Tags Posts tagged with "Romania"

Romania

locuri_de_munca31_81134300_39530700Guvernul a stabilit, pentru anul 2018, un contingent de 7.000 de lucratori străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România, în baza avizelor de angajare/detașare, potrivit unei Hotărâri adoptate în ședința de astăzi.

Documentul aprobat de Executiv prevede suplimentarea cu 1.500 de locuri a contingentului pe tipuri de lucrători nou-admişi, față de cel stabilit pentru anul 2017.

Astfel, numărul de lucrători permanenți va crește de la 3.000 la 4.000, iar cel al lucrătorilor detașați de la 700 la 1.200.

Pe lângă lucrătorii permanenți și cei detașați, actul normativ prevede și alte tipuri de angajare/detașare, respectiv: persoane transferate în cadrul aceleiași companii – 700, lucrători înalt calificați – 500, lucrători sezonieri – 400, lucrători stagiari – 100 și lucrători transfrontalieri – 100.

Decizia de suplimentare a contingentului de lucrători nou admiși a fost luată pentru a preveni situaţiile în care străinii lucrează în România fără forme legale, dar și ca urmare a solicitării făcute de Inspectoratul General pentru Imigrări.

Totodată, măsura adoptată de Guvern a ținut cont de datele oferite de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, conform cărora, în perioada ianuarie – august a.c., 58.848 de locuri de muncă au fost declarate de către angajatori, în mod repetat, ca fiind vacante, iar în primele opt luni ale anului 2017, media numărului de locuri de muncă vacante declarate de către angajatori, în mod repetat, a fost de 7.306.

selectia-nationala-eurovision-logo-52741700_29214000Vineri, 22 decembrie, juriul a anunţat cei 60 de semifinalişti care vor intra în Selecţia Naţională Eurovision România 2018. După ascultarea celor 72 de melodii validate, juriul a avut dificila sarcină de a alege piesele care vor concura pentru un loc pe scena Eurovision din Lisabona.

Marian Ionescu, Ilinca Băcilă, Nicu Patoi, Liliana Ştefan şi Viorel Gavrilă sunt juraţii care au ales, la această ediţie a Selecţiei Naţionale, semifinaliştii Eurovision Romania. În urma audiţiilor, juriul a decis ca următoarele piese să intre în Selecţia Naţională:

SEMIFINALIȘTI – SELECȚIA NAȚIONALĂ EUROVISION 2018
Titlu piesaMuzica & VersuriINTERPRET
„A LOVE WORTH FALLING FOR”M&V: Lina Sanden, Gustav Nilsson, Johan SmithLina
„ALL THE LOVE AWAY”M&V: Erminio Sinni, Mauro Goldsand, Alessandro Camponeschi, Tiziana CamelinErminio Sinni & Titziana Camelin
„ALL WE NEED”M&V: Stelian Savu, Vlad Isac, Stelian SavuSAVE
„AUZI CUM BATE”M&V: Alex Luft, Bogdan Marinescu,  Cristina DobrescuJukebox feat Bella Santiago
„BREAKING UP”M&V: John Ballard, Jonathan Dahl, Robin Carlsson, Marcus HolmbergAlessandro Dănescu
„BUNĂ DE IUBIT”M&V: Felicia Donose, Florin Boka, Vlad Popescu, Serban CazanFeli
„COME BACK TO ME”M&V: Florin Octav IonescuZavera
„DACĂ DRAGOSTEA E OARBĂ”M&V: Sebestyen Zoltan LaszloZOLTAN
„DAYDREMER”M&V: Mares Pana, Catalin Margarit, Georgian Marin, Stefan AdrianMareş Pană
„Deşert de SENTIMENTE”Mihail TiricTIRI
„DEVOTED”M&V: Michael James Down, Primoz Poglajen, Jonas GladnikoffJohnny Bădulescu
„END THE BATTLE”M&V: Meriem Vizitiu, Mihail Gheorghe, Marian Achim, Meriem VizitiuMeriem
„EVERY LITTLE THING”M&V: Sergiu BolotaSergiu Bolota
„FĂRĂ TINE”M&V: Dora GaitanoviciDora Gaitanovici
„FIRE IN THE SKY”M&V: Aurel Dinca, Victor SolomonAurel Dincă
„FIX ME”M&V: Badea Victoria Iona & Gajaila Alexandru DanielFreia
„FLY”M&V: Thomas Reil, Jeppe Reil, Udo Mechels, Maria BrobergTeodora Dinu
„FROM UNDERNEATH”M&V: John Ballard, Magnus HydenHellen
„GOODBYE”M&V: Matei Alexandru Mihai, Alin Neagoe, Cristina CaramarcuThe HUMANS
„HEAVEN”M&V: Michael James Down, William Taylor, Jonas Gladnikoff, Mihai TraistariuM I H A I
„I AM HERE”M&V: Paula CrisanPaula Crişan
„I WON’T LIE”M&V: George Lazar, Eduard Taras, Elena MorosanuIliana
„KING”M&V: Alex Luft, Alina Coltan, Cristina Dobrescu , Bogdan Marinescu, Alexandru Duma, Denisa DemianTavi Clonda
„LA LA LA”M&V: Vladimir Cioban, Mihail Cebotareco, Vladimir CiobanVYROS
„LIGHTNING STRIKES”M&V: Pelle Blarke, Ellie WyattJessie Baneş
„LIVE YOUR LIFE”M&V: Alin Neagoe, Ciprian Lemnaru, Alexandru RotarescuEvermorph
„MAYBE THIS TIME”M&V: Fred Endersen, Olaf OwreRomeo Zaharia
„MESOM ROMALES”M&V: Alexandru Luft, Eduard SanthaEduard Santha
„MIRROR”M&V: Liviu Elekes, Claudiu DanailaEchoes
„NIRVANA”M&V: Cristian SimionescuCristian Siminonescu
„NOBODY TOLD ME IT WOULD HURT”M&V: Jonas Thander, Aidan O’ ConnorAlex Florea
„NOI SUNTEM PĂDURE”M&V: Florentin Milcof, Laura SgarcituOthello
„OUT OF THE DARK”M&V:  Cezar Dometi, Alice JekelAlice Jeckel
„PAINT IT RAINBOW”M&V: Diana BratanDiana Brătan
„RAZĂ DE SOARE”M&V: Dan ManciuleaDan Manciulea
„REACH OUT FOR THE STARS”M&V: Jannis Kaffka, Peter Jordan, Andre Bollweg, Lenne Kaffka, Carolina GorunCarolina Gorun
„REBORN”M&V: Waleska Diaz GonzalezWaleska
„REKINDLE THE FLAME”M&V: Liviu SorescuLion’s Roar
„REVIVAL”M&V: Ylva Persson, Linda Persson, Ylva Persson, Linda Persson, Danne AttlerudElena Hasna
„RISE UP”M&V: Bogdan Marian PaunescuLiviu Anghel
„RUN FOR YOU”M&V: Radu Pompiu Bolfea, Marcel ProdanMiruna Diaconescu
„SAFARI”M&V: Baisan Radu, Serban Diana, Nistor MirceaSerena
„SAIL WITH ME”M&V: Alexandru UngureanuAlexandru Ungureanu
„SO GOOD WITHOUT YOU”M&V: Valeriu MoruzEliza Chifu
„SOMEBODY TO LOVE”M&V: Michael James Down, William TaylorManuel Chivari
„SWEET NOTHING”M&V: Madalin BotezatuMaria Suciu
„TAKE ME AWAY”M&V: Trandafir Stefan-Suraj (Stephano Rossi), Ciubotaru Cornel-Ionut (CornEL)CornEL
„TE VOI CHEMA”M&V: Calin BarceanPragu de sus
„TEARDROP RAIN”M&V: Marius CobianuTom Leo Wiart
„TEARS”M&V: Alexandru Luft, Tiberiu BancilaDenisa Trofim
„THE ONE”M&V: Samuel Bugia Garrido, Roxana ElekesClaudia Andas
„THE PERFECT FALL”M&V: Marian Nica, Alexandra Ivan,Elena Turcu
„THE STORY GOES ON”M&V: Ovidiu AntonAyona
„THINKING ABOUT YOU”M&V: William Taylor, Jonas GladnikoffEndless feat Maria Grosu
„TIME AFTER TIME”M&V: Daniel Lazar, Cini Dominique, Christian Arding, Mario FarrugiaIoana Ciornea
„TOO BUSY FOR MY HEART”M&V: Florin Chitiul, Bernice ChitiulBernice Chiţiul
„TRY”M&V: Michael James Down, William Taylor, Jonas GladnikoffXANDRA
„UNA OPORTUNIDAD”M&V: Samuel Bugia GarridoNicoleta Ţicală
„WALKING ON WATER”M&V: Mihai Alexandru, Alina Todasca-DascaluAlexia & Matei
„WE ARE ONE”M&V: Rafael  Ciobotaru, Alexandru NucaRAFAEL

Pe parcursul semifinalelor, care vor avea loc la începutul anului viitor, juraţii vor decide cele 15 piese care vor intra în finala Eurovision România.

În finala Selecţiei Naţionale, publicul este singurul care va alege reprezentantul României pentru scena din Lisabona, dintre piesele rămase în concurs.

Sub sloganul ‘All aboard’, Eurovision Song Contest 2018 va aduce, pe scena din Lisabona, reprezentanţii celor 42 de ţări înscrise în competiţie: Albania, Armenia, Australia, Austria, Azerbaidjan, Belarus, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Georgia, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Israel, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Moldova, Muntenegru, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Rusia, San Marino, Serbia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveţia, Ucraina, Marea Britanie. Concursul va avea loc la Lisabona, cu semifinalele pe 8 şi 10 mai şi finala pe 12 mai.

Eurovision este o competiţie muzicală internaţională, organizată de European Broadcasting Union (EBU), cea mai mare asociaţie a televiziunilor publice din Europa. Prima ediţie a avut loc în 1956, la Lugano, în Elveţia. Difuzat fără întrerupere, timp de 60 de ani, show-ul a devenit unul dintre cele mai longevive şi mai urmărite programe de televiziune din lume. Printre artiştii care au urcat, de-a lungul anilor, pe scena Eurovision se numără: ABBA, Julio Iglesias, Celine Dion, Johnny Logan.

Televiziunea Română, membră a EBU, este organizatoarea Selecţiei Naţionale şi participă la competiţia europeană din anul 1993.

Cele mai bune performanţe ale României la acest concurs au fost: de două ori locul al treilea (Luminiţa Anghel & Sistem – Kiev, 2005; Paula Seling şi Ovi – Oslo, 2010) şi o dată locul al patrulea (Mihai Trăistariu – Atena, 2006). Melodia românească cu cel mai mare punctaj obţinut în finala Eurovision (172 de puncte) este Tornero, interpretată de Mihai Trăistariu.

Eurovision Song Contest 2017 a avut loc la Kiev, cu semifinalele pe 9 şi 11 mai şi finala pe 13 mai. Reprezentanţii României, Ilinca şi Alex Florea, au obţinut poziţia a şaptea, cu un total de 282 de puncte, cea mai bună clasare a României în concurs, de la succesul obţinut de Paula Seling şi Ovi la ediţia din 2010 şi a patra în istoria participării României la Eurovision.

800În 2017, peste 2500 dintre tinerii judeţului Alba au fost interesaţi de joburi în online, în creştere cu 39,6% faţă de 2016. Industria online din România şi piaţa de comerţ online au unul dintre cele mai mari ritmuri de creştere din regiune. În 2014, piaţa online locală depăşea pentru prima dată pragul de 1 miliard de euro, estimările pentru 2017 vizând o incredibilă suma ce se va apropia de 3,2 miliarde de euro.

O asemenea piaţa are nevoie de forţă de muncă tânără şi mai ales calificată”, declară Bogdan Ştefan, Managing Partner la agenţia seo Digital Metrics.

Astfel au apărut joburi noi pe piaţă. Cele mai frecvenţe fiind Social Media Manager, Social Media Specialist, Digital Marketing Strategist, Online Marketing Manager, consultant SEO, Online PR Consultant, Web Copywriter, Content Manager, Community Manager etc.

Ce joburi din mediul online cauta albaienii?

În trend cu restul ţării, interesul tinerilor din judeţul Alba faţă de joburile din domeniul online, a fost, în 2017, în creştere faţă de anul 2016. Mai exact, în 2016, în Alba, s-au înregistrat 1401 de căutări pe internet de locuri de muncă în domeniul online, în timp ce anul acesta s-au înregistrat 2320 de căutări, ceea ce reprezintă o creştere cu 39,56% faţă de anul 2016.

Programator, Copywriter şi SEO/Social Media/PPC Specialist se afla în topul preferinţelor. Cei mai mulţi dintre albaienii incluşi în statistică (20,69 %) au fost interesaţi de un job legat de Programare. De asemenea, 14,66% dintre căutări au vizat un job de Content/Copywritting, un procent mult mai mic faţă de cel înregistrat în cazul persoanelor interesate de un job de SEO/Social Media/PPC (21,55%). Totodată, 12,07% dintre căutări au vizat un job legat de Grafică/Web Design.

31% dintre cei interesaţi îşi doresc joburi foarte specializate în online!

Statistică realizată pe baza interesului albaienilor în funcţie de joburile din domeniu online mai arată că 31,03% din căutări au vizat alte locuri de muncă foarte diferite – business analyst jobs, online manager, dată entry operator, digital marketing manager, consultant marketing online, business analyst, etc.

Procentul foarte mare (31,03%) de căutări încadrate la capitolul „alte locuri de muncă”, poate fi explicat prin faptul că mediul online este un domeniu relativ nou pe piaţa forţei de muncă din România, iar oamenii nu ştiu încă ce anume li se potriveşte, mai adăugă Bogdan Ştefan.

Interesul este însă scăzut pentru cursurile de specializare în mediul online!

Deşi interesul romanilor (fie ei angajatori sau persoane aflate în căutarea unui loc de muncă) este unul foarte crescut când vine vorba despre mediul online, nu putem vorbi încă despre şcoli cu specializări clare în domeniu. De aici şi incertitudinea albaienilor, şi a românilor în general, faţă de o specializare anume în domeniul online.

Un argument în plus pentru această explicaţie îl putem descoperi tot în cadrul statisticii realizate la nivelul judeţului Alba. Mai exact, s-au înregistrat în total 2320 de căutări de locuri de muncă în domeniul online şi doar 198 de căutări pentru cursuri de specializare în acest domeniu. Altfel spus, doar 8,5% dintre tinerii albaiulieni trec la nivelul următor, căutând cursuri cu ajutorul cărora să se specializeze.

GraficBugetul alocat educației în 2018, raportat la PIB, menține România pe ultimele locuri în Uniunea Europeană, avertizează Federația Coaliția pentru Educație, într-un document de poziție publicat joi, 21 decembrie. Finanțarea este insuficientă și asigură, în principal, plata salariilor, și mai puțin o investiție reală în educație, în special în formarea inițială și continuă a cadrelor didactice și în sprijinirea școlilor din mediul rural, acolo unde elevii sunt dezavantajați și rezultatele sunt slabe.

“Fără investiții și fără mecanisme transparente de alocare a banilor, nu putem menține în școală copiii care se confruntă cu dificultăți reale, diferite, nu putem avea performanțe semnificativ mai bune pentru un număr mai mare de elevi și nici absolvenți mai bine pregătiți să facă față cerințelor pieței muncii și capabili să contribuie la creșterea economică”, a subliniat Daniela Vișoianu, președinta Coaliției.

Federația Coaliția pentru Educație este atentă la modul în care s-a construit bugetul educației pentru anul 2018 și constată că: a) alocarea bugetară rămâne, probabil, cea mai mică din Uniunea Europeană – doar 2,98% din PIB, b) nu se prevăd, explicit, alocări bugetare direcționate pentru problemele reale din educație și c) decidenții din educație nu știu sau nu vor să comunice transparent mecanismele de finanțare.

În aceste zile s-a aprobat în Parlament Legea bugetului de stat pentru anul 2018. Pentru educație se preconizează alocarea a 27 de mld. de lei, cu 3 mld. mai mult decât anul trecut. Ministrul Educației declară că această sumă reprezintă cel mai mare buget alocat educației, în ultimii 27 de ani.

În ciuda sumei aparent mari vehiculate de autorități, alocarea este de 2,98% din PIB, în contextul în care în 2016 media europeană a procentului din PIB alocat educației a fost de 4,9%, conform Monitorului Educației și Formării publicat recent de Comisia Europeană.

Învățământul preuniversitar beneficiază de 15,9 mld. de lei, din care aproximativ 15,4 mld. de lei sunt destinați finanțării cheltuielilor salariale. Peste 90% din sumă reprezintă drepturile salariale ale profesorilor. Celelalte tipuri de cheltuieli necesare asigurării învățământului ”gratuit” trebuie acoperite din diferența de 0,5 mld. lei, la care se adaugă, poate, contribuțiile părinților, ale autorităților locale, sume provenite din proiecte cu fonduri structurale. Însă mecanismele și sursele de finanțare nu sunt identificate cu claritate și nu susțin o dezvoltare planificată, fiind incerte și greu predictibile.

  1. b) Performanța elevilor este legată de statutul lor socio-economic. Toate evaluările de sistem confirmă diferența de unul sau doi ani școlari dintre copii cu medii de rezidență diferite, iar Monitorul publicat de C.E. afirmă: performanța scăzută în rândul elevilor dezavantajați este de aproape trei ori mai mare decât în cuartila socio-economică superioară, iar acest decalaj este unul dintre cele mai ridicate din UE.

Potrivit unui studiu UNICEF din 2014 (și nu sunt semne că situația s-a schimbat, n.n.):

  • aproximativ două treimi dintre cheltuielile publice pentru educaţie se îndreaptă spre cele mai înstărite două cincimi ale societăţii (65,8%), comparativ cu doar 9,9% cât îi revine cincimii celei mai sărace;
  • 61,2% dintre fondurile dedicate educaţiei sunt cheltuite în mediul urban.

În contextul diferențelor de rezultat dintre elevii segregați pe criterii diverse (mediu de rezidență, etnie, statut socio-economic, cerințe educaționale speciale ș.a.) este necesară o majorare a investițiilor publice în educație de calitate pentru fiecare copil, prin canalizarea de resurse suplimentare către școlile dezavantajate.

Nevoile reale ale copiilor, îndeosebi ale celor din mediul rural, sunt, întâi, de resurse umane de calitate și, apoi, de infrastructură materială complementară consistentă. Pentru recuperarea decalajelor de calitate, este nevoie de profesori bine pregătiți, stabili pe post, care știu să își încurajeze și să își susțină elevii indiferent de statutul lor social, care sunt motivați să le predea acelor copii, care înțeleg și respectă inclusiv rolul social al profesiei lor.

  1. c) Documentându-ne pentru realizarea raportului despre finanțarea educației, prezentat în luna noiembrie a.c., împreună cu partenerii noștri de la Centrul pentru Politici Educaționale, am înțeles din nou că o reformă reală presupune bună finanțare și bună guvernanță, ceea ce înseamnă:
  • mecanisme transparente și participative de bugetare și raportare;
  • eficientizarea modului de utilizare a resurselor deja existente în sistem, prin redefinirea aplicării mecanismului costului real per elev, în funcție de nevoile reale la nivel individual și de profilul școlii și al comunității.

În general, dovezile PISA sugerează că pentru majoritatea țărilor ceea ce contează cel mai mult este modul de alocare a resurselor, precum și diferențele calitative între politicile educaționale, normele culturale și practicile profesionale (OCDE 2016). Alegerea între diferite soluții de politică publică presupune anticiparea impactului acestora la nivel de buget național. Altfel spus: “aceștia sunt banii, unde putem avea mai mult impact cu ei investiți și ce facem mai întâi?”.

Sursa datelor comparate: Monitorului Educației și Formării 2017, publicat de Comisia Europeană.

Comunicatul este argumentat suplimentar în documentul de poziție publicat pe www.coalitiaedu.ro

***Fondată în iunie 2015, Federația Coaliția pentru Educație reunește organizații nonguvernamentale active în domeniu și își propune să coaguleze energii și resurse pentru a susține dezvoltarea școlii în care fiecare vrea și poate să își împlinească potențialul (www.coalitiaedu.ro).

grafic 2Evoluţia economică pozitivă din ultimii ani, bazată în principal pe consum, influenţează în mod semnificativ modul în care românii investesc în afaceri. Potrivit unei analize KeysFin privind situaţia IMM-urilor, buticurile alimentare, magazinele de cartier şi cele din centrele comerciale, alături de service-urile auto, au ajuns să reprezinte cele mai multe afaceri deschise în intervalul 2013-2017.

Apetitul românilor pentru cumpărături, stimulat de creşterile salariale, influenţează în mod semnificativ evoluţia afacerilor din România. Pentru oamenii de afaceri, ,,febra” cumpărăturilor care a cuprins România în ultimii ani a făcut ca mare parte din investiţii să se axeze pe consum.

Aşa s-a ajuns ca cele mai multe firme înfiinţate între 2013-2017 să aibă comerţul drept principal domeniu de activitate. O evoluţie semnificativă o înregistrează şi service-urile auto, mai ales că România a fost invadată de maşini second-hand, care necesită reparaţii.

Cele mai noi date, de la Registrul Comerţului, arată că în primele nouă luni din 2017 au fost deschise numai puţin de 22.551 firme în comerţ şi reparaţii auto. Pe ansamblu, 32,5% dintre IMM-urile din România îşi desfăşoară activitatea în aceste domenii, în timp ce media europeană este de 28-30%.

Topul domeniilor investiţionale în sectorul IMM-urilor este completat de activităţile profesionale (11,4%), construcţii (9,8%), industria prelucrătoare (8,9%) şi transport şi depozitare (8%).

Potrivit datelor KeysFin, în România erau înregistrate, la finalul anului 2016, 671.040 de IMM-uri, cu peste 50.000 mai multe decât în anul precedent. Afacerile acestora au crescut semnificativ în ultimii ani, de la 621,1 miliarde lei în 2013 la 713,3 miliarde lei în 2016.

grafic 1Firmele mijlocii raportau afaceri de 233 miliarde lei, firmele mici de 267 miliarde lei, în timp ce microîntreprinderile aveau o cifră de afaceri de 212 miliarde lei.

„Interesant este că cele mai multe firme nou înfiinţate sunt microîntreprinderi, care au ajuns să reprezinte 97,8% din totalul IMM-urilor. Vârsta medie a celor care deschid astfel de afaceri este în jur de 44 de ani, iar cele mai multe afaceri au legătură cu comerţul, principalul motor economic”, spun analiştii.

De remarcat evoluţia pozitivă a rezultatului net al microîntreprinderilor(diferenţa dintre profitul net şi pierderea netă), care a trecut de la pierderea de 7,54 miliarde lei din 2013 la plusul de11 miliarde lei din 2016. Şi întreprinderile mici şi mijlocii au raportat un rezultat net pozitiv în 2016, de 11.09 miliarde lei respectiv 8,89 miliarde lei.

BUCUREŞTIUL, CAMPION LA IMM-URI

Analiza KeysFin arată, pe de altă parte, că din punct de vedere geografic, cele mai multe IMM-uri au fost înfiinţate, în ultimii ani, în Capitală, acolo unde şi comerţul este la cel mai ridicat nivel.

Afacerile celor 167.080 de firme înmatriculate în Bucureşti-Ilfov, la nivelul anului 2016, au depăşit nivelul de 232 miliarde de lei, cu o medie, per companie, de 1,4 milioane lei. Firmele din Capitală aveau şi cei mai mulţi angajaţi, 836.000.

grafic 3Urmează zona de Nord-Vest, acolo unde afacerile celor 99.393 de IMM-urilor (456.000 de angajaţi) au fost de peste 94 miliarde de lei, şi zona de Centru, unde cifra de afaceri cumulată a celor 76.810 companii a depăşit 83 miliarde lei.

Cele mai mici afaceri au fost înregistrate în regiunea Sud-Vest Oltenia, de 35 miliarde de lei, acolo unde activează, de altfel, şi cele mai puţine IMM-uri din ţară (49.084 firme cu 209.000 angajaţi).

„Dinamica geografică în sectorul IMM-urilor trebuie pusă în legătură directă cu concentrarea afacerilor din România”, explică analiştii KeysFin, care trag un semnal de alarmă privind pericolul enclavizării economice.

„Avem Bucureştiul şi câteva oraşe mari în care economia creşte, în timp ce alte zone rămân în urmă, iar pericolul enclavizării economice este unul real. Mişcările masive de locuitori din ultimii ani, în special către Bucureşti, Cluj, Sibiu şi alte oraşe importante, au făcut ca multe zone din ţară să fie în pericol de faliment economic, lipsa forţei de muncă şi scăderea abruptă a investiţiilor fiind de natură să determine grave probleme sociale”, spun aceştia.

AFACERI ÎN CREŞTERE, RISCURI PE MĂSURĂ

Creşterea afacerilor IMM-urilor cu peste 100 de miliarde de lei în intervalul 2013-2016 a adus şi riscuri pe măsură. Statistica arată că sectorul în care se înregistrează cele mai mari datorii este chiar cel mai dinamic domeniu al economiei – comerţul.

Potrivit datelor KeysFin, IMM-urile din acest sector raportau la nivelul anului trecut datorii de 143 miliarde de lei (21% din totalul datoriilor IMM-urilor), urmate de cele care activează în construcţii (120,9 miliarde lei), industria prelucrătoare (113,7 miliarde lei), tranzacţiile imobiliare (71,8 miliarde lei) şi Agricultură (43,1 miliarde lei).

Cele mai multe firme cu datorii erau din sectorul celor mici (60,75%), urmate de microintreprinderi (20,65%) şi companiile mijlocii (18,61%).

grafic 4În lipsa unui capital suficient, tot mai multe firme aleg să întârzie plăţile, apelând la creditul furnizor, un mecanism economic de finanţare de business, fără dobândă, care se extinde tot mai puternic.

Potrivit KeysFin, 75% dintre firmele din economia românească au ajuns să apeleze la această soluţie, în condiţiile în care finanţarea bancară reprezintă, mai ales pentru IMM-uri, un domeniu greu accesibil.

Peste 400.000 de firme, care reprezintă 64% din economie, înregistrau datorii comerciale la nivelul anului trecut.

Creditul comercial reprezenta, în 2016, 36,8% din totalul datoriilor companiilor, un procent cu 56% mai mare decât valoarea creditului bancar (133 mld.lei)

Perioada medie de încasare a creanţelor era de 95 de zile în 2016, în timp ce perioada medie de plată a datoriilor curente se situa la nivelul de 176 zile.

Potrivit analiştilor de la KeysFin, business-ul reprezintă, în aceste condiţii, o misiune riscantă în absenţa unor informaţii concrete privind partenerii cu care faci afaceri.

„Să ştii în ce situaţie financiară se află firma cu care lucrezi, cum stă cu datoriile, în ce diferende juridice se află etc. – sunt date care te pot ajuta să iei o decizie optimă atunci când vine vorba de valoarea contactului, câtă marfă îi pui la dispoziţie, ce servicii poţi să îi prestezi, să ai siguranţa că îţi vei primi banii.”, afirmă experţii KeysFin.

Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din Romania.

KeysFin oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business sănătos pe piaţa romanească. Detalii aflaţi de pe www.keysfin.com.

KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFin Mobile, prin intermediul căreia utilizatorul poate accesa usor şi rapid informaţii de contact, situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste un milion de companii şi PFA-uri active din Romania. Informaţiile pot fi salvate şi vizualizate in format PDF şi trimise via e-mail sau SMS oricărui contact din agendă.

Doriti sa analizati o afacere, un grup sau un sector de activitate din Romania? Luati legatura acum cu unul dintre consultantii nostri pe: office@keysfin.com

Numai 187 de înfrățiri între localitățile din România și Republica Moldova au fost perfectate până la începutul anului 2016, conform unui studiu. Pentru a înteți ritmul și efectul acestor relații, societatea civilă propune un plan coordonat autorităților locale și centrale.

Pentru o eficiență ridicată a colaborărilor, localităților dintr-un județ care este deja înfrățit cu un raion de peste Prut li se vor propune omologi din respectiva unitate teritorială. Până în acest moment, următoarele județe colaborează cu entități similare de peste Prut: Alba cu Cahul, Ialoveni; Arad cu Ungheni; Argeș cu Criuleni; Buzău cu Soroca; Caraș Severin cu Criuleni; Cluj cu Hîncești; Constanța cu Cimișlia și Ialoveni; Dâmbovița cu Ialoveni și Ștefan-Vodă; Galați cu Cahul; Harghita cu Cantemir; Iași cu Ialoveni, Șoldănești, Strășeni, Ungheni și Hîncești; Prahova cu Călărași, Basarabeasca, Hîncești, Cimișlia și Leova; Suceava cu Rîșcani, Sîngerei și Ștefan-Vodă; Timiș cu Nisporeni; Vaslui cu Cimișlia, Soroca, Ștefan-Vodă, Cahul și Orhei.

Există județe care nu au, până acum, relații de colaborare cu raioane de peste Prut. În urmă consultării unor analize și studii efectuate de specialiști în domeniul dezvoltării comunitare, propunerile de înfrățiri pe care experții le înaintează ca fiind cele mai fezabile sunt următoarele: Bistrița cu Căușeni; Botoșani cu Briceni; Brașov cu Rezina; Brăila cu Drochia; Bacău cu Rezina; Bihor cu Soroca; Călărași cu Călărași; Covasna cu Ocnița; Dolj cu Glodeni; Giurgiu cu Anenii Noi; Gorj cu Sîngerei; Hunedoara cu Orhei; Ilfov cu Strășeni; Ialomița cu Cantemir; Maramureș cu Ocnița; Mureș cu Drochia; Mehedinți cu Cahul; Neamț cu Basarabeasca și Cahul; Olt cu Fălești; Sălaj cu Edineț; Sibiu cu Telenești; Satu Mare cu Dondușeni; Tulcea cu Taraclia; Teleorman cu Edineț; Vrancea cu Florești și Ialoveni; Constanța, Prahova și Vâlcea cu UTA Găgăuzia.

Știm că frații în veci vor fi frații. Această relație nu trebuie să fie axată doar pe argumentul istoric, cultural, social, ci să conțină și un liant profund instituționalizat. Punem la dispoziție județelor și localităților din România propuneri de parteneri basarabeni și îi vom pune în legătură”, a declarat George Simion, președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012.

În luna februarie, Dacian Cioloş a menţionat că doreşte, în afara relaţiilor la nivelul celor două guverne, să stimuleze cooperarea la nivel local între România şi Republica Moldova. „Vrem să privilegiem acele comune sau acele oraşe din R. Moldova care au înfrăţiri cu comune sau oraşe din România”, a spus primul-ministru.

Platforma Unionistă Acțiunea 2012 7 martie 2016

Queen şi Adam Lambert, Andre Rieu şi Lara Fabian sunt doar câţiva dintre artiştii care vor susţine concerte în România în acest an. Richard Clyderman revine în Capitală, la fel şi Nana Mouskouri.

Cu siguranţă, unul dintre cele mai aşteptate concerte din 2016 va avea loc pe 21 iunie. Pentru prima dată, cu 25 de ani întârziere, românii vor avea ocazia să asculte hiturile legendarei trupe Queen împreună cu Adam Lambert pe scena din Piaţa Constituţiei.

Pe 14 martie, chitaristul trupei Queen, Brian May, va urca şi pe scena Sălii Palatului, împreună cu Kerry Ellis, una dintre noile senzaţii de pe Broadway. Show-ul de la Bucureşti se anunţă unul incendiar şi face parte din turneul One Voice, care cuprinde alte 11 concerte în Europa de Est.

Fără îndoială, va fi sold-out şi concertul celebrului violonist Andre Rieu din 2016. Îndrăgostit iremediabil de România, artistul şi-a respectat promisiunea făcută românilor şi revine în Bucureşti pe 11 iunie, alături de orchestra Johann Strauss. Asta după ce, vara trecută, a susţinut nu mai puţin de 7 concerte în aceeaşi locaţie.

Biletele au fost deja puse în vânzare.

Pe 5 martie, Nana Mouskouri revine în Bucureşti, la Sala Palatului. Dar şi celebrul pianist Richard Clyderman va susţine, 4 zile mai târziu, pe aceeaşi scenă, un concert dedicat doamnelor şi domnişoarelor. Gheorghe Zamfir va fi invitatul special.

Pe 20 februarie, la Romexpo, celebrul Charles Aznavour, îi va încânta, în premieră, pe fanii din România, iar pe 14 aprilie, va cânta, la Sala Palatului şi Alessandro Safina, cunoscut ca fiind unul dintre cei mai populari tenori ai lumii.

Fanii renumitei Lara Fabian o vor putea vedea live la Cluj-Napoca, pe 20 aprilie, iar pe 22 aprilie, la Bucureşti. Artista promovează turneul  „Ma vie dans le tienne”.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în urma unui control la compania Holzindustrie Schweighofer, după ce a constatat nereguli şi suspiciuni privind existenţa mai multor operatori economici care au furnizat lemn provenit din tăieri ilegale.

Sesizarea a fost transmisă Parchetului în urma unor controale care au avut loc în perioada 7 mai – 12 iunie, la SC Holzindustrie Schweighofer SRL Sebeș , SC Holzindustrie Schweighofer SRL Rădăuți, precum și la sediile sau punctele de lucru ale principalilor furnizori de materiale lemnoase. Controalele au vizat verificarea prevederilor referitoarela provenienţa, transportul, depozitarea, prelucrarea primară şi comercializarea materialelor lemnoase. Ministrul Graţiela Gavrilescu a cerut controalele de la începutul verii ca urmare a apariţiei în presă a mai multor articole care atenţionau asupra unor posibile nereguli în sectorul forestier, după cum se precizează într-un comunicat oficial al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. Controalele Ministerului Mediului au fost declanșate în contextul protestelor în stradă împotriva defrișărilor ilegale din România, dar și a practicilor companiei austriece. Mai multe despre materialul aparut pe platforma Romania Curata puteti citi aici.

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook