Tags Posts tagged with "stefan"

stefan

Duminică, 10 mai 2015, în cadrul Târgului de carte Alba Transilvana va avea loc Expoziţia de grafică Aripile cerului semnată de aiudeanul Ştefan Balog.

Vernisajul începe la ora 17.00 la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.

Prezintă Mioara Pop – directoarea Bibliotecii Judeţene „Lucian Blaga” Alba, Gabriel Rustoiu – director general al Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia, Ioan Hădărig – directorul artistic al Fundaţiei „Inter-Art” Aiud.

Vernisajul va conţine şi un recital de pian susţinut de Dan Avram.

Organizatorii evenimentului sunt Consiliul Judeţean Alba, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Bibilioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba, Fundaţia „Inter-Art” Aiud, Centrul Cultural „Liviu Rebreanu” Aiud.

Evenimentul este organizat în cadrul Târgului de carte Alba Transilvana, ediţia a VIII-a, şi al Festivalului Internaţional Lucian Blaga, ediţia a XXXV-a, Sebeş-Lancrăm.

Ştefan Balog – curriculum vitae

Data naşterii: 6 iunie 1968, Aiud, judeţul Alba, România
Studii: în anul 1987 a absolvit Colegiul „Bethlen Gabor” din Aiud. În perioada 1992-1995 urmează cursurile Şcolii de Arte din Alba Iulia. În perioada 1998-1999 urmează cursurile Universităţii Americane din Bucureşti – Secţia Artă şi Arhitectură. În decembrie 2007 a absolvit Academia Popas din Timişoara, Secţia Grafică-Gravură. Studiază gravura (1995-2000) cu maestrul Kantor Janos şi filozofia artei (2001-2003) cu maestrul indian Chiru Chakravarty.

Din anul 1993 participă în mod regulat la expoziţii personale şi de grup.

Expoziţii de grup

Reprezintă judeţul Alba la Expoziţia Naţională a Şcolilor de Arte (Piteşti – martie 1995)
Expoziţia Internaţională de Gravură din Kanagawa (Japonia – 1997)
Expoziţia Internaţională „Odessa Art 99” (Ucraina)
Concursul Internaţional de grafică „Ilustratorii viitorului” (Los Angeles, SUA – 1996, 1997)
Trienala de gravură Cairo (Egipt – 1999, 2002, 2005)
Bienala de Gravură Mică, Velles (Macedonia – 2002)
Expoziţia Internaţională de acuarelă Sinaide Ghi Roma (Italia – 2000)
Expoziţia „10 Artişti din Transilvania” Bombay (India – 2001)
Expoziţia Internaţională: Retrospectiva Taberelor Aiudene, Muzeul Naval din Istambul (Turcia – 2001)
Expoziţia Internaţională „Inter-Art” la Galeria SHAGUN din Bombay (India – 2003)
International Graphic Exhibition – Budapest (Hungary – 2008)
Expoziţia Internaţională „Colors of Sahara” – Laayoune (2008)
Expoziţia Internaţională Inter-Art”, Woodrow Wilson Center, Washington DC (USA – 2008)
Expoziţia Internaţională „Inter-Art”, United Nations Headquarter, New York (USA – 2009)
International Mail Art Exhibition „Waterfall”, Somerwille (USA – 2009)
International Spring Exhibition for Visual Arts, Rabat (Maroc, mai – 2009)
Time Project – Expoziţie Internaţională (12 artişti – 6 continente), Rabat – Maroc (mai – 2009)
Time Project – Expoziţie Internaţională (12 artişti – 6 continente), Windhoek – Namibia (iulie – 2009)
Time Project – Expoziţie Internaţională (12 artişti – 6 continente), Alba Iulia, România (august – 2009)

„Inter-Art” International Exhibition, Wien, Austria (noiembrie – 2009)
Expoziţia Internaţională „Small works for big impact” – Mühlhausen (Germania – 2010)
Time Project – Expoziţie Internaţională (12 artişti – 6 continente) – Pondicherry, India (februarie – 2011)
Great Exhibition Assisi, Palazzo Monte Frumentario (Assisi, Italia – 2011)
Time Project – Expoziţie Internaţională (12 artişti – 6 continente) – Buenos Aires (Argentina, august – 2011)
Expoziţie Internaţională „Inter-Art”, Woodrow Wilson Center, Washington DC (USA – septembrie 2011)
Expoziţie Internaţională „Inter-Art”, NAP Gallery, Kutztown (USA – septembrie 2011)
Expoziţia Internaţională de Gravură – Alexandria (Egipt – noiembrie 2011)
Time Project – Expoziţie Internaţională (12 artişti – 6 continente) – Hanovra (Germania, februarie – 2012)
Expoziţia Internaţională „Graphic borders” – 2012, Shumen (Bulgaria)
Trienala Internaţională de Grafică – 2012, Bitola (Macedonia)
OSTEN Bienala de Desen, Skopje – 2012 (Macedonia)
Expoziţia Internaţională „Inter-Art” LIBERTATE ŞI ARTĂ – FĂRĂ FRONTIERE, Parlamentul European – Bruxelles, Belgia (martie – 2013)
International Exhibition „Art on paper” – 2013, Shumen (Bulgaria)
Expoziţia Internaţională „NATIONS – WATER – CULTURES”, United Nations Headquarter, New York (USA – 2013)
ISLIP International Book Art Biennale New York (USA – 2013)
Expoziţia Internaţională 27-th ASROPA „Santarosa” Gallery – 2013, Gunsan (Coreea de Sud)
Expoziţia Internaţională 28-th ASROPA, Korean Cultural Center – 2013, Viena (Austria)
Expoziţia de Artă Românească „Inter-Art”, Petion Ville (Haiti – 2013)
Expoziţia de Artă Românească „Inter-Art”,Centrul Cultural UCCLE – Bruxelles, Belgia (decembrie-2013)
Expoziţia Internaţională „Inter-Art”, Gyomaendröd (Ungaria – martie 2014)
Expoziţia Internaţională „Inter-Art” CARTEA – OBIECT DE ARTĂ, mai 2014, Alba Iulia
Expoziţia Internaţională „Inter-Art” LIBERTATE ŞI ARTĂ – FĂRĂ FRONTIERE, mai 2014, Aiud
Bienala Internaţională de Artă Miniaturală, Iunie 2014, Timişoara
EIBAB – European International Book Art Biennale, ediţia a III-a – Moscova, 2014

Tabere de creaţie, simpozioane

Tabăra Internaţională de Artă Plastică din Gyomaendröd (Ungaria, 1994 – 2003)
Tabăra Internaţională de Artă Plastică din Bekescsaba (Ungaria – 2001, 2002, 2003)
Tabara Internaţională de Artă – KARANTINA ADASI, URLA (Turcia – 2005)
Conventia Internaţională de Artă Modernă, Stuttgart (Germania – 2008)
Simpozionul Internaţional de Artă D.FLEISS East West Artists. Carei (România – 2000, 2007, 2008, 2010)
Tabăra Internaţională de Artă Plastică – insula Veranka (Ungaria – 2007, 2011)
Tabăra Internaţională de Sculptură – Madara (Bulgaria – 2011)
IInd CNA International Art Symposium – Doha (Qatar – 2012)
International Art View – Viena (Austria – 2012)
Tabăra Internaţională de Artă Plastică „PROMART”, ediţia I – Petion Ville (Haiti – 2012)
Tabăra Internaţională de Artă Plastică PROMART”, ediţia II – Petion Ville (Haiti – 2013)
Tabăra Internaţională de Artă Plastică Sasaran (Malaysia – 2014)

Expoziţii Internaţionale de Mail Art

Aiud (1993, 1998 – 2014), Novoli (Italia – 1995), Copenhaga (Danemarca – 1996), Quartu (Italia – 1996), Maastricht (Olanda – 1996), Minden (Germania – 1997), Groningen (Olanda – 1998), Wellen şi Tongeren (Belgia – 1999), Oslo (Norvegia – 1999), Deventer (Olanda – 2000), Dresda (Germania – 2000), Limoges (Franţa 2000, 2001), Ostrense (Italia – 2001), Buenos Aires (Argentina 2001), Ceuta (Spania – 2004, 2007, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013), Monza (Italia 2005), Ghana (Africa de Nord – 2005), Hameenlinna (Finlanda – 2005), Debrecen (Ungaria – 2007), Maracay (Venezuela – 2009), Somerwille (USA – 2009), Monterrey (Mexic – 2010), Craiova (România – 2010), Buenos Aires (Argentina – 2010), Miskolc (Ungaria – 2010), University of Massachusetts, Amherst (USA – 2011), Debrecen (Ungaria – 2011), Alba Iulia (România – 2011, 2012, 2013), Alexandria (Egipt – 2014)

Participări la saloane internaţionale de caricatură

Trento (Italia – 1994, 1997), Fano (Italia – 1996, 1997), Torino (Italia – 1997), Fano (Italia – 1998), Londra (Marea Britanie – 1998), Tokyo (Japonia – 1998), Iztapalapa (Mexic – 1998), Cairo (Egipt – 1998), Lefkossa (Cipru – 1998), Ciudad de la Habana (Cuba – 1998), Taipei (Taiwan – 1998), Marostica (Italia – 1999), Olen (Belgia – 1999), Kragujevac (Iugoslavia – 1999), Piaui (Brazilia – 1999), Fene A – Coruna (Spania – 1999), Groetsenhoven (Belgia – 1999), Piracicaba (Brazilia – 2000), Dar el Salaam (Tanzania – 2003), Ottawa (Canada – 2005), Antioquita (Columbia – 2005), Istanbul (Turcia – 2011), Aiud (România – 2012), Alba Iulia (România – 2012, 2013), Gura Humorului (România – 2012), Făgăraş (2013)

Expoziţii personale

Aiud (1995, 1996, 1997, 1999, 2000, 2001, 2002, 2004, 2005, 2009, 2013), Sovata (1995), Rimetea (1997, 1999, 2006, 2010), Gyomaendröd (Ungaria – 1997, 2001), Csorvás (Ungaria – 1998), Alba Iulia (2000, 2007, 2011, 2012, 2014), Sebeş (2002), Blaj (2002), Bekescsaba (Ungaria – 2002), Csongrad (Ungaria – 2002), Cluj-Napoca (2003), Sibiu (2003, 2004), Cairo (Egipt – 2003), Bombay (India – 2003), Gura Humorului (2008), Viena (Austria – 2006, 2009, 2010), Hauho (Finlanda – 2010), Bucureşti (2011), Bernardsville (SUA – 2012), Petion Ville (Haiti – 2012), New York (SUA – 2013)

Expoziţii – experiment

„Infinitul umbrelor” – expoziţie virtuală (Aiud – 1995), „Dincolo de umbre – expoziţie virtuală (Aiud – 2001), „Adam şi Eva” (Aiud – 2004), „Realitatea iluziei” (Aiud – 2008), „Iluzia realităţii” (Aiud – 2010), „Amintiri renăscute” (Aiud – 2013), „Îngeri căzuţi” (Aiud – 2014)

Premii

Premiul pentru artă plastică în cadrul Zilelor Culturale „Liviu Rebreanu” (Aiud – 1995)
Premiul pentru grafică la Concursul „Luminile artei” (Aiud – 1996)
Premiul „Courage World” la caricatură (Taipei, Taiwan – 1999)
Premiul Special al juriului pentru caricatură la Festivalul de Umor de la Gura Humorului (2005)
Mentiune la concursul de proză umoristică, Festivalul de Umor de la Gura Humorului (2007)
Premiul III, „Dreamland Transsylvania” Art Contest (Cisnadie, Romania – 2007)
Premiul de excelenţă la Festivalul International ALB UMOR (Alba Iulia – 2012)
Premiul de excelenţă la Festivalul International CEAPA DE AUR (Făgăraş – 2013)

În august 1999 publică volumul de proză scurtă fantastică „Atingerea zilei de mâine”, în august 2007 apare volumul „Traversarea”, iar în decembrie 2012 volumul de buzunar „Miniaturi de gânduri”

Lucrările sale au apărut în volumul VI (pagina 28) al albumului de artă INTERNATIONAL CONTEMPORARY ARTISTS, publicat de ICA Publishing în aprilie 2013 la New York

Este iniţiatorul şi conducătorul Taberei Internaţionale de Artă Plastică „Inter-Art” Aiud – (1996-2014), Taberei Internaţionale de Creatie pentru Tineret „Inter-Art” Aiud (2006-2014), Taberei Internaţionale de Grafică Wine-Art Alba Iulia (2007, 2008), Taberei Internaţionale de Artă Plastică Prison-Art Aiud (2008)

Fondator al Fundaţiei „Inter-Art” Aiud România, al Galeriilor „Inter-Art” din Aiud, fondator al Muzeului de Artă Contemporană „Inter-Art” din Aiud – alături de Ioan Hădărig şi Robert Lixandru

Preşedinte al Fundaţiei „Inter-Art” Aiud

Din anul 2013 este cetăţean de onoare al oraşului Aiud, judeţul Alba

Coorganizator şi participant la Festivalul Internaţional de Caricatură, Epigrame şi Umor Aiud (2005-2014) şi Festivalul Internaţional de Documentare Artistice şi Foto AIUD-ART (2005-2013), Bienala Intercontinentală de Grafică Mică „Inter-Art” Aiud (2006, 2008, 2010, 2012). Este coorganizator al expoziţiilor internaţionale de Mail Art organizate la Aiud (1998-2014)

Are lucrări în muzee, galerii şi colecţii particulare în peste 30 de ţări de pe toate continentele.

Conform unor surse, premierul Victor Ponta l-ar fi nominalizat pe Viorel Ştefan pentru a ocupa funcţia de ministru de Finanţe, după demisia lui Darius Vâlvov din fruntea ministerului care este urmărit penal de DNA.

Viorel Ştefan este şeful Comisiei de Finanţe din Camera Deputaţilor.

Viorel Stefan a avut trei mandate de senator si doua de deputat. Intre anii 1996 si 2008 Viorel Stefan a reprezentat Galatiul in Senat, in perioada celor trei mandate de senator. Ca parlamentar a initiat 20 de propuneri legislative.

175593_113572082136662_2022076583_oVreau să vă întreb domnule Bardan aţi avut aşa un traseu foarte interesant şi în cele din urmă aţi revenit de unde aţi plecat: Apă CTTA?

Da. M-am întors aici cu drag. Între colegii mei de aici. Am plecat în urmă cu mai bine de opt ani, în 2004. De altfel am plecat de aici din acestă societate de pe aceeaşi funcţie am plecat deputat cu suspendare apoi mandatul de prefect şi m-am întors anul trecut înapoi între colegi, înapoi la meserie ca să spun aşa. În toată perioada în care nu mi-am dus activitatea în firmă am ţinut legătura cu colegii. Am râmas prieteni, fiindcă aşa mi se pare normal.

V-au primit bine colegii? 

Absolut. E un colectiv, cum vă spuneam din care am plecat în care am lucrat şi cu care am râmas în permanenţă legătură şi am considerat şi în perioada în care am fost în societate i-am considerat colegii mei şi de altfel şi
ei m-au considerat colegul lor.

Perioada de deputăţie una utilă şi folositoare 

Cum a fost etapa de deputăţie?

Ei au trecut câţiva ani de atunci, a fost o perioadă în primul rând interesantă, benefică şi eu spun că a fost şi cu rezultate ca parlamentar. Iar o chestiune interesantă a fost că am prins într-un mandat şi puterea şi opoziţia. A fost o perioadă care mi-a făcut bine şi profesional pentru că lucrând mult cu legislaţie, lucrând în Parlament am acumulat experienţă, informaţii şi am o altă expertiză, dealtfel asta s-a completat şi cu perioada când mi-am îndeplinit mandatul de prefect. La îndeplinirea mandatului de prefect mi-a făcut foarte bine perioada de mandat de deputat pentru că şi în prefectură ştim cu toţii se lucrează foarte mult cu legislaţie de tot felul. Lucrând cu
legislaţie, fiind deputat patru ani mi-a fost mult mai simplu să mă adaptez la munca din prefectură.

Care a fost cea mai importantă experienţă din mandatul de deputat?

Toate au fost interesante. Dar dacă vreţi să vă spun una extraordinară, îmi amintesc acuma o chestiune legată de presă dacă tot suntem aici cu voi împreună, ştiţi toate chestiile alea care se făceau sau cred că şi acum încă se mai fac prin parlament întreabă pe unu pe altu ce s-a discutat, ce s-a făcut. Ies din plen, dacă bine ţin minte erau de la o televiziune, nu conteză numele, a venit reporterul m-a întrebat ce s-a întâmplat iar eu am început să-i spun nişte teme şi văd cameramanul cum închide camera. L-am întrebat pe reporter: Ce face cameramanul, de ce se retrage? Iar reporterul mi-a răspuns: Nu prea era interesant. Zic: Dacă spuneam vreo prostie mă filmaţi mă? Iar reporterul a zis: Da, vă filmam. Eu le-am spus să nu se mai apropie de mine. Le mai spuneam colegilor, erau acele imagini dacă vă amitiţi mulţi moţăiau unii prin Parlament, mi se întâmpla şi mie să mi se facă somn dar n-am stat acolo, am ieşit la o cafea, dacă chiar n-am mai putut m-am dus la hotel şi m-am odihnit calumea nu am stat acolo să mă chinui pe scaun. Asta a fost bună aşa ca şi o parte altfel, era munca în comisie, dealfel eu am şi făcut parte dintr-o comisie în care chiar ştiam despre ce e vorba în comisia de administraţie şi chiar am lucrat bine acolo. De fapt legile în parlament acolo se fac în comisie, acolo este laboratorul nu în plen. În plen aţi văzut sunt dezbateri, bălăcăreli şi tot felu.

Foarte puţini parlamentari sunt întrebaţi sau pe foarte puţină lume interesează viaţa parlamentarului în afara faptului că are salar, taxă forfetară, că are o grămadă de beneficii, nimeni nu întreabă cât de uşor sau cât de greu este să fi plecat de acasă?

Sigur, există şi partea cealaltă de vacanţele parlamentare destul de dese şi lungi, într-un an de zile sunt trei luni: ianuarie, iulie şi august. Vacanţă este impropriu spus, atunci când defapt activitatea parlamentară ar trebui să se desfăşoare în circumscripţie nu în Bucureşti. Am făcut naveta de Bucureşti patru ani. Acuma mi foarte simplu când am o problemă sau o delegaţie ştiu foarte bine Bucureştiul mă duc uşor până acolo.

Aţi devenit după aceea prefect de Alba. Sunteţi unul dintre prefecţii de Alba cu care presa a colaborat bine. A fost o trecere practic în acelaşi domeniu dar cu mai multe probleme şi provocări?

Da, mult mai multe probleme şi cred eu mult mai aproape de problema cetăţeanului în poziţia de prefect. Eu spuneam un lucru, fiind deputat de Alba eram atunci 5 sau 6 deputaţi de Alba, senatori sunt mai mulţi prefect este doar unul, cetăţeanul vine foarte mult spre primar, spre pre şedintele CJ şi spre prefect cu problemele lui personale fiindcă aicea simte că ar pu tea fi rezolvarea. Nu întotdeauna rezolva rea este aicea pentru că asta este nu întotdeauna depinde de prefect sau de primar sau de preşedintele CJ, dar am încercat să ascult pe fiecare sau să dau un sfat unde n-am putut face altceva.

Sunt multe probleme? În afară de cele artificiale, înafară de reclamagii de profesie.

Sigur că sunt şi din ăştia dar deja te obişnuieşti cu ei. La un moment dat îmi aduc aminte primele zile, primele săptămâni, de mandat de prefect un om de genul ăstă. Vine, eu de bună credinţă îl ascult, chem oamenii, pleacă omul de la audienţă şi colegii din prefectură mi-au spus că ăsta tot vine de vreo zece ani, tot cu probleme. Normal că l-am ascultat şi poate să vină şi mâine, le-am spus colegilor, fiindcă acum ştiu cum să-l abordez. Sunt problemele generale şi am spus cetăţenii merg în audienţă la primar, preşedintele consiliului judeţean şi la prefect, majoritatea cazurilor merg pentru problema lui, are o problemă personală a lui care poate cineva i-o poate
rezolva din cei de care spuneam.

Care a fost cel mai greu moment, cea mai mare provocarea din timpul mandatului de prefect?

Nu cred că a existat o provocare mai mare sau mai mică, nu există aşa ceva. Dacă vrei să-ţi faci treaba toate lucrurile le tratezi cu aceaşi seriozitate şi la fel, pentru că toate sunt seriose indiferent de ce natură sunt.

Dar probleme la care aţi intervenit. Ştiu eu, inundaţii?

Ştiţi că în mandatul meu de prefect am avut inundaţiile la Ocna Mureş, prăbuşi rea la Ocna Mureş, am avut la Aiud două probleme, au fost la Blaj dacă vă aduceţi aminte prăbuşirea unde s-a încercat construirea acelei şcoli, s-a dărâmat din cauza unor ploi. Astea sunt probleme care ţin de coordonarea prefectului şi sigur cu spriji nul celor de la ISU, celor de la poliţie, jandarmi şi aşa mai departe fiindcă eu lucram foarte bine cu ei, deoarece ei erau meseriaşii. Pe de altă parte probleme la fel de importante sau încă mai este mult de muncă e în zona fondului funciar. Ştim că probleme nu sau rezolvat mai sunt de retrocedat, mai sunt de despăgubit, sunt încă probleme.

În acest domeniu nu v-aţi prins puţin în hăţişul legilor fiind un domeniu destul de sensibil?

Este sensibil, este o legislaţie destul de vastă dar vă spuneam mai devreme că având o experienţă de patru ani în Camera Deputaţilor am ştiut să interpretez o lege şi vă spun sincer că am pus mâna şi am citit legislaţia unde nu-mi era clar ceva anume. Avantajul vă spuneam că a ăsta a fost citind-o lucrând în zona asta mi-a fost simplu să o văd, să o interpretez şi să ştiu despre ce vorbesc.

Apropo de pământ, legea funciară se referă la pământ, vă trageţi dintr-o zonă pitorească a judeţului, o zonă care şi acum are acelaşi aer ca şi la începuturile pământului. Din păcate este o zonă care nu prea are multe şanse de dezvoltare. Care ar fi şansele, turismul?

Aşa este, vă referiţi la Ceru-Băcăinți. Da, ar fi turismul pentru că altceva nu aş vedea acolo pentru că zona este într-adevăr una pitorească, este o zonă cu un specific anume. Cu siguranţă aţi fost acolo şi aţi văzut acele construcţii din piatră care nu se văd peste tot, începând de la case, acareturi, inclusiv acoperişurile cu lespede de piatră. E o zonă deosebită. Sigur, ca să faci şi turism până la urmă trebuie să ai şi acces, din fericire în ultimii ani s-a reuşit asfaltarea drumului până la primărie şi mai sunt şi alte proiecte şi programe în zonă pentru amenajări. Chiar discutam în urmă cu câteva zile cu oameni de acolo, fiindcă mai merg când am timp până aco lo, am casa
părintească şi chiar spuneau că a început lumea să se intereseze de proprietăţi şi să cumpere proprietăţi mai timid la început. Oameni plecaţi de acolo sau cu rădăcini acolo au început să vină mai des la Ceru-Băcăinți.

Să ne reîntoarcem aici de unde aţi plecat. Cu ce probleme vă confruntaţi în zona asta a distribuţiei de apă în judeţul Alba?

Nu ne confruntăm cu probleme, societatea merge bine, este un colectiv de oameni serioşi care-şi fac treaba. Aici utilizatorul, cetăţeanul şi nu numai cetăţea nul mai sunt societăţi, asociaţii şi aşa mai departe spre zona asta se
îndreaptă prima dată cu o reclamaţie sau cu o sesizare. Încercăm ca lucrurile să meargă rapid, dacă cineva sesizează ceva încercăm să rezolvâm cât mai repede problema.

Aici vin oamenii să întrebe de ce este atât de mare preţul la apă?

Preţul la apă nu este mare, aicea este o discuţie pe care o tot aud şi vă spun de ce. Cât este metrul cub de apa? 3,36 Lei. Ce însemnă un metru cub de apă? 1000 de litri. Deci un litru de apă este 0,0003, apă care îţi vine acasă la robinet. Dacă mer gem şi cumpărăm o sticlă de jumătate de litru, cât este? 2 lei şi 50 de bani. Deci o sticlă de o jumătate de litru este aproape cât 1000 de litri.

Cu apa din sticlă nu facem duş?

Cu atât mai mult. Şi asta nu trebuie să mergi să o cumperi pentru că îţi vine acasă. Mai mult, este o apă din oră în oră analizată. Eu acasă beau apă de la robinet este cea mai bună şi cea mai controlată. În contextul ăsta preţul nu este foarte mare. Acuma sigur lumea se uită domne mi-a venit factura la apă nu ştiu cât. Dute vezi cât ai consumat, adică dacă consumi mult sigur că îţi creşte dacă consumi mai puţin bineînteles că-ţi scade. Trebuie să consumi cât ai nevoie. Vă mai spun un lucru pe care-l fac şi eu acasă din păcate, când te bărbiereşti dimineaţa laşi robinetul să curgă sau până te pregăteşti să te bagi la duş. Vreau să vă spun că în altă parte nu fac chestia asta.

Unii şi-au instalat, cunosc cazuri în Germania, automatele alea de pornesc apa cu senzori de mişcare?

Oare de ce? Ca să nu plătească în plus că probabil şi la ei e la fel sau poate mai scumpă. Ar mai fi o chestiune pe care lumea nu o sesizează foarte bine. Cei care sunt legaţi la canalizare, plătesc şi canalizarea, si lumea zice „domne mi-a venit 7 lei pe metru cub”, păi nu-i 7 lei fiindcă jumătate e apa si cealaltă jumatate canalul. Serviciul de canalizare e un alt serviciu prestatat de societatea noastră dar că e un alt serviciu, cine are îl plăteşte cine nu, ba. Până la urmă lucrurile se vor lămuri şi în zona asta. Iar aceste preţuri, ştiţi că noi suntem de cinci ani suntem într-o derulare a unui program pe post mediu şi este o previziune făcută şi un proiect de preţuri făcut de 5 ani aprobat de UE, de Guvern, de toată lumea, de Asociaţia Intercomuni ta ră de Dezvoltare, gândit din 2008, toată lumea ştia ce preţ va fi în 2013 şi la apă şi la canalizare.

Privind în retrospectiv la scaunul de deputat acum este un alt deputat pe zonă, la fotoliu de prefect este un alt prefect, cum le cometaţi activităţiile?

Nu le comentez activităţiile pentru că pe domnul deputat nu prea îl văd cu nimic, nu l-am văzut nici prin presă nici prin oraş la zilele oraşului, parcă stă ascuns. Probabil că va ieşi în preajma alegerilor să mai spună câte ceva dar nu am observat nici o activitate concretă din partea lui, poate are şi nu ştim noi. La prefectură, urmăresc presa şi văd tot timpul declaraţiile prefectului prin presă „voi face, voi interveni, voi nu ştiu ce”… Vreau să văd şi eu odată am făcut, am realizat, s-a rezolvat problema aia… n-am văzut încă. E foarte frumos să ai intenţii, excelent, minunat că trebuie să pleci de la intenţii şi de la planuri, dar este foarte important să ieşi în public şi să spui am făcut asta, am rezolvat asta, asta n-am putut-o, aici am intervenit sau aici am rezolvat. Partea asta cu voi face, voi interveni este aşa un vis frumos.

Unde v-aţi întoarce peste 3 ani?

Nicăieri, sunt aici acum şi aici îmi place pentru că fac meseria asta între colegi nu m-am gândit la o reîntoarcere în viaţa publică, am trecut prin etapele de poziţii publice să mai vină şi alţii mai tineri, nicio problemă. Eu nu sunt bătrân, mai am potenţial dar vom vedea până atuncea. Dacă va fi nevoie, unde va fi ne voie cu colegii mei din Partidul Democrat Liberal, nu în altă parte, deoarece este singurul partid în care am fost membru vreodată. Cu toate că am terminat şcoala înainte de 89 am scăpat să mă facă membru de partid deşi au fost două tentative când eram studenţi spre final şi pe urmă în producţie şi le-am scăpat pe amândouă. Nu am intrat în FSN, am intrat direct in PD în 1996, deci nu m-am aruncat repede imediat după revoluţie am stat să analizez, să văd.

stefanAstăzi de la ora 22:00 albaiulienii pot cânta împreună cu Ștefan Bănică jr binecunoscuta piesă Ce e dragostea? precum şi cel mai recent single al artistului –  Alerg printre stele pe scena din Piaţa Cetăţii cu ocazia Zilelor Oraşului Alba Iulia.

Ștefan Bănică jr. (n. 18 octombrie 1967, București) este un cântăreț de muzică ușoară, rock, prezentator, moderator, personalitate remarcabilă TV, actor de film și teatru român. Este fiul celebrului actor Ștefan Bănică (senior).

Ştefan Bănică a lansat cel mai nou single al său, “Alerg printre stele”, o colaborare inedită alături de Pacha Man.

Clipul, aşa cum este şi colaborarea cu Pacha Man, este atipic faţă de celelalte videoclipuri cu care artistul şi-a obişnuit publicul.

Ştefan Bănică şi Pacha Man suferă transformări pe parcursul poveştii, se inversează rolurile, Ştefan “împrumută” imaginea lui Pacha Man, iar Pacha pe a lui Ştefan. “Este o joacă frumoasă”, a declarat Ştefan.

În clip apar şi doi copii, care joacă rolurile lui Ştefan şi Pacha la vârsta copilăriei. Pentru a-l juca pe Ştefan Bănică a fost ales chiar fiul artistului, Radu-Ştefan, în vârstă de 11 ani.

Mă bucur că am mai făcut un videoclip împreună cu băiatul meu, al doilea clip după “Doar O Dată-i Crăciunul”, filmat în 2004, când Radu-Ştefan avea doar 2 ani. Vreau să ne bucurăm de aceste momente, mai ales ca eu şi tatăl meu nu am avut şansa să apucăm să filmăm împreună.”, a mai declarat Ştefan Bănică.

Filmările videoclipului “Alerg printre stele” au avut loc în studiourile MediaPro din Buftea, în regia lui Iulian Moga, şi au durat o zi şi-o noapte.

“Alerg printre stele” este cel de-al patrulea single promovat de Ştefan Bănica de pe albumul “Altceva”, după piesele “Nu e prea târziu” (iulie 2012), “Ce e dragostea?” ft. Marius Moga (octombrie 2012) şi “Noaptea de Crăciun” (decembrie 2012).

Mai multe informaţii despre Ştefan Bănica pot fi găsite pe pagina de facebook a artistului

www.facebook.com/StefanBanicaOfficial – sau pe site-ul oficial www.stefanbanica.ro

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook