Tags Posts tagged with "romani"

romani

piata_transp_depoz2Creşterea economică şi investiţiile semnificative în parcul national auto de marfă au dus piaţa transporturilor la un nivel istoric, depăşind anul trecut graniţa de 10 miliarde de euro. Peste 34.000 de firme, cu 156.000 de angajaţi asigură, în prezent, transportul de marfă în ţară şi în străinătate. România a devenit, în ultimii ani, unul dintre jucătorii cei mai activi la nivel european.

Studiul KeysFin, care ia în calcul datele comunicate de firme la Ministerul Finanţelor şi Registrul Comerţului, face o radiografie detaliată a evoluţiei sectorului transporturilor în ultimii şase ani.

Numărul companiilor de transport de marfa a crescut în această perioadă cu peste 5.000, de la 28.914 de firme în 2012 la 34.628 de societăţi în 2016.

Pe fondul creşterii economice şi, implicit, a volumului de marfă, afacerile firmelor din acest sector au avansat semnificativ, depăşind anul trecut nivelul de 47 de miliarde de lei, cu 14 miliarde de lei peste rezultatul din 2012.

Transportul rutier de marfă a reprezentat 77,3% (36,3 mld.lei) din totalul afacerilor înregistrate în 2016, în timp ce business-ul din sectorul de depozitare a însemnat 20,8% (9,79 mld.lei).

Rezultatul net a depăşit, anul trecut, 1,81 miliarde de lei, iar profitul net al sectorului a fost de 2,55 miliarde de lei, cifră mai mult decât dublă faţă de cea înregistrată acum şase ani.

Într-o ţară în care infrastructura de transport este deficitară, rezultatele înregistrate de aceste firme vin să confirme potenţialul foarte bun de business din acest sector”, spun analiştii de la KeysFin.

Experţii afirmă că poziţia geostrategică a României şi evoluţia economică bazată în principal pe consum vin să susţină o prognoză extrem de optimistă privind anul 2017. „Rezultatele financiare ale sectorului urmează, cel mai probabil, să depăşească rezultatul înregistrat în anul precedent”, susţin aceştia.

CINE SUNT PRINCIPALII JUCĂTORI DIN DOMENIU

piata_transp_depozPotrivit studiului KeysFin, piaţa transporturilor din România este extrem de fragmentată, neexistând nicio companie care să deţină o cotă importantă.

Cel mai important transportator, judecând după cifra de afaceri, este AQUILA PART PROD COM SRL, firmă prahoveană care a raportat în 2016 afaceri de 797,9 milioane de lei. Societatea, înfiinţată în 1994, avea o cotă de piaţă de 1,7%, active de 353,5 milioane lei şi 2183 de angajaţi.

Locul secund în top 5 jucători din piaţa transporturilor este ocupat de CARRION EXPEDITION SRL, cu afaceri de 646,7 milioane de lei şi un rezultat net de 20 milioane lei.

Având o cotă de piaţă estimată la 1,4%, firma clujeană înfiinţată în 2009 raporta active de 438,6 mil.lei şi 2024 de angajaţi.

Pe locurile următoare se situau, în ordinea cifrei de afaceri, firma bucureşteană SCHENKER LOGISTICS ROMÂNIA SA (484,1 mil.lei), compania bihoreană TRANSMEC RO SRL (394,3 mil.lei) şi societatea DUVENBECK LOGISTIK SRL din Braşov (303,5 mil.lei)

Interesant este şi faptul că, dincolo de cotele de piaţă, domeniul transporturilor pare că s-a stabilizat în ultimii ani, dovadă că numărul firmelor nou înfiinţate a scăzut semnificativ, de la 13.008 în 2008 (anul considerat de boom în piaţa transporturilor) la numai 3438 în 2016.

Din totalul de 34.628 de societăţi, numai 1247 erau firme nou înfiinţate și active în 2016, restul fiind firme cu experienţă în domeniu.

Relevantă este, totodată și evoluția numărului firmelor de transport care au intrat în insolvenţă. Numărul lor a scăzut puternic în 2016 la 2931, faţă de 6863 câte erau cu doi ani în urmă. Mai mult, numărul insolvenţelor, în 2017, se află deocamdată la minimul ultimilor şapte ani (1742 cazuri).

INVESTITORII STRĂINI, INTERESAŢI DE PIAŢA TRANSPORTURILOR

Studiul KeysFin arată, pe de altă parte, că investitorii străini sunt din ce în ce mai interesaţi de acest segment de afaceri. 375 de companii, care reprezintă 22% din piaţă, aveau anul trecut acționariat majoritar străin (o deținere de peste 50%).

Cei mai mari investitori în sectorul transporturilor si depozitării sunt austriecii care anul trecut controlau peste 4% din piață (2,086 miliarde de lei) apoi vin cei din Olanda și Italia cu câte 3%, topul fiind completat de investitorii spanioli, germani și fracezi, fiecare cu câte 2% din piață.

În total, investitorii străini erau implicaţi, anul trecut, în afaceri de peste 10 miliarde de lei.

PIAŢA TRANSPORTURILOR, RISCURI ŞI OPORTUNITĂŢI

Dincolo de rezultatele pozitive, pe ansamblu, piaţa transporturilor nu este scutită de provocări, afacerile din acest sector fiind influenţate de blocajul financiar şi de indisciplina financiară care afectează multe dintre ramurile economiei.

Datele financiare analizate de KeysFin arată că datoriile transportatorilor au crescut, pe ansamblu, de la 18,5 miliarde lei în 2012 la 24,7 mld.lei în 2016 în timp ce totalul creanţelor a atins anul trecut valoarea de 11,9 mld.lei.

Ponderea datoriilor comerciale a rămas relativ constantă în tot intervalul analizat (2012-2016), la 30-32%, valoarea acestora depăşind 7,7 mld. lei în 2016.

Perioada medie de încasare a creanţelor era de 92 de zile anul trecut, faţă de 98 de zile în 2012 iar perioada medie de plată a datoriilor a scăzut și ea la 192 de zile, faţă de 206 în urmă cu cinci ani.

Datele prezentate de KeysFin vin să susţină ideea că şi în acest domeniu este absolut necesară o informare constantă privind situaţia partenerilor de afaceri.

Să ştii în ce situaţie financiară se află firma cu care lucrezi, cum stă cu datoriile, în ce diferende juridice se află – sunt date care te pot ajuta să iei o decizie bună atunci când vine vorba de valoarea contractului, ce servicii îi oferi, practic să-ți crești șansele că îţi vei primi banii”, afirmă experţii KeysFin.

„Indiferent de dimensiunea business-ului, istoricul, situaţia acestuia, astfel de informaţii sunt esenţiale pentru a creiona o evaluare care să includă atât aspectele pozitive cât mai ales pe cele cu potenţial negativ în relaţia cu partenerul de afaceri. Pe baza acestui raport, departamentele financiare, managerii în principal, îşi pot dimensiona contractele, aşteptările şi pot lua măsuri de prevenire pentru a exploata potenţialul de dezvoltare dar şi pe cel de risc”, au mai spus analiştii de la KeysFin.

Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din Romania.

Şase dintre cei mai buni tineri matematicieni ai lumii sunt români. Au obţinut o medalie de aur, patru de argint şi una de bronz la Olimpiada Internaţională de Matematică, organizată anul acesta în Thailanda. Ei vor să meargă mai departe la studii în străinătate, pentru că deja au fost admişi la universităţi prestigioase din Statele Unite şi Marea Britanie, se arată într-o știre apărută pe site-ul stiri24.info.

Mai multe despre acest subiect puteți citi aici.

Cetățenii din Sebeș sunt așteptați joi în fața Casei de Cultură „Lucian Blaga” să doneze o carte pentru românii plecați în străinătate. Campania „Suntem români, citim românește” se desfășoară încă din luna mai și se va termina abia în luna august.

Colectarea de cărți pentru românii din diaspora începe la ora 11.00 și și va dura până la ora 16.00.

„Din ce în ce mai multe persoane care au optat pentru un loc de muncă în străinătate aleg să se mute împreună cu întreaga familie în altă țară. Mulți copii din comunitățile de români din diaspora urmează cursurile școlilor din țările în care se află și învață limba și cultura țărilor respective. Astfel, aceștia pierd contactul cu limba natală și cultura românească.

Tineretul Național Liberal lansează proiectul „Suntem români, citim românește”, prin care se va organiza o colectă de carte la nivel național, în perioada 9 mai – 7 august. Cărțile strânse vor fi trimise tinerilor români din diaspora. Îi vom susține pe tinerii români din străinătate pentru a nu pierde contactul cu limba natală, crescând, pe această cale, șansele ca ei să revină acasă.

Ajută-i pe românii plecați din țară să nu piardă contactul cu limba și cultura românească! Donează o carte și noi o vom trimite în diaspora. Vă așteptăm joi și vineri între orele 11-16, în fața Casei de Cultură ”Lucian Blaga” din Municipiul Sebes pentru a dona o carte”, a transmis organizația TNL Alba.

Lupte între daci şi romani, întreceri dacice, concert PHOENIX – câteva din ingredientele celui mai important festival dacic din România,Cricău 19 – 21 iunie 2015

Vechiul Apoulon (Piatra Craivii) se va întoarce cu peste 2.000 de ani în urmă pentru a povesti istoria ultimilor daci liberi. Aproape 200 de luptători daci şi romani, nimfe şi gladiatori dar şi zeci de voinici vânjoşi din cetăţile dacice din Alba vor reînvia istoria şi legendele locale în cel mai important festival dacic din România – Festivalul Cetăţilor Dacice. Luptele între daci şi romani, cascadoriile ecvestre şi concertele în aer liber vor fi ingredientele principale ale festivalului. Şi nu putea să lipsească la un eveniment cu aromă de istorie o trupă care a scris istorie în muzica românească: PHOENIX. Iar dacii liberi au nevoie şi de tarabostes de seamă care să conducă întrecerile şi petrecerile: Buzdugan şi Morar, cei mai „Zu” prezentatori radio. Festivalul Cetăţilor Dacice este mai mult decât un eveniment cultural, este o invitaţie inspirată pentru a petrece trei zile de poveste pe tărâmul dacilor liberi, la Cricău – 19 – 21 iunie 2015!

Festivalul Cetăţilor Dacice este şi în acest an o invitaţie inspirată pentru cei care iubesc istoria transformată în spectacol. Timp de trei zile festivalul cuprinde spectacole de reenactment, lupte între daci şi romani, ateliere antice, expoziţii, concerte dar şi întreceri între voinicii şi „puii de daci” din cetăţile dacice din Alba. Festivalul aduce o noutate în acest an prin schimbarea regulamentului astfel încât, începând cu această ediţie, evenimentul va fi organizat pe rând în toate cele cinci localităţi din Alba care au pe raza lor cetăţi dacice. Ordinea de organizare a festivalului va fi trasă la sorţi.
Festivalul are în acest an şi o prefaţă istorică care va avea loc joi seara la Alba Iulia când zeci de luptători daci şi romani, gladiatori şi nimfe vor organiza o paradă de noapte cu torţe. Parada va avea loc începând cu ora 22,00 pe traseul Cetatea Alba Carolina (Poarta a IV) – Bulevardul Transilvaniei.

Vineri festivalul va debuta cu o expoziţie de fotografie şi o conferinţă despre civilizaţia dacică desfăşurate la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, iar după-amiază manifestările se mută la Cricău, unde la Şcoala Gimnazială “Decebal” au loc Întrecerile generaţiei “pui de dac”- un concurs de cultură generală despre istoria daco-romană.

Sâmbătă manifestările se desfăşoară doar la Cricău unde reînvie vechiul Apoulon prin deschiderea taberei de reenactment. În cadrul acesteia vor avea loc ateliere antice de: monetărie, fierărie, olărit, tir cu arcul, aruncarea suliţei, jocuri antice, pielărie, producerea şi repararea echipamentelor militare antice şi coafură antică. Seara se va încheia cu concerte în aer liber ale trupelor locale, atracţia fiind trupa Phoenix care va concerta începând cu ora 21,00 pe scena amenajată pe stadionul din Cricău. Spectacolul va continua până spre miezul nopţii cu Rugul lui Zamolxe, un ritual de incinerare şi dansul frumoaselor nimfe.

Duminică gazdele Festivalului Cetăţilor Dacice vor fi Daniel Buzdugan şi Mihai Morar, iar manifestările vor cuprinde întrecerile dacice între echipele de voinici ale cetăţilor dacice din Alba, reenactment istoric, luptele între daci şi romani sau concertele în aer liber de folclor susținute de Ansamblul folcloric al județului Alba și Ansamblul Dor Cricăuan. Numarul forte al serii va fi susținut de trupa de cascadori condusă de actorul Ciprian Dumitrașcu. Ei vor prezenta numere de cascadorii ecvestre și lupte dacice într-un spectacol inedit intitulat Civilizații Nemuritoare.

Aflat în acest an la a IX-a ediție Festivalul Cetăţilor Dacice este o marcă înregistrată a Consiliul Judeţean Alba. Evenimentul se desfăşoară anual în preajma zilei de Sânziene (24 iunie) şi are ca scop promovarea tradiţiilor şi potenţialului turistic al judeţului Alba. Desfăşurat sub forma unor întreceri dacice festivalul este atât un evenimnet cultural-artistic de bun gust cât şi o întrecere inedită între flăcăii a cinci localităţi din Alba pe raza cărora s-au aflat importante cetăţi dacice: Cricău, Cetatea de Baltă, Cugir, Ighiu şi Săsciori.

PROGRAMUL EVENIMENTULUI:

JOI, 18 iunie
22,00 Parada de noapte a luptătorilor daci şi romani – spectacol stradal realizat de trupele de reenactment istoric
Traseu: Cetatea Alba Carolina (Poarta a IV) – Bulevardul Transilvaniei

Vineri, 19 iunie
11.00 Vernisajul expoziţiei de fotografie „Piatra Craivii – Acasă la dacii Apoulonului”
Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia

11.30 Conferinţă ştiinţifică despre civilizaţia dacică
Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia

15,00 Generaţia „pui de dac” – concurs de cultură generală despre istoria daco-romană
Şcoala Gimnazială „Decebal” din Cricău

16.30 Vernisajul expoziţiei de fotografie „Piatra Craivii – Acasă la dacii Apoulonului”
Şcoala Gimnazială „Decebal” din Cricău

Sâmbătă, 20 iunie
11.00 Deschiderea taberei de reenactment. Ateliere antice: monetărie, fierărie, olărit, tir cu arcul, aruncarea suliţei, jocuri antice, pielărie, producerea şi repararea echipamentelor militare antice, coafură antică
Cricău (Tabăra daco-romană amenajată la intrare în localitate dinspre Ighiu)

16.00 Târg de meşteşuguri antice
Cricău

16.00 Spectacol de reenactment istoric: bătălii între daci şi romani, demonstraţii militare
Cricău, Tabăra daco-romană

19.00 Concerte formaţii locale
Cricău, stadionul de fotbal

21.00 Concert PHOENIX
Cricău, stadionul de fotbal

23.00 Rugul lui Zamolxe. Ritual de incinerare. Dansul nimfelor
Cricău, Tabăra daco-romană

Duminică, 22 iunie

Prezentatori: Daniel Buzdugan şi Mihai Morar. Loc de desfăşurare: stadionul de fotbal din Cricău

15.00 Parada luptătorilor şi a trupelor de reenactment

15.30 Întreceri Dacice (Decathlon Dacic I): Arcul viteazului, Rapid şi puternic, Suliţaşul cetăţii, Cel mai iute de picior, Braţul de fier

17.00 Demonstraţii de lupte ale trupelor de reenactment (daci și romani)

17.30 Întreceri dacice (Decathlon Dacic II) : Luptătorul, Îndemânare şi curaj, Să ne unim forţele, Voinicul din cetate, Cărăuşii cetăţii

18.30 Lupte de gladiatori

19.00 Premierea cetăţii câştigătoare

19.30 Spectacol susţinut de Ansamblul Folcloric al Judeţului Alba (Dirijor: Alexandru Pal) şi Ansamblul Folcloric „Dor Cricăuan”

La finalul acestei săptămâni Alba Iulia va fi gazda unei noi ediţii a Festivalului Roman Apulum.

Festivalul Roman Apulum va cuprinde evenimente care vor evoca peste doua mii de ani de istorie. Participanții vor avea ocazia să asiste la târguri de sclavi, lupte de gladiatori, războaie daco-romane, demonstrații militare, ateliere meșteșugărești tradiționale, dansuri și jocuri antice. Pe lânga aceste momente, va avea loc și schimbarea gărzii din cetate, tradiție devenită deja celebră pentru numărul de turiști pe care îl atrage anual.

Programul evenimentului:

Sâmbătă, 2 mai

11.00 – Ceremonia de deschidere – Inauguratio, Muzeul Principia – Piața Cetății

11.15 – Vernisajul expoziției de machete, Muzeul Principia – Piața Cetății

11.30 – Parada armatei romane și a războinicilor barbari, Pietonala Mihai Viteazul

12.00 – Tur ghidat al principalelor obiective romane din Apulum, Via Principalis, Principia, Lapidariumul Muzeului Unirii

12.00 – Deschiderea taberei și atelierelor meșteșugărești (olărit, metalurgie, confecționare echipamente, pielărie, prelucrarea osului, tir cu arcul, aruncarea suliței, antrenamente militare, coafură, dans, muzică romană, jocuri romane), Platou strada Militari

16.30 – Dansurile Nimfelor Daciei, Esplanada Catedralei Romano-Catolice

16.45 – Demonstrații militare – prezentare echipamente și informații de istorie antică; ciocniri între daci și romani; lupte unu la unu, Esplanada Catedralei Romano-Catolice

17.15 – Nimfele Daciei – Joc bărbătesc, Esplanada Catedralei Romano-Catolice

17.30 – Demonstrații militare – prezentare în limba engleză, Esplanada Catedralei Romano-Catolice

18.00 – Lupte de gladiatori – Marcianopolis, Esplanada Catedralei Romano-Catolice

18.25 – Dans – Magna Nemesis, Esplanada Catedralei Romano-Catolice

18.35 – Lupte de gladiatori – Ludus Apulensis, Esplanada Catedralei Romano-Catolice

19.00 – Târg de sclavi, Esplanada Catedralei Romano-Catolice

Duminică, 3 mai

10.00 – Tabere militare și atelierele meșteșugărești – olărit, metalurgie, confecționare echipamente, pielărie, prelucrarea osului, tir cu arcul, aruncarea suliței, antrenamente militare, coafură, dans, muzică romană, jocuri romane, Platou strada Militari

10.30 – Competiții între reenactori – “brațul de fier”, aruncarea suliței, tir cu arcul, Platou strada Militari

11.00 – Tur ghidat al principalelor obiective romane din Apulum, Via Principalis, Principia, Lapidariumul Muzeului Unirii

11.00 – Cântec și dans cu Nimfele Daciei, Esplanada Catedralei Romano-Catolice

11.30 – Târg de sclavi, Esplanada Catedralei Romano-Catolice

15.00 – Demonstrații militare, Esplanada Catedralei Romano-Catolice

15.30 – Cântec și dans cu Nimfele Daciei, Esplanada Catedralei Romano-Catolice

15.45 – Demonstrații militare, Esplanada Catedralei Romano-Catolice

17.00 – Marea bătălie între legiunile romane și trupele de daci aliați cu celții, Esplanada Catedralei Romano-Catolice

17.50 – Salutul trupelor și închiderea festivalului, Esplanada Catedralei Romano-Catolice

Astăzi se împlinesc 100 de zile de când Klaus Iohanns a devenit preşedintele Romnâniei, înlocuindu-l în funcţie pe Traian Băsescu. Klaus Iohannis a câştigat alegerile prezidenţiale de la finalul anului trecut, în două tururi în faţa candidatului PSD Victor Ponta.

Klaus Iohanns a marcat cele 100 de zile de când se află în fruntea ţări printr-un mesaj video postat pe contul de facebook.

„Azi se împlinesc 100 de zile de când sunt Președintele României. Această perioadă este un prim pas către România pe care o construim împreună. ” se arată în mesajul lui Iohannis de pe facebook.

Astăzi se împlinesc 160 de ani de la naşterea lui Vasile Damian unul dintre cei mai mari luptători pentru drepturile românilor din Ardeal

Vasile Damian se naşte pe 6 martie 1855 în familia preotului George Damian, fost tribun a lui Avram Iancu. Absolvent al Liceului romano-catolic din Alba Iulia (1874), al Seminarului teologic “Andreian” din Sibiu, al Facultății de filosofie a Universității din Viena cu calificativul „summa cum laude”, Vasile Damian a fost preot, protopop, director de bancă, profesor și director al Liceului românesc din Brad, președinte al Reuniunii învățătorilor din Zarand, președinte al Despărțământului ASTRA din Brad.

Pe Vasile Damian, protopop al Zarandului, Nicolae Iorga îl caracteriza astfel: „El nu a vrut să fie altceva decât slujitorul devotat şi modest al neamului său… Preot între preoţi… luptător între luptători în ceasul biruinţei comune.” S-a născut în Zlatna în 1855, fiind botezat cu numele de Basiliu Remus. A fostpreşedinte al Societăţii „România jună”.

A refuzat alături de Ștefan Cicio Pop, Roman Ciorogariu și Ioan Lupaș să semneze actul de loialitate către monarhia austro-ungară cerut de contele Tisza.

A fost propus de Conferinţa Naţională a Partidului Naţional, ţinută la Sibiu, în 1905, drept deputat al românilor în Parlamentul de la Budapesta. Rezultatul alegerilor a fost un triumf: 79,04% din totalul voturilor exprimate au fost obţinute de Vasile Damian.

Torentul voinţei naţionale îl îndeamnă să fie în fruntea moţilor din Zarand pe câmpul lui Horea la Alba Iulia, la l decembrie 1918. A fost ales şi în Marele Sfat Naţional ca semn de cinstire a luptei lui pentru dezrobirea Ardealului. La Ţebea, la mormântul lui Avram Iancu a primit jurământul de credinţă al primilor recruţi înrolaţi în armata României Reîntregite.

Trece la cele veşnice pe 10 iunie 1919.

sursa: dacoromania-alba.ro

Se întâmplă câteodată ca Istoria să ne ia prin surprindere şi brusc să ne scoată din banalul vieţii cotidiene, invadându-ne fiinţa şi trezind în noi amintiri parcă din lumi de mult apuse.
Chiar Istoria Antică, mult depărtată în timp de zilele noastre poate prezenta multe astfel de aspecte. Cum altfel, aş putea alătura anticul Pompei, oraşul distrus ultima oară de fenomenala erupţie a vulcanului Vezuviu din anul 79 d.Chr., de un obscur pagus, o comună extinsă din Carpaţii Occidentali ai României, cunoscută sub stăpânirea romană a Daciei cu numele de Alburnus Maior?
Astfel de gânduri mă cuprindeau când într-o scurtă excursie prin Italia, ajunsesem să păşesc pe Via dell’ Abbondanza, artera principală a străvechiului Pompei. Veneam de la Roma şi eram oarecum copleşit de mult prea multele minuni ale Cetăţii Eterne, încă incomplet digerate, dar apariţia Vezuviului cu o cunună de nori în jurul craterului m-a readus cu picioarele pe pământ, faţă de măreţia naturii negăsind termen de comparaţie decât poate în grandoarea Colloseum-ului… Era o dimineaţă frumoasă de toamnă timpurie, la poalele Vezuviului, undeva în sudul Italiei.
Oraşul Pompei (Colonia Cornelia Veneria Pompeianorum),perlă a înfloritoarei Campanii Antice, a fost complet distrus şi îngropat, alături de multe alte localităţi antice din apropiere, de erupţia vulcanului Vezuviu (de la 10 km. distanţă) din 24 august a anului 79 d. Chr., în timpul domniei împăratului Titus, fiul lui Vespasianus şi al II-lea dintre Flavieni Titus deşi cu o domnie scurtă de numai doi ani, a fost un împărat important al Romei, finalizând Colloseum-ului, început de tatăl său şi limitând efectele dezastrului din Campania, urgent şi eficace. Un martor ocular al teribilului eveniment a fost Plinius cel Bătrân, renumit savant şi geograf roman, care-n acel moment era şi comandantul flotei romane, ancorată în golful Napoli. Împins de curiozitate dar şi din datoria de a salva câţi mai mulţi dintre oamenii de pe plajă, marele geograf s-a apropiat prea mult de vulcanul în plină activitate şi a murit prin asfixiere. Nepotul său, Plinius cel Tânăr, ne-a lăsat o descriere a tragediei în corespondenţa sa, iar aceste prime observaţii completate cu minuţioase studii de geologie şi vulcanologie contemporane, au creat conceptul de erupţii pliniene, atribuit erupţiilor de intensitatea şi amploarea celei pompeiene, cea mai mare erupţie europeană cunoscută până-n prezent. Din acel moment şi până-n sec. XVIII, Pompeiul antic a zăcut sub un strat gros de cenuşă vulcanică, conservând pentru posteritate momentul dezastrului. Cercetarea arheologică a localităţilor calamitate a început în sec. XVIII, este continuată şi-n prezent, aducându-ne la cunoştinţă splendoarea şi decadenţa lumii romane din sec. I.
Privindu-i ruinele modeste sub soarele încă puternic al Italiei sudice, lesne ne putem închipui splendoarea domus-urilor romane, a grădinilor şi parcurilor şi fastuoasele spectacole publice din anticul orăşel. Lumea plină de culoare şi extravaganţă a plantelor şi arborilor mediteraneeni atent şi riguros ordonată de om pentru a nu stânjeni strălucirea marmorei şi puritatea calcarului în care vechii meşteri ridicaseră colonia. Continuând exerciţiul imaginative am remarca mulţimea oamenilor, precum: fermierii ce-şi aduceau mărfurile în urbe, agricultorii şi negustorii, legionarii şi viguroşii gladiatori, pescarii şi marinarii (căci pe vremea aceea Pompeiul era port), sclavii, funcţionarii şi aristocraţia trufaşă, care ţinea să se deosebească de multicolora plebe prin albeaţa imaculată a togii. Frumuseţea şi opulenţa matroanelor romane, vioiciunea şi gingăşia fecioarelor şi a vestalelor, robusteţea şi mândria femeilor din popor ar înviora şi mai mult acea mulţime fremătătoare ce trebăluia pe străzile şi-n pieţele oraşului precum albinele în stup. Vile impozante, basilici instituţionale, temple, viaducte, terme dar şi insulae ( clădiri etajate ce adăposteau lucrătorii oraşului), forumul, amfiteatre, teatre, hipodromul, şi peste tot drumuri pietruite şi statui multicolore, toate acestea şi multe altele completau imaginea străvechii urbe.
Dovezile scrise( tăbliţele cerate, graffiti, desene şi epigrafele) dar şi dovezile arheologice precum statuile, frescele sau ruinele vilelor şi clădirilor ne ajută să refacem în minte imaginea vieţii romane din acel început de prim mileniu al erei noastre. A trebuit însă ca o catastrofă naturală devastatoare să se petreacă aici, pentru ca toată această lume să ni se deschidă…
În cele câteva ore petrecute la Pompei n-am putut vedea prea multe lucruri: interiorul unei vilae romane piaţa Forum-ului, cazarma gladiatorilor, amfiteatrul, ruinele insulelor( toate prevăzute la parter cu cârciumi(caupona), cantine sau taverne (tabernae) şi nu în ultimul rând, unul dintre multele bordeluri (lupanar). Dar tot plimbându-ne pe drumurile romane n-am putut să nu fiu impresionat de perfecţiunea lor. În marea lor majoritate sunt impecabile. Dale mari de granit perfect îmbinate le acoperă suprafaţa, borduri albe de calcar le mărginesc pentru a demarca trotuarele largi şi ele pavate.
Rigole lungi pentru scurgerea apei pluviale şi înclinarea drumului în curbe din aceleaşi raţiuni, urme uşor adâncite pentru roţile carelor, blocuri de piatră fasonate pe marginea drumului pentru încălecat (şeile romanilor nu aveau scări), găuri pentru fixat hăţurile, blocuri de piatră pentru traversare a pietonilor în apropierea intersecţiilor, din loc în loc la intervale regulate, cişmele cu apă potabilă ce curgea din conducte de plumb ş.a.m.d.
Această perfecţiune dusă până la detaliu m-a dus cu gândul la adevărata măsură a valorilor lumii romane. Toată gloria şi măreţia Romei Antice se baza ca şi aici în Pompei pe o perfecţiune constructiv-arhitecturală rar întâlnită, rod al îmbinării fericite dintre tradiţia seculară italică cu valorile şi mai vechi ale Greciei antice. Fiecare piatră din imensul edificiu acum dezgolit şi dezolant îşi avea rostul şi locul ei şi de aceea era de neînlocuit. M-a cuprins astfel acea mulţumire şi încredere pe care ‚ţi-o dă lucrul bine făcut iar plimbarea prin Pompei a devenit o plăcere.
Acelaşi sentiment de încredere m-a încercat acum câţiva ani străbătând galeriile romane din Roşia Montană, în alt timp Alburnus Maior, adică principala exploatare arginto-auriferă din Dacia romană. Fie că vizitam vechea galerie din curtea Exploatării Miniere din Orlea, fie intram în numeroasele guri de mină de la poalele Pietrei Corbului sau mai nou în Galeria Cătălina-Monuleşti, ori la poalele Cetăţii, la Găuri, în Cârnic, Cârnicel, Văidoaia sau Orlea, observasem aceiaşi perfecţiune dusă până la amănunt, aceiaşi prevedere şi utilizare la maximum a materialului litic existent, aceiaşi grijă şi responsabilitate în muncă a meşterilor pietrari mineri ca şi a constructorilor de drumuri romane din Pompei.
Se vede treabă că meşterii antici făceau parte din aceiaşi clasă de profesionişti formată de Roma antică într-un mileniu de existenţă, deşi fizic erau despărţiţi de timp şi spaţiu. Spre deosebire de Pompei care printr-o discontinuitate istorică a avut şansa de a-şi conserva comorile istorice, Alburnus Maior printr-o vieţuire continuă a reuşit să păstreze din acele vremuri doar câteva tăbliţe cerate bine ascunse în străfundurile pământului. Dar după constatarea marelui arheolog Vasile Pârvan, aceste triptice ne spun mult mai multe despre viaţa oamenilor din acele vremuri decât sute de înscrisuri din oraşele romane. Căci şi-n Pompei s-au găsit zeci de tăbliţe cerate, sute de graffiti şi alte multe scrieri care zugrăvesc viaţa şi întâmplările oraşului, mult diferite de viaţa rurală dintr-un centru minier.
Pompeiul antic era un oraş de 20000 de locuitori din Campania romană. Construit cu grijă de către osci etrusci, samniţi şi latini, oraşul cunoaşte o dezvoltare puternică în timpul Imperiului.
Situat la poalele Vezuviului beneficia de 3-4 recolte pe an datorită fecundităţii solului bine nitrat de cenuşa vulcanică. Situaţia portuară îi aducea beneficii importante precum şi comerţul care era înfloritor. Singurele neplăceri ale locuitorilor erau cutremurele care din când în când le dărâmau vilele, dar în rest trăiau cu aceiaşi dezinvoltură şi nonşalanţă găsită şi astăzi la napoletani, nici ei nefiind situaţi faţă de Vezuviu la o distanţă tocmai rezonabilă. Erupţia din anul 79 i-a luat pe pompeieni complet nepregătiţi.
Alburnus Maior era cunoscut în antichitate ca un grup important de sate şi cătune ale minerilor aurari( mulţi colonişti-peregrini), care cuprindea după unii autori cam tot 20000 de oameni. Primele izvoare scrise despre Alburnus Maior le avem din anul 131 d. Chr., deci la 50 de ani după erupţia Vezuviului, dar nu este exclus ca localitatea să fi existat sub această denumire încă de la cucerirea romană sau chiar mult mai înainte de războaiele dacice. Viaţa în comunitatea minieră şi-a urmat cursul de-a lungul secolelor fără întrerupere, motorul acestei continuităţi fiind prezenţa masivă a argintului şi aurului la suprafaţa şi-n subsolul localităţii. Ca şi-n Pompei primele preocupări arheologice faţă de sit-ul de la Roşia Montană au apărut în sec. XVIII prin descoperirea celor 25 de tăbliţe cerate în fostele galerii romane. Dacă lumea antică a străvechiului Pompei este astăzi vizibilă de către oricine, la suprafaţă, lumea antică a Roşiei Montane este doar parţial vizibilă, mare parte din ea fiind subterană şi încă ascunsă curiozităţii noastre.
Vizita în Pompei se terminase, deşi soarele rotund încă strălucea pe cer. Ziua era încă lungă şi tot atunci urma să vedem şi insula Capri, unde dintr-o vilă superbă cocoţată pe o stâncă deasupra mării, un alt împărat roman, Tiberius, condusese întreg Imperiul în ultimii lui zece ani de viaţă. Pornirăm deci spre apele azurii al Mării Mediterane, marea ce desparte două sau chiar trei continente şi pe care aceşti “temerari’’ romani o numiseră mare nostrum, după ce-i cuceriseră toate insulele şi ţărmurile.

Marius Szekely, istoric, originar din Roşia Montană

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook