dupã cum îşi aminteşte nea Vasile, unul dintre bătrânii satului. „În fiecare an, de cum dã firul ierbii, în fiecare zi urc în satu’ vechi şi câteodatã mã mai opresc pe la bisericã şi mã uit cum sã distruge, cã o rezistat douã sute de ani şi acum nimeni nu mai are grijã de ea”, povesteşte bãtrânul cu lacrimi în ochi.

Într-un peisaj ca o adevãratã gurã de rai, din Craiva au mai rãmas doar ruinele caselor, stâlpii caselor şi biserica ortodoxã, care a rãmas fãrã acoperis. Zilnic, la Craiva, vin zeci de oameni, îşi lucreazã pãmânturile, îşi cosesc curţile, şi îşi aduc aminte cu drag de vremurile în care locuiau în unul dintre cele mai frumoase şi mai bogate sate din Apuseni.

Satele mor fără să poată fi „reanimate”

Lunca – satul în care alunecãrile au scos morţii din morminte, Zãrieş-locul unde dealul Zãrieşului a dãrâmat toate casele, Gârbova de Jos, unde seculara bisericã riscă sã se prãbuşeascã peste gospodãriile oamenilor, sunt trei localitãţi care deschid doar lista localitãţilor distruse de mişcãrile solului, pe teritoriul judeţului Alba.

Specialiştii spun cã în momentul în care oamenii şi-au construit casele în localitãţile amintite, solul era stabil. Prin despãduririle fãcute de aceştia şi prin cantitãtile mari de ploaie cãzute în diverse perioade în ultimii treizeci de ani şi care au alternat cu perioade de secetă, pãmântul a început sã alunece, angrenând tot ceea ce a fost clãdit pe el. Încã o cauzã care a determinat alunecãrile de teren o constituie creşterea nivelului pânzei freatice şi infiltrarea cu apã a straturilor argiloase fapt ce a declanşat destabilizarea solului.

Mai mult, zeci de sate din zona colinarã a judeţului Alba sunt ameninţate, în timp, cu dispariţia, tocmai din cauza alunecãrilor de teren care sunt din ce în ce mai frecvente în ultimii ani. Acesta este şi cazul satului Rãhãu, unde, dupã ce în urmã cu cincisprezece ani, pânza freaticã s-a retras la un nivel destul de adânc, în ultimii cinci ani, datoritã excesului de ape pluviale, aceasta s-a ridicat la o cotã periculoasã care provoacã instabilitatea solului.

Acum, mai multe case din Rãhãu sunt ameninţate de alunecãrile de teren care încep sã se declanşeze. Specialiştii din cadrul instituţiilor implicate spun cã în cazul alunecãrilor masive, intervenţia este practic imposibilã. Din punct de vedere social, singura rezolvare este strãmutarea locuitorilor din zonele ameninţate. Cu toate acestea, fenomenul poate fi prevenit, prin împãdurirea zonelor cu stabilitate redusã.

Plantarea unor copaci ar reţine cantitatea de apã care ar putea determina dezagregarea solului, iar rãdãcinile acestora ar putea împiedica alunecarea pãmântului. Dar din nefericire, prea puţini oameni îşi amintesc de pãdurile care acoperea odinioarã dealurile Transilvaniei şi prea puţini factori responsabili se implicã în acţiunile de împãdurire. Poate cã totuşi, cei care trebuie sã intervinã vor interveni, pânã la urmã, dar s-ar putea ca intervenţia lor sã fie tardivã, iar veşnicia sã se mute de la sat.

Biserica din Iclod asteaptă salvarea

Sătenii din Satul Iclod, din comună Sâncel au ajuns să trăiască zile nefericite. Ei se tem să meargă la biserică, după ce dealul pe care se află aceasta a început să alunece, iar pereţii lăcaşului au crăpat.

Acum enoriaşii şi primarul încearcă să facă rost de bani să intervină, înainte ca biserica să se prăbuşească. Biserica se afla în centrul satului Iclod, de lângă Blaj. Oameni harnici, sătenii au construit-o cu ziduri groase de cărămidă şi au acoperit-o cu ţiglă. Biserica a fost ridicat în anul 1879, pe fundaţia unei alte biserici. Timp de mai bine de o sută de ani de ani oamenii au venit şi s-au rugat aici în fiecare duminică, iar acum se interabă dacă peste câţiva ani vor avea unde să vină să se mai roage.

Biserica a mai fost afectat de alunecări de teren, dar de fiecare dată, s-a intervenit în timp util, iar lăcaşul de cult a reuşit să fie salvat. Chiar dacă s-au turnat pereţi de sprijin de beton, dealul nu s-a stabilizat definitiv.

Ilie Fratila, primarul comunei Sâncel povesteşte că prin 1994 a alunecat terenul prima dată, iar atunci s-a construit primu, zid de beton. Din nefericire, bucuria sătenilor a ţinut doar zece ani, pentru că în anul 2004, pământul a început din nou să alunece şi enoriaşii s-au văzut nevoiţi să construiască alt zid de sprijin. După încă aproape zece ani, iată că secetă de anul trecut a făcut ca planul de alunecare să se reactiveze, iar clopotniţă a început să se
mişte, mărind nivelul riscului de prăbuşire.

Oamenii din sat merg acum cu teamă la biserică, dar se roagă la Dumnezeu să îi ferească să se accidenteze în Casa Domnului. Primăria comunei Sâncel şi consiliul judeţean Alba s-au angajat că vor aloca câte 10.000 de lei pentru stabilizarea terenului iar primarul vrea să intervină chiar la structura bisericii, să o consolideze. Dar până atunci însă, duminică de duminică, oamenii din Iclod vor merge la biserică cu inima strânsă şi cu frică să nu cumva să prăbuşeacă clădirea peste ei.

În satul Lunca alunecările au scos mortii din morminte

De ani de zile, locuitorii satului Lunca, comuna Valea Lungã – Alba, trãiesc clipe de coşmar, în fiecare minut planând asupra lor pericolul de a fi îngropaţi de dealul lângã care şi-au construit gospodãriile. Din primãvara anului 1998, alunecãrile de teren au luat o amploare nebãnuitã, solul saturat de apã, pierzându-şi orice calitate solidã.

Pământul a îngropat case şi livezi

Sãtenii spun cã primele fisuri în deal au apãrut în anul 1974, dar cã nimeni nu le-a acordat importanţã. Fenomenul a continuat cu o vitezã insesizabilã pânã în primãvara 1998, când, în câteva sãptãmâni, dealul lângã care este construitã partea superioarã a satului a coborât, acoperind mai multe livezi si câteva gospodãrii ale sãtenilor.

Autoritãtile judetene, au acţionat rapid si dupã o scurtã perioadă, au sosit şi fondurile de la Guvern, pentru strãmutarea a zece familii, ale cãror case erau ameninţate de valul de pãmânt. Din sumele alocate de Guvern şi din donaţii de la diverse societãţi, fundaţii şi persoane fizice, la aproximativ trei kilometri de zona cu probleme, s-a construit strada „Tricolorii României”, unde şi-au construit case cei care şi-au pãrãsit casele pãrinteşti, expuse sinistrului. Oamenii spun cã su denumit aşa strada, deoarece membrii echipei naţionale de fotbal au donat o sumã consistentã de bani.

Osemintele scoase din morminte s-au împrãstiat pe tot dealul

Alunecãrile de teren au afectat şi cimitirul, aflat, ca în orice sat din Transilvania, pe deal. Solul s-a prãbusit, crucile au fost îngropate, iar osemintele rãposaţilor au fost dezgropate de mişcãrile stratului de pãmânt.

Imaginile de coşmar din cimitirul ortodox din Lunca îngrozesc pe orice om care trece pe acolo. Cranii, femure şi alte oase, aşezate pe pãmântul argilos, între crucile cãzute, îi fac pe sãteni sã renunţe la ideea de a pune o lumânare la cãpãtâiul defuncţilor. Mai ales cã, nici nu ar putea şti unde este crucea, ca sã nu mai spun, de cãpãtâiul pãrinţilor.

„O vinit dealul şi ne-o scos morţii din morminte şi când mã uit şi vãd numai oase peste tot, îmi vine sã plâng, cã bietu’ tata nu are hodinã nici acolo”, spune cu lacrimi în ochi unul dintre sătenii a cărui casã este aşezatã la mai puţin de 200 de metri de cimitir.

Din cauzã cã fenomenul s-a produs atât de rapid, „…nici nu am avut timp sã deshumãm morţii şi sã îi mutãm în alt cimitir. Efectiv, nici nu ne-am dat seama când a cãzut coasta dealului şi a dezvelit mormintele, iar acum nimeni nu mai poate sã gãseascã osemintele morţilor, darmite sã îi identifice”, povesteste o femeie, pensionară, căreia nu ii vine nici acum să creadă ce s-a înâmplat.

Cu tristeţe, oamenii şi-au pãrãsit locurile unde s-au nãscut şi unde au copilãrit şi s-au mutat pe „Tricolorii României”, lãsând pe deal oasele înaintaşilor lor, dezgropate de natura nemiloasã.

Emanuel JILINSCHI

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook