Tags Posts tagged with "stat"

stat

07.DirzuCa urmare a dezinformării făcute de către opoziția politică pe marginea bugetului de stat pe anul 2018, mă simt dator să le prezint albaiulienilor adevărata realitate și impactul pe care noul buget îl va avea în viața românilor.

În ce privește referințele președintelui Iohannis cu privire la deviația semnificativă a României de la ajustarea structurală recomandată, critica sa denotă un joc politic prin care manipulează opinia publică. Președintele insinuează că această deviație semnificativă ar fi generată de modul în care Guvernul PSD a proiectat bugetele pe anii 2017 și 2018. Președintele omite însă să precizeze că, potrivit oficialilor Comisiei Europene, această deviație semnificativă s-a produs în timpul Guvernului său, în timpul guvernării Cioloș.

Actualul guvern a avut discuții cu oficialii europeni pe această temă, în cadrul cărora s-a subliniat că o redresare după șocul produs de Cioloș nu se poate face peste noapte. Deci remedierea va fi treptată.

Cel mai important argument în acest sens este că Guvernul s-a încadrat în ținta de deficit de 3%, iar gradul de îndatorare al țării raportat la PIB nu a crescut în 2017. Prin urmare, cele două criterii de disciplină financiară stabilite prin Tratatul de Maastricht au fost respectate, iar România e pe drumul cel bun.

Guvernul PSD a respectat în 2017 ținta de deficit de 2,96%, deși întârzierea în numirea guvernului de către președintele Iohannis a creat dificultăți fiscale și economice care au pus presiune pe buget:

  • Din cauza întârzierii lui Iohannis, Guvernul a trebuit să reducă TVA cu 1 pp, deși programul PSD prevedea ca diminuarea TVA să aibă loc abia în 2018, cu 2 pp.

  • Din cauza întârzierii lui Iohannis, Guvernul a trebuit să elimine taxa pe stâlp, deși programul PSD nu prevedea acest lucru.

  • Din cauza întârzierii lui Iohannis, Guvernul a trebuit să reducă accizele la carburanți, deși Programul PSD nu prevedea acest lucru, iar revenirea ulterioară la nivelul accizelor din 2016 a creat o presiune inflaționistă.

  • Din cauza întârzierii lui Iohannis, Guvernul a aprobat târziu bugetul de stat, ceea ce a dus la întârzierea adoptării bugetelor locale, fapt care a afectat absorbția de fonduri europene.

Cu toate aceste impedimente generate chiar de jocul politic al lui Iohannis, Guvernul PSD a reușit să găsească soluții și să se încadreze în ținta de deficit de 3%. Prin urmare, în 2018, când nu mai există aceste impedimente, există un grad mai mare de certitudine că Guvernul se va încadra în ținta de deficit.

Bugetul pe 2018 nu va mai fi afectat de un șoc de genul celui din luna ianuarie 2017, când s-a încasat TVA-ul aferent lunii decembrie 2016 (de 20%) mai mic cu 4 puncte procentuale față de cel din ianuarie 2016 când s-a încasat TVA-ul din decembrie 2015 (24%). Introducerea măsurii split TVA va diminua pierderile de TVA suferite de statul român în cazul firmelor care intră în insolvență sau care acumulează datorii la plata acestei taxe.

Introducerea impozitării cu 1% din cifra de afaceri, pentru firmele cu încasări mai mici de 1 milion euro, va face inutilă declararea unor cheltuieli irelevante pentru obiectul de activitate al firmei  în scopul deducerii TVA.

Creșterea investițiilor publice în 2018, cu circa 11,5 miliarde lei în plus față de 2017, va antrena creșteri ale încasărilor din TVA.

Creșterea încasărilor din Fonduri Europene, ca urmare a finalizării proiectelor realizate în 2017 (după ce Guvernul Cioloș nu lăsat nimic în urma sa), va antrena de asemenea încasări mai mari din TVA.

Odată cu bugetul pe anul 2018 se urmărește îmbunătățirea activității ANAF prin următoarele măsuri:

  • Fond de stimulente consistente pentru inspectorii fiscali raportate la contravaloarea bunurilor confiscate;

  • Confiscarea extinsă a mijloacelor de transport implicate în contrabanda cu bunuri accizabile (nu va crește doar colectarea accizelor, dar și a TVA);

  • Introducerea mai multor controale vamale, în cascadă, după cele efectuate la graniță, ceea ce va conduce la combaterea evaziunii și creșterea încasărilor din TVA;

  •  În plus, deși încasările din TVA în primele 9 luni ale lui 2017 erau încă sub nivelul prognozat în bugetul pe anul trecut, așa cum remarcă președintele Iohannis, în realitate evoluția din trimestrul III, când ANAF a luat măsuri mai ferme de combatere a evaziunii, arăta deja un grad mult mai ridicat al încasărilor, cu 7% față de 2016.

România înregistrează într-adevăr unul dintre cele mai scăzute niveluri de colectare din UE, dar asta în primul rând pentru că România are unul dintre cele mai scăzute niveluri ale poverii fiscale din cadrul UE. Încasările bugetare depind în primul rând de povara fiscală și abia apoi de performanța în colectarea taxelor.

Nu poți avea un nivel de colectare comparabil cu cel din statele în care taxele sunt mult mai mari decât în România. Nu e deloc întâmplător că România și Irlanda, care au mers pe acest model economic cu fiscalitate redusă, au avut și cea mai bună creștere din Uniunea Europeană.

Investițiile din 2018 vor fi semnificativ mai mari, cu 42% mai mult față de cele din 2017, și cu mult mai mult față de cele ale Guvernului Cioloș pe care președintele Iohannis nu l-a criticat niciodată pentru contraperformanța în domeniul investițiilor. Astfel, în 2018 cheltuielile destinate investițiilor publice însumează 38,5 miliarde lei, respectiv 4,2% din PIB.

 

Cu respect,

Ioan Dîrzu

Deputat

Klaus JohannisPreşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a promulgat miercuri, 3 ianuarie a.c., Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Preşedintele Klaus Iohannis atrage însă atenţia asupra unor vulnerabilităţi ale bugetului anului 2018 şi asupra provocărilor cadrului fiscal-bugetar actual, având în vedere că România are nevoie de un buget credibil şi echilibrat, care să urmărească în mod consecvent menţinerea obiectivelor fundamentale de stabilitate macroeconomică, predictibilitate şi sustenabilitate fiscal-bugetară.

Pentru România, este esenţial ca politicile fiscal-bugetare să reintre pe un culoar de responsabilitate şi prudenţă, iar decidenţii politici şi guvernamentali să nu repete greşelile sau tentaţiile unor politici exuberante, precum cele de dinaintea crizei economice, astfel încât bunăstarea românilor să nu fie afectată pe termen mediu şi lung. ţara noastră trebuie să evite capcana unei creşteri economice nesustenabile, bazate în principal pe consum, deficite bugetare şi acumularea de datorie publică.

Ca element procedural, construcţia bugetară ignoră recomandările pe care Comisia Europeană le-a formulat în contextul procedurii de deviaţie semnificativă a deficitului bugetar. Potrivit acestor recomandări, bugetul naţional era indicat să revină pe calea consolidării fiscale, prin ajustări anuale ale deficitului bugetar de 0,5% din PIB.

Preşedintele României îşi manifestă îngrijorarea cu privire la faptul că, deşi înregistrăm rate record de creştere economică, există dificultăţi şi unele incertitudini în a asigura încadrarea deficitului bugetar în ţinta de 3% din PIB. Totodată, ţara noastră înregistrează cele mai ample deviaţii ale deficitului structural dintre toate ţările Uniunii Europene.

Această dinamică demonstrează că, în următorii ani, România trebuie să facă eforturi serioase pentru a reveni pe calea disciplinei fiscal-bugetare. Bugetul anului 2018 ignoră însă necesitatea unei asemenea schimbări de direcţie, asumată în principiu de către Guvern prin Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2018-2020.

Bugetul anului 2018 este construit, la fel ca şi în 2017, pe o ţintă de deficit bugetar la limita pragului de 3% din PIB, potrivit Pactului de Stabilitate şi Creştere. Însă, deficitul bugetar ajustat ciclic se va adânci în 2018, ceea ce indică faptul că România încă nu se apropie, ci se îndepărtează de obiectivul bugetar pe termen mediu.

Analiza proiectului de Buget pentru 2018 a evidenţiat anumite vulnerabilităţi ale construcţiei bugetare atât pe partea de venituri, cât şi pe partea de cheltuieli.

În ceea ce priveşte veniturile bugetare, analizele de specialitate arată că proiecţia unei creşteri a încasărilor din TVA de 16% este una mult prea optimistă, din cel puţin două considerente. Pe de o parte, experienţa fiscală a anului 2017 a arătat că, în ciuda unei creşteri economice peste cea prognozată iniţial, care a ajuns la 7% pe primele 9 luni ale anului – fiind bazată preponderent pe consum -, veniturile fiscale, inclusiv încasările din TVA, sunt chiar mai mici decât cele estimate în Legea bugetului pentru anul 2017.

În acelaşi timp, prognozele economice indică încetinirea în 2018 a ritmului de creştere economică, inclusiv a consumului. Pe de altă parte, construcţia bugetului este lipsită de estimări şi calcule credibile privind impactul unor măsuri asumate, precum introducerea TVA split, măsură care, deşi în prezent mult atenuată în raport cu versiunea iniţială, este apreciată prin venituri suplimentare aproape duble faţă de cele estimate în prima variantă.

Astfel, Preşedintele Klaus Iohannis consideră că prioritatea Guvernului trebuie să fie îmbunătăţirea semnificativă a colectării veniturilor fiscale. Aceasta reprezintă principala direcţie prin care poate fi asigurată sustenabilitatea creşterii salariilor şi a pensiilor românilor, astfel încât situaţia finanţelor publice şi bunăstarea cetăţenilor să nu fie afectate pe termen mediu şi lung. Trebuie avut în vedere, totodată, şi faptul că România înregistrează, în prezent, unul dintre cele mai scăzute niveluri de colectare a veniturilor fiscale din întreaga Uniune Europeană.

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetare, Preşedintele României subliniază importanţa susţinerii investiţiilor, dat fiind rolul de antrenare al investiţiilor în planul dezvoltării economice. Preşedintele Klaus Iohannis avertizează că nu este suficient ca bugetul să prevadă doar pe hârtie alocări investiţionale, ci trebuie ca investiţiile să fie şi realizate conform programării bugetare, într-un cadru de prioritizare adaptat obiectivelor esenţiale de investiţii, în special în infrastructură.

Deşi investiţiile din fonduri europene sunt estimate mult peste nivelul anului 2017, prevederile bugetare în materie de investiţii naţionale (cheltuielile de capital) sunt în continuare unele dintre cele mai scăzute, ca pondere în PIB. De exemplu, anii 2017 şi 2018 se caracterizează prin cele mai mici ponderi în PIB ale cheltuielilor de capital (2,2%, respectiv 2,3%) din ultimii 10 ani.

În acest sens, Preşedintele României atrage atenţia asupra importanţei investiţiilor, deopotrivă în sens cantitativ şi calitativ, pentru consolidarea unei creşteri economice sănătoase în 2018 şi în anii următori. Guvernul trebuie să fie conştient că sacrificarea, în continuare, a factorului investiţional este de natură să submineze potenţialul de dezvoltare al României. Este esenţial ca fondurile europene să fie valorificate în integralitatea lor, în special în legătură cu proiectele de investiţii în infrastructură.

Aceste vulnerabilităţi sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât contextul macroeconomic tot mai sensibil, prognozat pentru anul 2018, nu se mai bucură de aceeaşi stabilitate financiară precum în ultimii ani, aceasta fiind şi consecinţa politicilor fiscal-bugetare prociclice, axate în principal pe măsuri pe termen scurt, de expansiune a cererii de bunuri de consum.

Astfel, accentuarea presiunilor inflaţioniste din economie la o rată a inflaţiei de peste 3% anual, în paralel cu scumpirea creditului prin creşterea ratelor dobânzii şi cu deprecierea monedei naţionale, atrag reducerea puterii de cumpărare a populaţiei şi creează vulnerabilităţi economice suplimentare, de natură a impune abordări responsabile şi evaluări realiste, atât în fundamentarea şi execuţia bugetară, cât şi la nivelul politicilor economice, în general.

Totodată, în contextul unor ample modificări fiscale – îndelung contestate în ultimele luni de către partenerii sociali -, este important ca abordările fiscal-bugetare pentru 2018 să refacă acea predictibilitate economică necesară investitorilor şi mediului de afaceri, astfel încât încrederea în economia României să revină pe un trend pozitiv.

Bugetul pentru anul 2018 este bazat pe o serie de modificări fiscale, adoptate abia către sfârşitul anului 2017, în încercarea coaliţiei PSD-ALDE de a se încadra în programul de guvernare: unificarea sistemului de contribuţii sociale la nivelul angajatului, dar şi reducerea consistentă a impozitului pe venit, de la 16% la 10%, măsură de relaxare fiscală prin care românii anticipează creşterea veniturilor lor, într-un climat de stabilitate şi predictibilitate.

Preşedintele Klaus Iohannis consideră că actuala coaliţie de guvernare PSD-ALDE are obligaţia de a răspunde aşteptărilor românilor ca ţara noastră să aibă un buget credibil şi sustenabil, care să nu afecteze stabilitatea economică şi nivelul de trai promis cetăţenilor.

bani putiniÎn conformitate cu legislația în domeniul ajutorului de stat, Guvernul a aprobat astăzi, prin Memorandum, declanșarea procedurilor necesare pentru instituirea unei scheme de ajutor de minimis pentru întreprinderile cu angajați ce beneficiază de scutiri la plata impozitului pe venit, conform art. 60 din Codul fiscal, astfel încât să se mențină acest statut fiscal special, iar salariile nete pentru salariații din această categorie să nu fie diminuate în contextul transferului contribuțiilor aferente angajatorului către angajat, începând cu 1 ianuarie 2018.

Ulterior aprobării acestui memorandum, se va elabora și aproba schema de ajutor de minimis prin hotărâre de Guvern care va cuprinde și procedurile necesare de accesare a acestui tip de ajutoare de minimis de către întreprinderile care au angajați din domeniul IT (programatori), cercetare-dezvoltare, persoane fizice cu handicap grav sau accentuat și angajați sezonieri.

Principalele caracteristici ale schemei de ajutor de minimis

Perioada de valabilitate a schemei de ajutor de minimis, în care se vor emite decizii de aprobare a cererilor pentru finanțare și vor fi efectuate plățile, va fi 2018-2020, iar numărul total estimat de beneficiari pe întreaga durată de valabilitate este de 8.760 de întreprinderi, cu o medie anuală de 2.920 de beneficiari.

Ajutorul de minimis urmează să fie acordat sub formă de sume nerambursabile, alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor Publice, în baza unor decizii de aprobare a cererilor de finanțare.

Bugetul total prevăzut pentru acordarea acestui ajutor de minimis este de 300 milioane lei, sumă repartizată în mod egal pentru cei trei ani calendaristici ai perioadei de valabilitate a schemei de ajutor.

Beneficiarii măsurii de finanțare trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe criterii, inclusiv cel de a avea angajați în baza unor contracte de muncă cu normă întreagă valabile în luna decembrie 2017, care beneficiază de scutiri în baza art. 60 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile reglementate prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, începând cu 1 ianuarie 2018, contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate sunt transferate din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, fiind datorate de acesta în cotă de 25%, respectiv 10%.

În sarcina angajatorului rămâne ca obligație din perspectiva celor două contribuții sociale doar contribuția de asigurări sociale datorată pentru condiții deosebite de muncă sau pentru condiții speciale de muncă, astfel cum sunt prevăzute de lege.

În acest cadru legal, cheltuielile angajatorului reprezentând contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale datorate până la 31 decembrie 2017 ar trebui să se transfere, în procent de 20%, în costurile salariale ale angajatorului aferente angajatului.

Pentru menținerea efectului neutru din punct de vedere fiscal, la nivelul angajatului, s-a redus concomitent și cota de impozit pe venit, de la 16% la 10%.

În aceste condiții, angajații scutiți de la plata impozitului pe venit, conform art. 60 din Codul fiscal, care nu beneficiază de efectele reducerii cotei de impozit, sunt într-o situație specială, fiind necesară o majorare suplimentară a cheltuielilor angajatorului pentru a putea fi menținut nivelul veniturilor primite de categoriile de angajați menționate.

Statul român a mai dat o „lovitură” în ce priveşte privatizările companiilor de stat. Canadienii de la Roman Copper au obţinut în instanţă, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o decizie definitivă care obligă statul român să returneze garanţia de 1,4 milioane de dolari plătită de firma canadiană pentru a putea participa la procedura de privatizare a societăţii Cupru Min SA Abrud din 2012, procedură ce s-a dovedit un eşec.

”Respinge excepţia nulităţii recursului invocată de intimata – reclamantă Roman Copper Corp Toronto Canada prin întâmpinare. Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie mpotriva deciziei civile nr.501 din 27 iunie 2014, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VI-a Comercială. Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulata de intimata – reclamantă Roman Copper Corp Toronto Canada, ca nefondată. Irevocabilă”, se afirmă în minuta deciziei de la ÎCCJ.

Vă reamintim că la finalul lui 2012 Roman Cooper a dat în judecată statul roman spunând că deşi a câştigat licitaţia pentru privatizarea Cupru Min Abrud, Ministerul Economiei nu amai semnat contractual.
În primă fază firma canadiană a cerut despăgubiri de de 245 de milioane de euro, dar, ulterior, au revenit şi au cerut doar restituirea garanţiei de perticipare la licitaţie.

În urma licitaţiei cu strigare care a avut loc în data de 26 martie 2012 a fost declarat adjudecatar ofertantul Roman Copper Corp Canada cu care urma să se negocieze clauzele contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni. Licitaţia a fost adjudecată la preţul de 200.772.790 euro, preţul de pornire al licitaţiei fiind de 57.363.654 euro. Ulterior, cele două părţi nu s-au mai înţeles, iar reprezentanţii Ministerului Economiei au decis să anuleze licitaţia şi să nu încheie contractul de privatizare pe motiv că firma canadiană nu a acceptat solicitările părţii române.

La CupruMin Abrud se găseşte 60% din rezerva de cupru a României, conform specialiştilor. În acest moment la această companie lucrează în jur de 500 de persoane.

Preşedintele României Klaus Iohannis a venit, luni după amiază la începutul noi sesiuni parlamentare, în faţa camerelor reunite ala Parlamentului. Iohannis a ţinut un discurs scurt, de 22 de minute, în faţa parlamentarilor vorbind în spech-ul său de parlament, eliminarea populismului, campanii electorale, de schimbarea legistlaţiei, securitate şi apararea drepturilor şi libertăţii individului.
Şeful statului a precizat că îşi doreşte pentru viitor un parlament mai mic dar care să fie mai eficient şi mai puternic.
„Ca președinte al României, îmi asum o relație de colaborare instituțională corectă și de parteneriat cu Parlamentul. Un asemenea parteneriat răspunde spiritului Constituției și așteptărilor cetățenilor, dar, în același timp, are și însemnate rațiuni practice. Puterile statului, deși separate, sunt, de fapt, chemate să lucreze împreună în serviciul cetățenilor. Progresul unei națiuni nu se poate naște dintr-un conflict permanent între cei chemați să o reprezinte, ci din efortul lor comun. Momentul de astăzi nu va rămâne unul singular în decursul mandatului meu. În spiritul acestui parteneriat, îmi propun să vin în fața dumneavoastră la începutul fiecărei sesiuni parlamentare, pentru a vorbi despre priorități, despre temele care îi preocupă pe români și despre soluțiile posibile. Nu intamplator, mesajul transmis, astăzi, de la tribuna Parlamenutului vine dupa o serie de consultări cu partidele politice și cu președinții celor două Camere și cu reprezentanți ai societății civile. Acesta este modul în care înțeleg să dau conținut rolului de mediator și integrator al președintelui. O spun direct: îmi doresc un Parlament puternic, pentru că un Parlament slab înseamnă o verigă slabă în construcția democratică, pentru că un Parlament lipsit de credibilitate nu face decât să îndepărteze cetățenii de politică și să lase loc îndoielii, resemnării sau cinismului. Parteneriatul președintelui cu Parlamentul răspunde nevoii de a restabili încrederea în această instituție fundamentală a democrației, dar este important ca și acțiunile dumneavoastră, deopotrivă, să fie în acelasi sens” a .

Preşedintele PSD Alba, deputatul Ioan Dîrzu, a anunţat creşterea sumelor alocate pentru localităţile judeţului Alba: sumele alocate din bugetul de stat (sumele defalcate din TVA şi cote din impozitul pe venit) au fost în anul 2014 de 98.496,74 mii lei. În anul 2015 prin H.G. nr. 14 sunt alocate sume din bugetul de stat în cuantum de 134.631 mii lei, ceea ce înseamnă sume în plus în anul 2015 faţă de anul 2014 cu 36.134 mii lei. Acest fapt arată interesul actualului Guvernului Ponta pentru dezvoltarea economico-socială a judeţului Alba.

De asemenea, s-au alocat pentru echilibrare prin intermediul AJFP Alba suma de 6.430 mii lei, care a fost împărţită potrivit criteriilor socio-economice stabilite prin actele normative în vigoare”.

Faţă de 2014 Consiliului Judeţean Alba primeşte în plus 21.987 mii lei, sumă destinată funcţionării în condiţii optime a unităţilor din subordinea acestuia.

Sume în plus primesc cele mai multe oraşe şi comune din judeţ:

Alba Iulia – 101 mii lei
Aiud – 5.048 mii lei
Blaj – 3.400 mii lei
Abrud – 2.708 mii lie
Baia de Arieş – 3.915 mii lei
Cîmpeni – 436 mii lei
Teiuş – 1.734 mii lei.

O serie de comune care au avut o dezvoltare necorespunzătoare în cursul anului anterior primesc sume suplimentare astfel :

Almaşu Mare – 678 mii lei
Arieşeni – 263 mii lei
Avram Iancu – 377 mii lei
Blandiana – 740 mii lei
Bucium – 471 mii lei
Cenade – 695 mii lei
Cergău – 408 mii lei
Ceru Băcăinţi – 1.217 mii lei
Ciuruleasa – 628 mii lei
Câlnic – 441 mii lei
Crăciunelu de Jos – 228 mii lei
Cut – 636 mii lei
Doştat – 634 mii lei
Fărău – 221 mii lei
Gârda de Sus – 294 ii lei
Hopârta – 271 mii lei
Horea – 321 mii lei
Întregalde – 916mii lei
Mogoş – 890 mii lei
Ocoliş – 895 mii lei
Ohaba – 771 mii lei
Poiana vadului – 741 mii lei
Ponor – 756 mii lei
Poşaga – 816 mii lei
Rădeşti – 545 mii lei
Rimetea – 655 mii lei
Râmeţ – 1.052 mii lei
Roşia de Secaş – 176 mii lei
Sălciua – 41 mii lei
Săliştea – 195 mii lei
Şibot – 166 mii lei
Sohodol – 491 mii lei
Vadu Moţilor – 99 mii lei
Vidra – 535 mii lei.

Deputatul Ioan Dîrzu, preşedintele PSD Alba apreciază: „Se poate observa că acest mod de alocare îmbină atât criteriul eficienţei utilizării resurselor bugetare cu criteriul dezvoltării durabile a fiecărei localităţi în PSD Alba consideră că resursele pentru dezvoltare trebuie create de fiecare localitate în parte, ceea ce presupune un efort din partea fiecărei administraţii locale de a atrage investitori în localităţile lor. Astfel, se creează locuri de muncă pentru populaţie, obiectiv strategic pentru înlăturarea şomajului şi care, implicit duce la creşterea veniturilor bugetelor locale.

Totodată, PSD Alba susţine că administraţiile locale trebuie să se ocupe de atragerea de fonduri europene prin proiecte viabile, care să urmărească valorificarea potenţială a localităţii.

Se poate concluziona că acest sistem de repartizare a bugetului creează condiţii optime de funcţionare pentru unităţile teritoriale fără resurse materiale şi umane şi stimulează localităţile cu potenţial să-şi folosească priceperea şi expertiza în dezvoltarea resurselor bugetelor locale şi nu folosirea banului public doar pentru interese de grup.

PSD Alba consideră că bugetul de stat trebuie privit ca o sursă în completare a bugetului propriu şi nu ca principalul mijloc prin care administraţiile locale să asigure funcţionalitatea propriilor structuri . Până acum guvernele de dreapta au jefuit bugetul, iar acum încearcă să ne vândă „dreptate”, prin faptul că nu admit ca micile comunităţi locale trebuie să fie sprijinite şi susţinute pentru a se dezvolta normal într-o ţară europeană”.

tajpisDatele statistice ale Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Alba (AJPIS) valabile la sfârşitul lunii martie a anului 2014 prezintă o serie de fluctuaţii faţă de anul trecut, în privinţa numărului de beneficiari, dar şi în ceea ce priveşte sumele acordate de stat pentru persoanele defavorizate din judeţ.

Potrivit statisticilor, numărul copiilor care primesc alocaţie de stat a scăzut cu 8.263 copii, de la 64.602 la 56.339, sumele plătite pentru aceste alocaţii scăzând şi ele de la peste 3.900.000 lei la aproximativ 2.400.000 lei.

În condiţiile în care cuantumul alocaţiilor de stat pentru copii nu a suferit vreo modificare în această perioadă, „scăderea cu 8.263 a numărului de copii care primesc alocaţie de la stat arată că acei copii care au depăşit vârsta sau nu mai indeplinesc conditiile de acordare până la care statul le acordă alocaţia sunt mai mulţi decât aceia care beneficiază în prezent de această subvenţie”, a explicat directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Alba, Flaviu Cozuc.

De asemenea, o altă posibilă cauză a acestei scăderi este şi reducerea natalităţii, care s-a accentuat în ultimii ani. Prin analizele efectuate în comparaţie cu anul calendaristic anterior, pe care AJPIS Alba le desfăşoară de anul trecut, impactul fenomenelor sociale la nivelul judeţului poate fi foarte bine observat. Statisticile arată că în perioade de declin economic, când incertitudinile, stresul şi lipsa locurilor de muncă își pun amprenta asupra vieții populației, numărul naşterilor scade foarte mult.

Conform analizei AJPIS Alba de la sfârşitul lunii martie a anului curent, sumele aferente alocaţiilor pentru susţinerea familiei plătite de stat au crescut cu peste 19%, în timp ce numărul mediu al beneficiarilor este mai mic cu aproape 11%. În această perioadă, sumele plătite drept ajutoare sociale au crescut, la nivelul judeţului Alba, cu puţin peste 20%, în condiţiile în care numărul beneficiarilor a scăzut ușor, cu circa 5%, motivul acestor diferenţe fiind legat de modificarea cuantumului, atât al alocației pentru susținerea familiei, cât și al ajutorului social, ce a fost stabilită de Guvern în ultimul an. Nu în ultimul rând, în ceea ce priveşte alocaţiile de plasament, plătite prin AJPIS Alba, la sfârșitul lunii martie s-a înregistrat o scădere, atât a numărului mediu de beneficiari, cât şi a sumelor plătite, de aproximativ 6%, respectiv 7%, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Sumele plătite de AJPIS Alba în martie 2014 pentru alocații, indemnizații de creștere a copilului, stimulente de inserție, indemnizații pentru persoanele infectate cu HIV/SIDA, ajutoare sociale, indemnizații de handicap sau de însoțitor al persoanei cu handicap și subvenții alocate asociațiilor și fundațiilor care prestează servicii sociale au scăzut, per total, față de luna martie a anului 2013, cu 12,37%, iar numărul mediu total al beneficiarilor a scăzut cu 9,18%.

Pe lângă sprijinirea categoriilor de persoane vulnerabile, prin politicile sociale pe care le adoptă, Guvernul României urmărește asigurarea unui echilibru, în așa fel încât populația care are nevoie de sprijinul autorităților, să fie ajutată cât mai mult și cât mai eficient. Încă de când am început să facem comparații între datele statistice din anul curent și cele din anul anterior, am înțeles cât de utilă este o astfel de analiză, pentru observarea modului în care evoluează societatea, dar și a direcției spre care aceasta se îndreaptă, din toate punctele de vedere”, a mai precizat directorul Flaviu Cozuc.

Silviu BianÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat decizie definitivă în cazul Silviu Bian, fost secretar de stat şi fost preşedinte al ANOFM: joi, 10 aprilie 2014, fostul secretar de stat şi fost președinte al ANOFM, albaiulianul Silviu Bian, a primit o decizie cu executare.

Condamnat iniţial la 9 ani de închisoare, Silviu Bian (fost vice-preşedinte al PDL Alba) are de ispăşit doar 6 ani.

În octombrie 2011 Silviu Bian a fost suprins la Braşov de procurorii DNA având asupra sa mari sume de bani, ascunse în mânecile hainei şi în alte locuri din îmbrăcăminte.

 

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook