Tags Posts tagged with "romania curata"

romania curata

Un ONG din România vrea să doboare recordul mondial de arbori plantaţi în răstimpul a 24 de ore. Acţiunea Asociaţiei Creştem România Împreună ar urma să aibă loc în 2018, cu ocazia a 100 de ani de la Marea Unire, se arată într-o analiză realizată de platforma romaniacurata.ro

Până atunci, asociaţia lansează, în 26 martie 2016, proiectul “Plantează în România”, ce va avea loc în 11 județe şi care se doreşte cea mai amplă acţiune de înverzire din ţară. Persoane de toate vârstele sunt invitate să participe, ca voluntari, la împădurirea în șantiere forestiere, plantări urbane și împărțirea de puieți în corturi special amenajate pentru cetățenii ce doresc să-i planteze într-un alt spațiu verde. Plantări de arbori se vor face și în 300 de școli din România; în curţile acestora se vor planta puieţi, împreună cu elevii.

“Lansăm campania în contextul în care țara noastră se situează sub medie ca procent de suprafață împădurită, având doar 27,3% din suprafață acoperită de păduri, față de 32,4% media europeană. Ne clasăm astfel pe locul 13 în Europa și pe locul 10 în ceea ce privește suprafața de pădure raportată la numărul de locuitori – 0,30 ha/locuitor, primele poziții fiind ocupate de ţările nordice (Finlanda, Suedia şi Norvegia)”, se precizează într-un comunicat de presă.

Asociaţia menţionează că șantierele se află doar în fond forestier, terenurile aparținând statului român, iar puieții achiziționați sunt specii pur românești.

“Vă invităm, așadar, alături de noi. Fie ca voluntari, susținători sau donatori. Pentru detalii despre județele în care facem plantări în primăvara aceasta, despre organizare sau parteneri/voluntari, ne găsiți pe www.planteazainromania.ro sau pe pagina de Facebook Plantează în România“, se mai arată în comunicat.

Partenerii Asociației Creștem România Împreună în proiectul “Plantează în România” sunt Ministerul Mediului, Garda de Mediu Brașov, Prefectura Brașov, Prefectura Covasna, Facultatea de Silvicultură și exploatări forestiere Brașov și Mitropolia Ardealului. De asemenea, proiectul este susţinut de zeci de ONG-uri şi instituții ale statului, mii de voluntari, sute de donatori, companii, ocoale silvice și școli. Între aceștia menționăm: Asociația Agora for Life (organizatori), Asociația Grupul de Intervenție Civică (organizatori), Asociația Aport (parteneri), Asociația Tinerii din Ziua de Azi (parteneri), Asociația Edelvais (parteneri), Asociația Universitaria (Parteneri), Casa de cultură a studenților (parteneri), Asociația Iașiașa (parteneri), Asociația Comunitară Nouă ne pasă (parteneri), New Environmentalist (parteneri), Organizația Națională Cercetașii României – Grupul Orizont Brasov (parteneri), Asociația pentru promovarea și dezvoltarea Țării Făgărașului (parteneri); Grup România (partener media).

De asemenea, între colaboratorii asociaţiei se află Ocolul Silvic Snagov, Ocolul Silvic Pădurile Șincii – Șercaia, Regia publică locală a Pădurilor Săcele, Ocolul Silvic Aiud, Ocolul Silvic Zărnești și Ocolul Silvic Codrii Verzi Pitești, Direcția silvică Iași. Primăriile partenere sunt: Snagov, Covasna, Aiud, Mioveni, Săcele, Drăguș, Victoria, Voila, Ticuș, Caransebeș, Ilieni, Zagon, Valea Crișului, Brad, Petrova, Sângiorgiu de Mureș, Satu-Mare și Alexandru Vlahuță.

România Curată solicită tuturor liderilor de partide să dea dovadă de responsabilitate și să accepte organizarea a două tururi de scrutin la alegerile locale, garantând astfel reprezentativitatea democratică.

La trei luni de la tragedia de la Colectiv și de la marile proteste de stradă care au urmat este inadmisibil ca liderii politici să ignore cererea manifestanților de eliminare a corupției și de promovare a unor valori democratice care să genereze oameni noi și curați în politică, nu confiscarea dreptului cetățenilor de a alege persoanele integre pe care și le doresc.

În mod evident, anumitor politicieni le vine greu ca, după ce și-au asigurat noi majorități în fiefuri cheie prin racolarea masivă de primari ce s-a petrecut prin celebra OUG 55/2014 – ulterior declarată neconstituțională -, să renunțe la puterea locală obținută din vârful pixului și prin șantaj și să accepte dreptul electoratului de a decide liber cine merită să fie primar. Iar liderilor unor partide de buzunar, susținătoare și ele ale ideii de unic tur, ce s-au trezit artificial cu  putere în administrația locală folosindu-se de aceleași prevederi neconstituționale ale OUG 55 (pentru că fie nu aveau niciun primar, fie aveau prea puțini), și care în prezent s-au coalizat și nu doresc să-și piardă puterea locală, le cerem să înțeleagă că România de astăzi s-a desprins definitiv de practicile totalitare.

De aceea, în loc să se aranjeze confortabil în fotolii printr-un nou șantaj amenințând că nu se vor prezenta la alegeri, cerem tuturor partidelor care se opun alegerilor în două tururi de scrutin, să dovedească măcar acum că pun mai presus interesele țării decât interesul personal. Și să accepte aplicarea programului inițial de guvernare cu care Dacian Cioloș a fost instalat premier și care a inclus această cerință a cetățenilor.

Revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin – precum solicită societatea civilă -, este legal posibilă, chiar
dacă a mai rămas mai puţin de un an până la alegeri, întrucât nici Comisia de la Veneţia şi nici Curtea Constituţională nu
blochează reguli democratice, iar modificările aduse legii electorale trebuie să lărgească, nu să restrângă drepturile
electorale înscrise în Constituţie.

Să facem din nou ca vocea noastră să conteze. Haideți să spunem liderilor politici că refuzăm să ne lăsăm șantajați din nou cu dorința lor de confiscare a puterii. Opriți baroniada. Cerem revenirea la DOUĂ TURURI DE SCRUTIN pentru alegerile locale!

Puteți semna acest apel cu numele și prenumele dvs. la secțiunea de comentarii a apelului de pe Romania Curata
<http://www.romaniacurata.ro/apel-catre-liderii-partidelor-vrem-doua-tururi-de-scrutin-la-alegerile-locale/>

Dan Șova a fost reținut după ce Senatul i-a ridicat joi dimineață imunitatea. Tot joi procurorii anticorupție vor cere judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție arestarea sa preventivă, se arată într-o știre publicată pe platforma Romania Curată.

Senatul a votat joi ridicarea imunității senatorului Dan Șova, pentru care DNA a cerut încuviințarea reținerii și arestării acestuia în dosarul CET Govora. Voturi pentru încuviințare au fost din partea a 95 de senatori, în timp ce alți 30 de senatori au votat împotriva cererii DNA. Au existat și două voturi anulate.

În acest dosar, procurorii l-au reținut pe Mihai Bălan, director general al CET Govora, cercetat pentru abuz în serviciu în formă continuată. Acesta nu a fost însă arestat preventiv. Dan Șova este acuzat de trafic de influență.

„În perioada octombrie 2011 – iulie 2014, inculpatul Șova Dan-Coman a pretins sume de bani și a primit în total 100.000 de euro de la o persoană denunțătoare, în schimbul traficării influenței sale reale pe care o avea pe lângă directorul general al centralei de energie termică CET Govora SA, inculpatul Bălan Mihai, astfel încât acesta din urmă să asigure încheierea unui contract de asistență juridică cu o anumită societate de avocatură, contract de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 euro/lună. Concret, inculpatul Șova Dan-Coman i-a spus persoanei denunțătoare că îi poate asigura încheierea unui contract de asistență juridică cu CET Govora SA de tip abonament lunar, uzitat la acea vreme, iar valoarea contractului va fi în cuantum de 10.000 euro/lună”, spun  procurorii.

În schimbul acestui serviciu, Dan Șova a pretins de la persoana denunțătoare suma de 5.000 euro pentru fiecare lună pe perioada executării contractului, adică jumătate din valoarea lunară a viitorului contract de asistență juridică ce urma să se încheie între CET Govora și casa de avocatură respectivă.

În cursul lunii decembrie 2011, între CET Govora reprezentată de inculpatul Mihai Bălan și societatea de avocatură s-a încheiat contractul de asistență juridică, onorariul stabilit fiind de 10.000 euro/lună. Contractul s-a încheiat pe o perioada de 1 an, iar obiectul acestuia se referea la activități juridice pentru litigiile în care parte era CET Govora.
În perioada decembrie 2011 – decembrie 2012, societatea de avocați a emis lunar, către CET Govora, facturi pentru activitățile de asistență juridică prestate în perioada decembrie 2011 – decembrie 2012.

„În aceeași perioadă, inculpatul Șova Dan-Coman a încasat de la societatea de avocați suma totală de 60.000 euro. Banii erau încasați în numerar, în fiecare lună, prin intermediar, la puțin timp după ce societatea de avocați încasa banii de la CET Govora”, descriu procurorii.

În luna decembrie 2012, contractul de asistență juridică s-a încheiat prin ajungere la termen. La acea vreme inculpatul Bălan Mihai nu mai ocupa funcția de director general al CET.

„În luna martie 2013 inculpatul Bălan Mihai a revenit în funcția de director general al CET Govora. În cursul lunii mai 2013, între CET Govora reprezentată de inculpatul Mihai Bălan în calitate de director general și aceeași societate de avocatură s-a încheiat un nou contract de asistență juridică, onorariul stabilit fiind de 10.000 euro/lună. Contractul s-a încheiat pe o perioada de 1 an, iar obiectul acestuia se referea la activități juridice pentru litigiile în care parte era CET Govora”, arată DNA.

„În perioada contractuală, inculpatul Șova Dan-Coman a încasat comisionul total 40.000 euro. Cercetările efectuate în cauză au evidențiat faptul că cea mai mare parte a banilor primiți de inculpatul Șova Dan-Coman au fost orientați în mod direct către stingerea unei datorii provenită din obligațiile inculpatului de cumpărător al unui imobil situat în București”, mai spun procurorii.

Paguba reclamată ca fiind adusă CET Govora este de 1.301,410 lei.

Într-o anchetă realizată de jurnaliștii de la platforma online romaniacurata.ro si publicată astăzi pe site-ul acesteia, este descris mecanismul și circuitul banilor în cazul acuzării primului ministru Victor Ponta. Astfel, prin curtoazia adimninistratorilor site-ului romaniacurata.ro putem să va supunem atenției rezultatele demersului jurnalistic.

Alături de premierul Victor Ponta şi senatorul Dan Şova, procurorii DNA i-au deferit Justiţiei şi pe foştii directori ai complexurilor energetice Turceni şi Rovinari. Laurenţiu Ciurel era la vremea comiterii presupuselor fapte penale, în 2007- 2008, directorul complexului energetic Rovinari şi acum este director general al complexului energetic Oltenia care reuneşte termocentralele Işalniţa, Turceni, Rovinari şi Craiova II. Directorul complexului energetic Turceni era în 2007 Dumitru Cristea, iar directorul economic, Octavian Graure.

Au plătit comision de succes pentru eşec

Cei trei directori sunt acuzaţi de abuz în serviciu. Ei ar fi produs un prejudiciu de 5,6 milioane de euro în dauna complexurilor energetice. Potrivit DNA, directorii ar fi încheiat ilegal contracte de asistenţă juridică cu casa de avocatură Şova şi asociaţii. Ar fi suplimentat valoarea contractelor prin acte adiţionale acordate prin încredinţare directă şi ar fi introdus plata unor comisioane de succes, deşi părţile din litigiu ajunseseră la o înţelegere. Apoi, directorii ar fi plătit datoriile pentru care s-au judecat sau ar fi renunţat la ele fără să respecte legea.

Şova i-ar fi dat lui Ponta un comision

Directorii i-au dat lui Şova – susţin procurorii  – 1 milion de euro (la cursul de la vremea respectivă) ca să reprezinte complexurile în procesele cu societatea “Închiderea şi conservarea minelor” şi cu Electrica. Şova ar fi primit dublu sau chiar triplu faţă de juriştii angajaţi ai complexurilor care ar fi muncit de 10 ori mai mult în procese cu grad de dificultate similar. La rândul său, Şova i-ar fi dat lui Ponta, sub forma mascată a unui contract de asistenţă juridică, un comision din milionul de euro primit de la Turceni – Rovinari: aproape 60.000 de euro, bani primiţi lunar şi sub forma achitării leasing-ului pentru două maşini folosite de Ponta şi cumnatul lui, Iulian Herţanu. “Sumele primite de inculpatul Ponta Victor-Viorel au reprezentat în realitate bonificarea acestuia în considerarea rolului avut în încheierea şi derularea contractelor de asistenţă juridică a SCA „Şova şi Asociaţii” cu cele două complexuri energetice”, arată procurorul de caz Jean Uncheşelu în rechizitoriu.

Ciurel australianul

Dan Laurenţiu Ciurel era director de investiţii la complexul energetic Rovinari încă de la reorganizarea companiei în 2004. În 2007 a fost numit director general, deşi în CV-ul postat pe pagina de internet a CE Oltenia a scris că a fost numit director general în 2006. Procurorul notează în rechizitoriu: “Inculpatul Ciurel Laurenţiu-Dan a fost numit director general al CER prin Ordinul comun al Ministrului Economiei şi Finanţelor din 16 mai 2007 şi al Preşedintelui Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului din 17 mai 2007.

Ciurel s-a făcut membru PNL cu puţin timp înainte să fie numit director general la termocentrala Rovinari. Presa locală nota că a fost şi membru PC. În mai 2007, ministrul Economiei era Varujan Vosganian, iar şeful AVAS era Theodor Atanasiu, ambii de la PNL. În 2015, Parlamentul dominat de coaliţia PSD-UNPR-ALDE (PC + liberalii lui Tăriceanu) a respins cererea DIICOT de începere a urmăririi penale faţă de Varujan Vosganian în dosarul Romgaz. Vosganian a părăsit apoi PNL şi s-a alăturat partidului lui Tăriceanu aflat la guvernare alături de PSD, practic a trecut sau a rămas în barca puterii.

A acordat contractul Alstom de 162 de milioane de euro

Laurenţiu Ciurel a fost preşedintele comisiei de licitaţie care a acordat contractul pentru modernizarea instalaţiei de desulfurare de la Rovinari către Alstom, un consorţiu suedez. Contractul a fost în valoare de 162 de milioane de euro. Alstom a câştigat contractul, deşi a prezentat o ofertă mult mai scumpă faţă de un consorţiu chinez. Ciurel a explicat atunci că, deşi preţul celor de la Alstom era mai mare cu 17 milioane de euro, oferta tehnică a fost mai bună.

Asociat cu afacerişti clienţi ai CE Rovinari

În 2010, pe vremea guvernului PDL, Ciurel a părăsit compania şi a fost director la firma Katal Construct, unde deţinea 40 la sută din acţiuni. Ceilalţi acţionari cu câte 20 la sută erau: Theodor Adrian Niculescu, Dumitru Ştefuţi şi Gheorghe Vlădoiu. Ziarul local Gorjnews a scris pe larg despre contractele atribuite de CE Rovinari, pe vremea când era condus de Ciurel, firmelor lui Ştefuţi şi Niculescu cu care apoi Ciurel s-a asociat în vremurile de opoziţie.

A fost avansat

În 2012 însă, odată cu venirea la putere a USL, Ciurel a fost numit din nou director la Rovinari. La reorganizarea din octombrie 2012, Ciurel a devenit director general la complexul energetic Oltenia, care reuneşte termocentralele Işalniţa, Turceni, Rovinari şi Craiova II. El a fost prezentat de către Guvern drept manager privat întrucat Executivul se angajase în faţa celor de la FMI că va impune management privat şi profesionist la companiile de stat. Presa din acea perioadă a consemnat jocurile de culise în urma cărora Ciurel a fost desemnat manager privat. Astfel, firma germană de executive search Kienbaum, angajată de Guvern cu 250 de mii de euro, ca să găsească un manager privat la CE Oltenia ar fi înclinat pentru CV-ul unui specialist german. Premierul a dat de înţeles că îl preferă pe Ciurel şi până la urmă firma de executive search a oferit o listă cu mai multe nume, printre care şi cel al managerului român:

La Complexul Energetic Oltenia, dacă managementul este performant, nu merg pe altă soluţie. Nu mă obligă nimeni, nici FMI şi nici altcineva, să pun străini. O să pun manager străin sau manageri privaţi la companiile care sunt pe pierdere şi pe care nu sunt în stare să le restructurez eu însumi, dar la o companie care e pe profit, de ce să fac acest lucru? Trebuie să fii străin ca să fii bun manager? Sunt şi români care sunt foarte buni manageri în companii din America sau din Marea Britanie. În România nu pot fi manageri? Unde constatăm că nu reuşim să avem un management românesc public performant, mergem pe acea soluţie (..) Eu am discutat de multe ori cu cei de la FMI şi mi-au spus că nu trebuie să punem manageri privaţi, ci să punem manageri performanţi şi nepolitici”, a declarat premierul la începutul lui 2013.

Un detaliu interesant

Faptul că Laurenţiu Ciurel era vicepreşedinte al PSD Gorj nu a mai contat. A fost de folos în schimb pentru justificarea numirii faptul că Laurenţiu Ciurel are dublă cetăţenie, română şi australiană. Între 1997 şi 2000, el a lucrat ca şi analist diagnoză vibraţii la compania Rotating Machine Engineers din Adelaide, Australia. Potrivit CV-ului lui Ciurel, compania din Australia se ocupa cu mentenanţa pentru firme din energie, minerit, industria cimentului, industia aluminiului, prin analiza şi interpretarea vibraţiilor la utilaje în mişcare de rotaţie. Cetăţenia şi experienţa lui Ciurel din Australia au fost de folos pentru prezentarea acestuia în faţa FMI drept un specialist de anvergură internaţională. Potrivit unor surse bine informate, este o uzanţă a serviciilor de informaţii să trimită specialişti români la perfecţionare în afara ţării.

Cristea ‘tanchistul’

Dumitru Cristea, apropiat de PSD, a fost numit director general al complexului energetic Turceni pe 24 mai 2007, tot de către ministrul Economiei, Varujan Vosganian şi şeful AVAS, Theodor Atanasiu.

În noiembrie 2008, Dumitru Cristea a fost arestat pentru trei zile în cadrul unei anchete a DNA Târgu Jiu, apoi în 2009 a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Cristea a fost acuzat că a cumpărat un tractor forestier de tip buldotanc nefolositor şi uzat de la o firmă controlată de  Mugurel Surupăceanu (FOTO JOS cu utliajul și Mugurel Surupăceanu), fost parlamentar şi prefect PSD de Gorj. CE Turceni a cumpărat buldotancul la un preţ de 4 ori mai mare decât valora în realitate. Surupăceanu importase utilajul din Ucraina cu 50 de mii de dolari şi l-a vândut CE Turceni cu peste 800 de mii de lei, adică peste 200 de mii de dolari, la cursul de la vremea respectivă.

În 2012, Surupăceanu a demisionat din Parlament şi nu a mai candidat tocmai pentru ca dosarul lui să fie mutat de la Înalta Curte la instanţele inferioare locale. Strategia nu ţinut la Tribunalul Gorj care, în octombrie 2013, l-a condamnat la 7 ani de detenţie. Fostul director Dumitru Cristea a primit 6 ani.

Cu toate acestea, pe 24 februarie 2015, Curtea de Apel Craiova l-a achitat pe fostul deputat PSD Mugurel Surupăceanu şi l-a condamnat pe fostul director CET Dumitru Cristea la 4 ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de 6 ani şi cu interdicţia de a mai deţine funcţii publice sau în cadrul companiilor de stat.

Graure, spaima gălăţenilor, a sponsorizat Gala Bute

Octavian Graure era director economic la CE Turceni în 2007. Acum, el este trimis în judecată pentru abuz în serviciu alături de fostul director general Dumitru Cristea.

Graure a devenit director general al CE Turceni în guvernarea PDL când  CET a sponzorizat Gala Bute cu 100.000 de lei.

“Este un eveniment naţional, iar sponsorizarea aceasta vine de la sine. Trebuie să sprijinim astfel de evenimente, cu ecou internaţional. Eu cred că este o contribuţie motivată”, declara presei locale directorul Graure în 2011.

Ulterior, după venirea la putere a USL, Graure a devenit director adjunct economic în cadrul CE Oltenia Sucursala Turceni şi apoi directorul termocentralei Halânga din cadrul Regiei de activităţi nucleare (RAAN) din Drobeta Turnu Severin.

Între septembrie 2013 şi aprilie 2015 a fost director al CET Galaţi. Graure a fost numit director la Galaţi pe vremea când ministrul Energiei era Constantin Niţă (PSD). Electrocentrale Galaţi este deţinută de Electrocentrale Grup deţinută la rândul ei de Ministerul Energiei. Directorul Graure avea un salariu lunar de 18.000 de lei. Cu toate acestea, sub mandatul lui, Electrocentrale Galaţi a intrat în insolvenţă, iar oraşul de la Dunăre a rămas fără apă caldă şi căldură.

În aprilie acest an, Graure a fost reprimit de directorul general Laurenţiu Ciurel la CE Oltenia şi a devenit contabil şef la termocentrala Işalniţa din cadrul CE Oltenia.

Cei trei directori vor fi judecaţi acum de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, alături de premierul Victor Ponta şi senatorul Dănuţ Şova. Procesul începe luni, 21 septembrie, în cameră preliminară.

Cătălin Drulă, de la Asociația Pro-Infrastructură, a publicat astăzi, pe pagina lui de Facebook și pe forumul peundemerg.ro imagini despre modul în care se desfășoară lucrările de reparații la tronsonul de autostradă Sibiu – Orăștie, începute în primele zile ale lunii septembrie, se arată într-o relatare publicată pe platforma romaniacurata.ro

”Am fost ieri să văd cu ochii mei autostrada închisă după 9 luni, adică lotul 3 din autostrada Orăștie-Sibiu. Pe scurt: apa își face de cap cam peste tot în zona respectivă infiltrându-se în terasamente și producând alunecări de teren. Fără să îmi arog vreo expertiză, cred că e nevoie de soluții serioase și masive de consolidare și drenare care, probabil, nu mai pot fi efectuate în cadrul contractului existent. A ieșit un mic fotoreportaj pe care îl puteți vedea aici”, scrie Cătălin Drulă, pe Facebook.

Costul tronsonului (cu finanțare europeană) a fost de 137 de milioane de euro. În această vară, directorul de investiții de la CNADNR, Alin Goga, a declarat la Realitatea TV că lucrarea a fost decontată deși existau peste 300 de deficiențe constatate de către specialiștii companiei. ”Tot ce am plătit trebuie scos afară și să construim, din nou, de la zero. Planurile de alunecare sunt avansate. Şi ce este cel mai grav este că noi am avut rapoarte comandate de CNADNR, de constructor, care ne-au spus și am știut şi din raportul doamnei Sanda Manea, profesor la Universitatea de Construcții București, că sunt greșeli de proiectare și de execuție. Am știut din decembrie, anul trecut, și noi am plătit autostrada integral, în condițiile în care am știut că lucrurile sunt făcute greșit”, a spus Alin Goga. Acesta a avertizat că există posibilitatea ca, din această cauză, UE să ceară banii înapoi. La câteva zile după aceste declarații, Alin Goga a fost demis.

Autostrada mai e ”celebră” și prin faptul că a fost inaugurată anul trecut cu câteva zile înainte de începerea oficială a campaniei electorale.

Oficial, actualele lucrări de reparații ar trebui să dureze o lună și jumătate, iar costurile ar urma să fie suportate de constructor.

***

Câteva imagini de pe Forumul peundemerg.ro (explicațiile aparțin autorului foto). Mai multe imagini aici.

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook