Tags Posts tagged with "sova"

sova

Într-o anchetă realizată de jurnaliștii de la platforma online romaniacurata.ro si publicată astăzi pe site-ul acesteia, este descris mecanismul și circuitul banilor în cazul acuzării primului ministru Victor Ponta. Astfel, prin curtoazia adimninistratorilor site-ului romaniacurata.ro putem să va supunem atenției rezultatele demersului jurnalistic.

Alături de premierul Victor Ponta şi senatorul Dan Şova, procurorii DNA i-au deferit Justiţiei şi pe foştii directori ai complexurilor energetice Turceni şi Rovinari. Laurenţiu Ciurel era la vremea comiterii presupuselor fapte penale, în 2007- 2008, directorul complexului energetic Rovinari şi acum este director general al complexului energetic Oltenia care reuneşte termocentralele Işalniţa, Turceni, Rovinari şi Craiova II. Directorul complexului energetic Turceni era în 2007 Dumitru Cristea, iar directorul economic, Octavian Graure.

Au plătit comision de succes pentru eşec

Cei trei directori sunt acuzaţi de abuz în serviciu. Ei ar fi produs un prejudiciu de 5,6 milioane de euro în dauna complexurilor energetice. Potrivit DNA, directorii ar fi încheiat ilegal contracte de asistenţă juridică cu casa de avocatură Şova şi asociaţii. Ar fi suplimentat valoarea contractelor prin acte adiţionale acordate prin încredinţare directă şi ar fi introdus plata unor comisioane de succes, deşi părţile din litigiu ajunseseră la o înţelegere. Apoi, directorii ar fi plătit datoriile pentru care s-au judecat sau ar fi renunţat la ele fără să respecte legea.

Şova i-ar fi dat lui Ponta un comision

Directorii i-au dat lui Şova – susţin procurorii  – 1 milion de euro (la cursul de la vremea respectivă) ca să reprezinte complexurile în procesele cu societatea “Închiderea şi conservarea minelor” şi cu Electrica. Şova ar fi primit dublu sau chiar triplu faţă de juriştii angajaţi ai complexurilor care ar fi muncit de 10 ori mai mult în procese cu grad de dificultate similar. La rândul său, Şova i-ar fi dat lui Ponta, sub forma mascată a unui contract de asistenţă juridică, un comision din milionul de euro primit de la Turceni – Rovinari: aproape 60.000 de euro, bani primiţi lunar şi sub forma achitării leasing-ului pentru două maşini folosite de Ponta şi cumnatul lui, Iulian Herţanu. “Sumele primite de inculpatul Ponta Victor-Viorel au reprezentat în realitate bonificarea acestuia în considerarea rolului avut în încheierea şi derularea contractelor de asistenţă juridică a SCA „Şova şi Asociaţii” cu cele două complexuri energetice”, arată procurorul de caz Jean Uncheşelu în rechizitoriu.

Ciurel australianul

Dan Laurenţiu Ciurel era director de investiţii la complexul energetic Rovinari încă de la reorganizarea companiei în 2004. În 2007 a fost numit director general, deşi în CV-ul postat pe pagina de internet a CE Oltenia a scris că a fost numit director general în 2006. Procurorul notează în rechizitoriu: “Inculpatul Ciurel Laurenţiu-Dan a fost numit director general al CER prin Ordinul comun al Ministrului Economiei şi Finanţelor din 16 mai 2007 şi al Preşedintelui Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului din 17 mai 2007.

Ciurel s-a făcut membru PNL cu puţin timp înainte să fie numit director general la termocentrala Rovinari. Presa locală nota că a fost şi membru PC. În mai 2007, ministrul Economiei era Varujan Vosganian, iar şeful AVAS era Theodor Atanasiu, ambii de la PNL. În 2015, Parlamentul dominat de coaliţia PSD-UNPR-ALDE (PC + liberalii lui Tăriceanu) a respins cererea DIICOT de începere a urmăririi penale faţă de Varujan Vosganian în dosarul Romgaz. Vosganian a părăsit apoi PNL şi s-a alăturat partidului lui Tăriceanu aflat la guvernare alături de PSD, practic a trecut sau a rămas în barca puterii.

A acordat contractul Alstom de 162 de milioane de euro

Laurenţiu Ciurel a fost preşedintele comisiei de licitaţie care a acordat contractul pentru modernizarea instalaţiei de desulfurare de la Rovinari către Alstom, un consorţiu suedez. Contractul a fost în valoare de 162 de milioane de euro. Alstom a câştigat contractul, deşi a prezentat o ofertă mult mai scumpă faţă de un consorţiu chinez. Ciurel a explicat atunci că, deşi preţul celor de la Alstom era mai mare cu 17 milioane de euro, oferta tehnică a fost mai bună.

Asociat cu afacerişti clienţi ai CE Rovinari

În 2010, pe vremea guvernului PDL, Ciurel a părăsit compania şi a fost director la firma Katal Construct, unde deţinea 40 la sută din acţiuni. Ceilalţi acţionari cu câte 20 la sută erau: Theodor Adrian Niculescu, Dumitru Ştefuţi şi Gheorghe Vlădoiu. Ziarul local Gorjnews a scris pe larg despre contractele atribuite de CE Rovinari, pe vremea când era condus de Ciurel, firmelor lui Ştefuţi şi Niculescu cu care apoi Ciurel s-a asociat în vremurile de opoziţie.

A fost avansat

În 2012 însă, odată cu venirea la putere a USL, Ciurel a fost numit din nou director la Rovinari. La reorganizarea din octombrie 2012, Ciurel a devenit director general la complexul energetic Oltenia, care reuneşte termocentralele Işalniţa, Turceni, Rovinari şi Craiova II. El a fost prezentat de către Guvern drept manager privat întrucat Executivul se angajase în faţa celor de la FMI că va impune management privat şi profesionist la companiile de stat. Presa din acea perioadă a consemnat jocurile de culise în urma cărora Ciurel a fost desemnat manager privat. Astfel, firma germană de executive search Kienbaum, angajată de Guvern cu 250 de mii de euro, ca să găsească un manager privat la CE Oltenia ar fi înclinat pentru CV-ul unui specialist german. Premierul a dat de înţeles că îl preferă pe Ciurel şi până la urmă firma de executive search a oferit o listă cu mai multe nume, printre care şi cel al managerului român:

La Complexul Energetic Oltenia, dacă managementul este performant, nu merg pe altă soluţie. Nu mă obligă nimeni, nici FMI şi nici altcineva, să pun străini. O să pun manager străin sau manageri privaţi la companiile care sunt pe pierdere şi pe care nu sunt în stare să le restructurez eu însumi, dar la o companie care e pe profit, de ce să fac acest lucru? Trebuie să fii străin ca să fii bun manager? Sunt şi români care sunt foarte buni manageri în companii din America sau din Marea Britanie. În România nu pot fi manageri? Unde constatăm că nu reuşim să avem un management românesc public performant, mergem pe acea soluţie (..) Eu am discutat de multe ori cu cei de la FMI şi mi-au spus că nu trebuie să punem manageri privaţi, ci să punem manageri performanţi şi nepolitici”, a declarat premierul la începutul lui 2013.

Un detaliu interesant

Faptul că Laurenţiu Ciurel era vicepreşedinte al PSD Gorj nu a mai contat. A fost de folos în schimb pentru justificarea numirii faptul că Laurenţiu Ciurel are dublă cetăţenie, română şi australiană. Între 1997 şi 2000, el a lucrat ca şi analist diagnoză vibraţii la compania Rotating Machine Engineers din Adelaide, Australia. Potrivit CV-ului lui Ciurel, compania din Australia se ocupa cu mentenanţa pentru firme din energie, minerit, industria cimentului, industia aluminiului, prin analiza şi interpretarea vibraţiilor la utilaje în mişcare de rotaţie. Cetăţenia şi experienţa lui Ciurel din Australia au fost de folos pentru prezentarea acestuia în faţa FMI drept un specialist de anvergură internaţională. Potrivit unor surse bine informate, este o uzanţă a serviciilor de informaţii să trimită specialişti români la perfecţionare în afara ţării.

Cristea ‘tanchistul’

Dumitru Cristea, apropiat de PSD, a fost numit director general al complexului energetic Turceni pe 24 mai 2007, tot de către ministrul Economiei, Varujan Vosganian şi şeful AVAS, Theodor Atanasiu.

În noiembrie 2008, Dumitru Cristea a fost arestat pentru trei zile în cadrul unei anchete a DNA Târgu Jiu, apoi în 2009 a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Cristea a fost acuzat că a cumpărat un tractor forestier de tip buldotanc nefolositor şi uzat de la o firmă controlată de  Mugurel Surupăceanu (FOTO JOS cu utliajul și Mugurel Surupăceanu), fost parlamentar şi prefect PSD de Gorj. CE Turceni a cumpărat buldotancul la un preţ de 4 ori mai mare decât valora în realitate. Surupăceanu importase utilajul din Ucraina cu 50 de mii de dolari şi l-a vândut CE Turceni cu peste 800 de mii de lei, adică peste 200 de mii de dolari, la cursul de la vremea respectivă.

În 2012, Surupăceanu a demisionat din Parlament şi nu a mai candidat tocmai pentru ca dosarul lui să fie mutat de la Înalta Curte la instanţele inferioare locale. Strategia nu ţinut la Tribunalul Gorj care, în octombrie 2013, l-a condamnat la 7 ani de detenţie. Fostul director Dumitru Cristea a primit 6 ani.

Cu toate acestea, pe 24 februarie 2015, Curtea de Apel Craiova l-a achitat pe fostul deputat PSD Mugurel Surupăceanu şi l-a condamnat pe fostul director CET Dumitru Cristea la 4 ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de 6 ani şi cu interdicţia de a mai deţine funcţii publice sau în cadrul companiilor de stat.

Graure, spaima gălăţenilor, a sponsorizat Gala Bute

Octavian Graure era director economic la CE Turceni în 2007. Acum, el este trimis în judecată pentru abuz în serviciu alături de fostul director general Dumitru Cristea.

Graure a devenit director general al CE Turceni în guvernarea PDL când  CET a sponzorizat Gala Bute cu 100.000 de lei.

“Este un eveniment naţional, iar sponsorizarea aceasta vine de la sine. Trebuie să sprijinim astfel de evenimente, cu ecou internaţional. Eu cred că este o contribuţie motivată”, declara presei locale directorul Graure în 2011.

Ulterior, după venirea la putere a USL, Graure a devenit director adjunct economic în cadrul CE Oltenia Sucursala Turceni şi apoi directorul termocentralei Halânga din cadrul Regiei de activităţi nucleare (RAAN) din Drobeta Turnu Severin.

Între septembrie 2013 şi aprilie 2015 a fost director al CET Galaţi. Graure a fost numit director la Galaţi pe vremea când ministrul Energiei era Constantin Niţă (PSD). Electrocentrale Galaţi este deţinută de Electrocentrale Grup deţinută la rândul ei de Ministerul Energiei. Directorul Graure avea un salariu lunar de 18.000 de lei. Cu toate acestea, sub mandatul lui, Electrocentrale Galaţi a intrat în insolvenţă, iar oraşul de la Dunăre a rămas fără apă caldă şi căldură.

În aprilie acest an, Graure a fost reprimit de directorul general Laurenţiu Ciurel la CE Oltenia şi a devenit contabil şef la termocentrala Işalniţa din cadrul CE Oltenia.

Cei trei directori vor fi judecaţi acum de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, alături de premierul Victor Ponta şi senatorul Dănuţ Şova. Procesul începe luni, 21 septembrie, în cameră preliminară.

Cătălin Predoiu – Declarație de presă

Ponta și Tăriceanu au “arestat” preventiv Constituția. Șova e liber!

Românii vor aplicarea legii și anticorupție. O demonstrează sondajele de încredere în Justiție. Votul în cazul Șova este o rușine națională, și, prin acest vot, Senatul controlat de Ponta și condus de Tăriceanu a sfidat românii.

Senatul lui Ponta a ignorat decizia Curții Constituționale și a încălcat Constituția. În Senatul lui Ponta, condus de Tăriceanu, a fost instaurată dictatura fărădelegii. În Senatul lui Ponta, condus de Tăriceanu, Constituția și CCR au fost „arestate” preventiv. Constituția a fost arestată de Ponta, Șova este liber!

Scopul operațiunii „arestați Constituția, salvați-l pe Șova” este protecția Prim-ministrului Ponta față de Justiție.

Dan Șova este urmărit penal pentru 3 infracțiuni în legătură cu un posibil furt din bani publici prin intermediul casei de avocatură “Șova și asociații”, care l-a avut cândva colaborator pe avocatul (sic!) Ponta. În legătură cu acest dosar, procurorii anticorupție au cerut un vot pentru încuviințarea unei cereri de arestare preventivă a senatorului Șova. Sarcina Parlamentului era doar să constate că acuzațiile nu au legătură cu opiniile politice ale domnului Șova și să lase judecătorii să decidă dacă există motive sau nu pentru arestarea preventivă a domnului Șova.

Prin votul senatorilor, PSD și Ponta au arătat că legea poate fi opțională în România. Dacă ești membru PSD, prieten și fost partener de afaceri cu Ponta, legea se suspendă.

Miza acestui vot depășește persoana domnului Șova. Este vorba nu doar de posibila arestare preventivă a unui inculpat, ci și de dreptate, de recuperarea banilor furați, de încrederea în instituții și în buna lor funcționare, de credibilitatea și imaginea țării în fața partenerilor din UE și de intrarea în spațiul Schengen.

Votul iresponsabil al PSD în cazul Șova nu afectează doar dorința normală de dreptate a românilor, ci lovește în mod direct viitorul și bunăstarea lor.

Cătălin Predoiu – ”Demisiile domnilor Ponta și Șova ar fi un act de decență”
Dl. Ponta a depășit, într-un final, și cele mai indecente și brutale imixtiuni în actul de justiție ale mentorului său, Adrian Năstase. Ieri seară, într-un interviu televizat, a reușit să mistifice complet realitatea în ciuda oricăror evidențe și s-a plasat în afara ordinii constituționale, reușind să fie concomitent deputat, prim-ministru, procuror și judecător:
“Procurorul” Ponta „știe” că cererea privind măsura preventivă a arestării domnului Șova ar fi o “circotecă politică”;
„Judecătorul” Ponta “știe” că inculpatul Dragnea ar fi fost condamnat pe nedrept pentru fraudă electorală;
„Politicianul” și „deputatul Ponta” “știe” că judecătorii care l-au condamnat pe Dragnea ar fi luat decizia sub amenințarea arestării;
„Prim-ministrul” Ponta “știe” că Justiția ar încălca separația puterilor în stat printr-un control ilegal al puterilor executivă și legislativă.
Multiplicarea competențelor și identităților domnului Ponta nu e gafă, inconștiență sau inabilitate. Nu există zi în care dl Ponta să nu se substituie judecătorilor și procurorilor, să nu indice Justiției care ar fi soluțiile corecte în marile cazuri de corupție, să nu se pronunțe cu privire la cazuri în curs de judecată, să nu atace cu brutalitate instituțiile judiciare care anchetează sau judecă prietenii politici sau de afaceri ai domnului Ponta. Toate aceste declarații sunt un act deliberat de subminare a puterii judecătorești și reprezintă semnale politice către colegii din propriul partid.
Astăzi se discută cazul domnului Șova în Comisia juridică a Senatului. După declarațiile explicite ale lui Ponta de ieri seară, PSD va încerca, din nou, să dribleze legea și deciziile Curții Constituționale pentru a-l proteja pe fostul partener de afaceri al domnului Ponta. Caz în care demisiile domnilor Ponta și Șova ar fi actul normal de decență. E însă o altă calitate care le lipsește.
Cătălin Predoiu
Prim-vicepreședinte PNL

Românii pot constata, încă o dată, că PSD nu știe să-și exercite puterea decât prin abuzuri. PSD și Călin Popescu Tăriceanu au suspendat Constituția pentru senatorul Șova, de o lună și jumătate. Frontul anti-justiție PSD – Tăriceanu a apelat la tot felul de trucuri pentru ca Șova să rămână un super-cetăţean.

Interpretarea dată votului din Senat de această coaliție a fost una neconstituțională. A refuzat să oficializeze votul din Senat printr-o hotărâre, care putea fi atacată la CCR. A modificat în grabă Regulamentul Senatului și Statutul deputaților și Senatorilor, pentru a lăsa fără obiect contestația liberalilor la Curtea Constituțională. Somați de Curtea Constituțională și de Consiliul Superior al Magistraturii, au adoptat, într-un final, o hotărâre neconstituțională, care neagă evidența: Senatul a votat pentru aprobarea cererilor DNA în cazul Șova, nu pentru respingerea lor.

A trecut o lună și jumătate în care PSD și Tăriceanu s-au jucat de-a v-ați ascunselea cu Constituția. Decizia CCR trebuie pusă în aplicare de urgență, chiar dacă respectarea normelor nu e deloc un lucru ușor pentru PSD. Cazul Șova reprezintă un abuz în plus de contabilizat în bilanțul premierului și al PSD. Este încă o dovadă că PSD nu vrea să se îndrepte, oricâte lecții i-ar da electoratul.

În urma deciziei Curții Constituționale, PNL consideră că un pas absolut necesar pentru recredibilizarea Senatului României este o nouă conducere. Călin Popescu Tăriceanu a compromis suficient imaginea Senatului. Singurul gest util pe care îl așteptăm de la domnia sa este demisia din funcție.

CSM a sesizat Curtea Constituţională cu o cerere de soluționare a posibilului conflict juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească și puterea legislativă în cazul senatorului Dan Șova,

„Azi, 30 martie 2015, domnul judecător Marius Badea Tudose, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, a sesizat Curtea Constituţională cu o cerere de soluţionare a posibilului conflict juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească şi puterea legislativă, în cazul senatorului Dan Şova .
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii solicită Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict de natură juridică constituţională între menţionatele autorităţi publice, în măsură să împiedice autoritatea judecătorească să-şi îndeplinească atribuţiile constituţionale şi legale cu care a fost învestită, în vederea restabilirii ordinii constituţionale care trebuie să existe între autorităţile publice prevăzute în Titlul III din Constituţia României.
Sesizarea Curţii Constituţionale a fost formulată în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. e) din Constituţia României, republicată, ale art. 34 şi următoarele din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 24 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare” se arată într-un comunicat al Consiliului Superior al Magistraturii.

Prezent la Alba Iulia, joi, 26 martie a.c., ministrul delegat pentru Dialog Social, domnul Liviu Pop, în loc să facă ceea ce are în fișa postului, adică să se întâlnească și să discute cu reprezentanții sindicatelor, ai mediului de afaceri sau ai societății civile, pentru a afla direct de la sursă problemele grave ale societății românești, a procedat ca un reprezentant tipic al Guvernului Ponta, mințind și speculând pentru a deforma adevărul.
În „declarația bombă” făcută de către ministrul Pop în cadrul unei conferințe de presă, domnia sa intră în rolul unui Pinochio și amestecă adevărul cu ficțiunea, speculând și dezinformând. Scopul este de a duce în derizoriu faptele senatorului Dan Șova, colegul său de partid, și de a-i discredita pe liderii liberali Alina Gorghiu și Teodor Atanasiu.

Logica strâmbă a domnului ministru încearcă să arunce pe umerii opoziției responsabilitatea eșecului suferit de către justiție în Senat în cazul votului pentru acceptarea cererii DNA de ridicare a imunității senatorului PSD Dan Șova. Domnul Pop a acuzat lipsa a 18 senatori din sală și a sugerat faptul că printre aceștia ar fi fost și senatorul PNL Teodor Atanasiu. Orice om de bun simț știe că PSD și sateliții săi au majoritatea în Parlament. Daca PSD ar dori cu adevărat ca justiția să își facă treaba și în cazul parlamentarilor săi, ar cere membrilor săi să voteze ridicarea imunității celor acuzați de DNA și ar asigura în acest mod majoritatea necesară la vot. Este, însă, clar faptul că PSD nu vrea acest lucru. Iată, deci, cine poartă responsabilitatea votului împotriva cerereii DNA.

Pentru că PNL s-a așteptat la un astfel de demers laș și pervers al PSD, a înregistrat prezența în sală și modul în care au votat senatorii liberali, aceștia pronunțându-se în favoarea cererii DNA. Această înregistrare se află pe site-ul PNL, iar domnul senator Atanasiu este filmat când a votat. Insinuarea ministrului Liviu Pop că senatorii liberali ar fi lipsit din sală, nu este altceva decât o metodă tipică de dezinformare folosită de oamenii falși pentru a ascunde adevărul.

Încercarea perversă de a-i alătura pe doamna Alina Gorgiu și pe domnul Teodor Atanasiu la dosarul senatorului Șova este lipsită de logică și argumente.

Faptul că un avocat, Șova sau Gorghiu, are un contract cu o societate comercială de stat pentru consultanță juridică și reprezentare în instanță este ceva legal. Iar Teodor Atanasiu a spus și el că acele contracte la care fac referire procurorii DNA în cazul Șova, sunt legale. Însă DNA nu cercetează legalitatea contractelor încheiate de către firma de avocatură Șova și Asociații, ci îl cercetează pe Dan Șova pentru fals și uz de fals în acte publice. Aceasta este fapta penală, iar nu contractual în sine, așa cum dezinformează ministrul Liviu Pop. Daca doamna Gorghiu sau domnul Atanasiu ar fi avut probleme legate de acele contracte, ar fi fost deja cercetați de către DNA. Or, ei nu sunt cercetați pentru că nu au probleme și nu au nicio legătură cu falsurile lui Dan Șova.
Încercarea ministrului Pop de a-i amesteca pe cei doi lideri liberali în această poveste are rolul de a distrage atenția de la adevărata problemă: apărarea corupților prin votul parlamentarilor PSD. Prin această „fumigenă” lansată la Alba Iulia ministrul Pop se descalifică, arătând cine este de fapt: o persoană speculativă, fără prea multă logică.
Mă întreb: cum poate Victor Ponta să încredințeze conducerea unui minister important, care ar trebui în primul rând să câștige încrederea oamenilor prin seriozitate, competență și responsabilitate, unui om atât de neserios și speculativ? Cum putem să mai luăm în serios membri Guvernului Ponta după asemenea ieșiri publice? Cum pot să mai aibă încredre în dumneavoastră, domnule ministru Liviu Pop, sindicatele, patronatele sau societatea civilă? Am, însă, convingerea că cetățenii din județul Alba nu s-au lăsat manipulați de astfel de declarații și știu să distingă adevărul de minciună.
Dan Coriolan SIMEDRU,
Deputat PNL de Alba

În calitate de președinte al Senatului am obligația să apăr independența sa în raport cu celelalte puteri ale statului și să contribui la refacerea prestigiului acestei instituții. Exprimarea unor critici publice la adresa Senatului venite dinspre presă, dinspre rețele de socializare, dinspre cetățenii care au tot dreptul să se exprime liber, și chiar dinspre partide politice sunt absolut normale. Nu pot fi însă de acord cu critici publice venite dinspre alte autorități ale statului sau componente ale acestora. Sper ca prezenta să îndemne la meditație din partea celor vizați și la renunțarea formulei atacurilor publice între autorități, în folosul unui dialog instituționalizat din care să găsim soluții la problemele existente.
Prin semnificația lor, prin amploarea lor și prin implicarea mai multor autorități ale statului, evenimentele generate de votul din Senat privind cazul Șova au depășit cadrul speței în sine. Reacțiile unor autorități implicate în acest caz ar fi trebuit canalizate pentru revenirea la echilibru și la respectarea principiului separației puterilor în stat, principiu abandonat de aproape 10 ani, lucru care nu s-a întâmplat. Este motivul care m-a determinat să dau publicității această declarație politică.
Înaintea oricăror comentarii, țin să subliniez că, după votul de miercuri din Senat, nimic nu stă în calea procurorilor de caz de la DNA să finalizeze ancheta și rechizitoriul și să-l trimită în judecată pe dl. Șova. Senatul nu a încuviințat reținerea și arestarea senatorului Șova, dar nu a obstrucționat în niciun fel continuarea urmării penale până la finalizarea ei, urmărire care se desfășoară fără restricții, la fel ca în cazul oricăror cetățeni anchetați în libertate.
A doua zi după votul din Senat, președintele României a adresat CCR în limitele constituționale o cerere de soluţionare a unui presupus conflict juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte. Acțiunile președintelui României au fost acompaniate simultan de critici aduse Senatului din partea DNA și CSM. În realitate, nu există un conflict de natură constituțională, pentru că Senatul a luat în dezbatere și s-a pronunțat prin vot asupra cererii de ridicare a imunității unui senator, fără depășirea limitelor acestei competențe și exact în baza temeiurilor legale menționate de solicitant (DNA) în cererea sa, respectiv, art. 24 din Legea 96/2006 (statutul senatorilor şi deputaţilor) şi art.172 din regulamentul Senatului.
Ceea ce a declanșat aceste critici este rezultatul votului și nu presupusul conflict, deci, putem vorbi despre o încercare de uzurpare a competențelor Senatului de către alte autorități, prin tentativa de a impune o soluție (deci, de a exercita în locul Senatului o competență dată acestuia prin Constituție).
Art. 72, alin. 1, teza I din Constituție, prevede că deputaţii şi senatorii nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte. Textul constituțional recunoaște astfel dreptul necenzurabil al Camerei parlamentare de a decide cu privire la reținerea şi arestarea unui membru al său, procedură utilizată chiar și în Parlamentul European. Se poate observa că celor două autorități menționate încearcă negarea acestui drept al Parlamentului, prin tentativa impunerii unei soluții exterioare legislativului. Această situaţie ar anula principiul independenţei puterilor în stat. Or, art. 69 din Constituție interzice orice mandat imperativ.
Un cap de acuzare vehiculat după vot se referă la aplicarea de către Senat în cazul Șova a art. 24 din Legea 96/2006 (statutul senatorilor şi deputaţilor) şi art.172 din regulamentul Senatului, din care reiese că cererea procurorilor se adoptă cu jumătate plus unu din totalul senatorilor sau deputaţilor și nu din numărul celor prezenți. Cererea de încuviințare a reținerii și aretării senatorului Șova, a fost făcută de DNA exact în baza art. 172 din Regulamentul Senatului, aflat în vigoare. Nu avem nicio îndoială că, la momentul redactării cererii, dna. procuror general știa câte voturi erau necesare pentru ca cererea DNA să fie admisă. Cu toate că am anunțat de două ori în plen, de la microfonul președintelui de ședință, temeiul legal al validării rezultatului votului, art. 24 din Legea 96/2006 (statutul senatorilor şi deputaţilor), nici în timpul ședinței plenului și în nici un alt moment anterior, nimeni nu a avut obiecții legate de constituționalitatea acestor temeiuri.
O teză de drept unanim acceptată spune că, orice normă legală în vigoare se bucură de prezumția de constituționalitate, până la invalidarea ei de către CCR. Pe această prezumție se întemeiază de altfel obligativitatea respectării ei: nici o normă nu este înainte de pronunțarea judecătorului constituțional, inaplicabilă și nu poate fi ignorată aplicarea ei fără ca cel care o face să nu se pună el însuși în afara legii. Abia în acest caz, am putea vorbi de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.
Aceasta înseamnă că, atâta timp cât art. 172 din Regulamentul Senatului sau art. 24 din Legea 96/2006 nu au fost declarate neconstituționale de CCR, aplicarea lor este obligatorie, în primul rând de conducerea Senatului.
În cadrul aceleiași campanii pentru uzurparea unor atribuții ale Senatului, au fost voci care au făcut un mare caz, ba chiar am primit amenințări cu o acțiune penală împotriva mea, pentru faptul că, în urma votului în cazul Șova, Senatul nu a emis o Hotărâre. De aceea, se impune o explicație.
Parlamentul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni. După adoptare, acestea sunt publicate în Monitorul Oficial. Ceea ce nu se adoptă, nu există şi deci nu se publică. Niciodată Parlamentul nu a publicat în MO o hotărâre pentru că nu s-a adoptat un proiect de lege sau o hotărâre. Dacă un proiect lege sau o inițiativă este respinsă definitiv, proiectul nu mai este înaintat la promulgare și desigur nici nu poate fi contestat la CCR.
Insistența cu care sunt promovate încercările de a uzurpa parte din competențele constituționale ale Senatului are o motivație care depășește cadrul luptei anti-corupție și nu are legătură cu aceasta. Dacă Senatul, pe care-l reprezint, ar accepta impunerea de către alte autorități ale statului a unor soluții, atunci s-ar crea un precedent extrem de nociv pentru democrația parlamentară. Potențial, și mergând pe această logică, am putea asista la extinderea acestei idei la orice vot contrar dorinței unei alte autorități (de ex., respingerea unei ordonanțe sau a unei cereri a Președintelui de reexaminare a unei legi, ar putea fi interpretată ca blocând activitatea Executivului). Parlamentul ar deveni o formă fără fond, golită de atribuții, alte autorități urmând să decidă în locul său.
În adresa procurorului-șef al DNA către CSM legată de procedura din Senat în cazul Șova se spune: ”Imunitatea parlamentarilor şi a membrilor ori foştilor membri ai Guvernului nu trebuie să conducă la imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie…”
Este superficial și cât se poate de greșit a afirma că înfăptuirea actului de justiție a devenit imposibilă în urma respingerii, în cazul de față, a măsurii arestării preventive, atât timp cât nu există nici o piedică în finalizarea anchetei, a rechizitoriului și în a duce actul de judecată la bun sfârșit.
Impulsionat de scrisoarea procurorului-șef al DNA, CSM a dat publicității imediat un comunicat din care citez: ”Consiliul Superior al Magistraturii îşi exprimă îngrijorarea faţă de recentele situaţii apărute în Parlamentul României, prin care a fost blocat sau îngreunat actul de justiţie…”
Faptul că la Senat nu au fost îndeplinite condițiile pentru încuviințarea arestării preventive a senatorului Șova nu poate fi considerat în niciun caz o blocare sau o îngreunare a actului de justiție. Anchetarea sa de către DNA nu a fost și nu este împiedicată în niciun fel de Senat.
Ceea ce mai rezultă din cele publicate de CSM este o teză pe care am obligaţia să o resping. Astfel, am înregistrat în ultima vreme o confuzie indusă premeditat chiar de către CSM, între Justiție/actul de Justiție, pe de o parte, și Ministerul Public, DNA și procurori, pe de altă parte. Ministerul Public și DNA sunt organe de anchetă și nu Justiție. Justiţia este reprezentată de instanțe. Procurorii se află în sala de judecată pe același palier cu avocații. Prin urmare, pocurorii pot fi supuși criticii, așa cum pot fi supuși criticii și avocații. Asimilarea DNA ca organ de anchetă, cu Justiția și impunerea ideii că este afectată independența Justiției dacă procurorii sunt criticați, sunt elemente de destabilizare a autorității judecătorești și a actului de Justiție, în general, fenomen de care trebuie să ne ferim.
Sper ca actualul meu demers să fie bine înțeles. Ar fi un pas extrem de util și o despărțire de practicile distructive din regimul Băsescu, ca atunci când apar diferențe de abordare între diverse autorități ale statului, ele să fie rezolvate printr-un dialog instituțional. O astfel de abordare ar permite însănătoșirea morală a unor componente ale societății românești cât și construcțiile viitoare de care România are nevoie.

Călin Popescu-Tăriceanu
Preşedintele Senatului

Puterea judecătorească din România trece zilele acestea prin momente grele, găsindu-se uneori dezarmata în fata corupţiei înalţilor demnitari. Şi cum în orice cauză există un apărător, de data aceasta ne întâlnim cu cel mai vehement dintre ei, prezent de fiecare dată la datorie, când e vorba de corupţie – şi vorbim desigur de PSD.

Cea mai gravă şi flagranta confirmare în acest sens ne-o oferă votul de miercuri, din Senat, pentru încuviinţarea arestării preventive în cazul senatorului Dan Şova. După ce în ianuarie, Victor Ponta liniştea ipocrit opinia publică, dând asigurări că parlamentarii PSD vor vota pozitiv orice cerere din partea Justiţiei, astăzi îşi arată adevărata faţă şi, prin tertipuri cu iz neconstituţional, blochează activitatea acesteia. Explicaţia efortului suplimentar al premierului în acest caz se regăseşte în strânsele relaţii de afaceri dubioase ce-l leagă de senatorul uns cu mir în pragul arestului. Astfel, ca să se asigure de succes, partenerul de business Ponta, a trasat răspicat senatorilor PSD ce şi cum trebuie votat, aceştia din urmă refuzând să voteze transparent, la vedere, aşa cum au făcut-o parlamentarii liberali.

Când totuşi rezultatul votului nu este pe măsură aşteptărilor, PSD, prin liberalul socialist Tăriceanu, încalca hotărârea Curţii Constituţionale ce prevede că „hotărârile Senatului sau Camerei Deputaţilor se adopta cu majoritatea parlamentarilor prezenţi” şi decide, folosind după propriul interes regulamentul, că documentul nu este adoptat, din lipsă de cvorum.

Din păcate, evenimentul de miercuri nu a rămas fără ecou internaţional, reacţia ambasadelor străine şi a Comisiei Europene fiind una fermă iar astfel, încrederea de care se bucura ţara noastră în rândul partenerilor europeni şi, implicit, aderarea la spaţiul Schengen au fost grav afectate.

PNL nu va fi însă lipsit de reacţie la aceste abuzuri ale majorităţii de guvernare şi va sesiza Curtea Constituţională în legătură cu votul în cauză. Salutăm şi implicarea constituţională a Preşedintelui Iohannis, care a solicitat Curţii să soluţioneze conflictul instituţional dintre Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte şi Parlamentul României, pe de altă parte, pentru deblocarea cât mai rapidă a situaţiei.

Pe termen mediu, PNL doreşte declanşarea alegerilor anticipate, pentru a avea un nou Parlament, care să fie în acord cu voinţă cetăţenilor în privinţa luptei anticorupţie, doar în acest fel se va putea restabili, pe baze sănătoase, relaţia dintre aceştia şi clasa politică. PNL nu va tolera acest comportament antidemocratic şi nu va sta deoparte privind cum PSD şi Victor Ponta dinamitează credibilitatea României, încăpăţânându-se să păstreze cu orice preţ guvernarea, ca unic mijloc de apărare a mulţimii corupţilor din partid.

Alin IGNAT, purtător de cuvânt PNL Alba Iulia

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook