Tags Posts tagged with "Romane"

Romane

Liceul Teoretic Teiuş în parteneriat cu Primăria şi Poliţia oraşului Teiuş au desfăşurat proiectul „Mica Unire, oameni, fapte şi locuri”.

Aşa cum precizează organizatorii, obiectivele proiectului au fost cunoaşterea de către elevi a importanţei şi semnificaţiei istorice a zilei de 24 ianuarie, familiarizarea cu personalităţi ale istoriei noastre naţionale;cultivarea spiritului patriotic la elevi. De asemenea, elevii au fost învăţaţi cântecul Hora Unirii şi paşii de horă şi au luat parte la activități extracurriculare culturale (promovarea literaturii de inspiraţie istorică, respectarea moştenirii trecutului istoric al poporului român etc).

Activităţile:

1. Selectarea poeziilor pe tema Unirii Principatelor
2. Creații artistice: literare și plastice
3. Concurs pe teme de istorie
4. Careu de marcare a evenimentului
5. Hora Unirii

Evenimente:

1. Prezentare, pe clase, a importanței Unirii Principatelor Române – orele 8.00-12.00 – profesori de istorie
2. Concurs între echipajele claselor a XII-a Uman şi Real
3. Confecționarea de însemne tricolore pentru toți participanții
4. Prezentare: Unirea Principatelor Române (prof. Nicoleta Cîmpean) și Hora Unirii – liceu – orele 9.30-10.00
5. Prezentare: Unirea Principatelor Române (prof. Daniel Barbu) și Hora Unirii – gimnaziu – orele 10.50-11.00
6. Recitare de poezii – prof. Romina Pop și Ana Breaz.

„Marcăm astăzi a 156-a aniversare a unirii Mol­dovei cu Țara Românească sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza – un moment istoric care ne arată că eforturile depuse pentru împlinirea proiectelor comune ale poporului român și viziunea unificatoare au întotdeauna forța de a schimba în bine destinul țării noastre.

Mă bucur că anul acesta sărbătoarea națională își găsește un corespondent în atmosfera politică generală, dar și în dorința de solidaritate manifestată de români. Îmi doresc ca în 2015 să fim mai uniți în jurul unor proiecte comune, facem mai puțină politică și mai multă administrație, să fim mai puțin preocupați de ambiții și bătălii interne și mai interesați de soarta românilor de pretutindeni, de îmbunătățirea nivelului de trai și de locul României în lume.

După un an 2014 extrem de încărcat și tensionat, în care am trecut împreună prin două campanii electorale care au avut din păcate un efect de polarizare și divizare, cred că reușim în prezent să depășim conflictele politice și să punem bazele unui dialog pe o serie de proiecte extrem de importante pentru România. Iar aceasta cred că este învățătura cheie a Zilei Unirii Principatelor – să fim uniți în Europa!”

 

Victor Ponta, primul ministru al României

Elevii Şcolii Gimnaziale Nr. 3 din Cugir au marcat cu anticipaţie Mica Unire, înfăptuită la 24 ianuarie 1859. Evenimentul a făcut obiectul unui proiect educativ – „Mica Unire în suflet de copil” – iniţiat de profesorii coordonatori Luminiţa Cebotari, Daniela Igna, Ionela Popa, Daniela Satmari, Mihaela Vereş şi Luminiţa Sgubea.

Aşa cum au intenţionat organizatorii, a fost o întâlnire între elevi, părinţi şi cadre didactice, într-un cadru festiv-educativ, cu scopul de a educa spiritului patriotic al elevilor, dar şi de a dezvolta interesul faţa de istoria neamului românesc.

La activităţi au particpat elevi ai claselor a V-a A şi B, a VI-a B şi a VII-a B, care au recitat poezii tematice cum ar fi „Românie” de Dimitrie Rachici, „Unirea Principatelor” de Grigore Alexandrescu, „Tara româna către Moldova”, etc. Un grup de elevi cu aptitudini teatrale au impresionat asistenţa cu sceneta „Moş Ion Roată şi unirea”, dramatizare adaptată după o poveste de I. Creangă. Nu au lipsit nici cântecele patriotice interpretate de cele două grupuri ale şcolii, Grupul „Anotimpuri” (condus de Luminiţa şi Adrian Cebotari) şi Grupul „Mlădiţe cugirene” (condus de Ionela Popa). Şi pentru că evenimentul a fost dedicat Unirii, la final, pe versurile lui Vasile Alecsandri, elevii şi-au dat mână cu mână şi au întins hora română.

IMG2611Duminică, 10 noiembrie a.c., a avut loc la Tibru, în comuna Cricău, un eveniment omagial în cinstea eroilor martiri, Horea, Cloşca şi Crişan. Mai precis, s-au omagiat 229 de ani de când, pe Dealul Gutâiului, s-a parafat amăgitorul armistiţiu între autorităţile militare imperiale austriece și răsculaţii conduşi de Horea, Cloşca şi Crişan. Programul a început la ora 10:00 la Biserica Ortodoxă din Tibru, unde s-a săvârșit Sfânta Liturgie.

Ulterior, de la ora 13.00, a avut loc o slujbă de pomenire a celor trei martiri la monumentul care le este închinat, pe Dealul Gutâiului.

A urmat un moment de reculegere, discursuri ale oficialităților și depuneri de coroane la monumentul mai sus amintit.

Printre cei prezenți la manifestări (organizate de către Societatea Cultural Patriotică „Avram Iancu” Filiala Alba Iulia, în colaborare cu Primăria Comunei Cricău şi Parohia Ortodoxă Tibru) s-au numărat oficialități locale (primarul comunei Cricău, domnul Emil Lupșan, viceprimarul comunei, domnul Liviu Șuteu, consilieri locali), membri ai Societăţii Cultural-Patriotice “Avram Iancu” (în frunte cu prof. Emil Jurca, preşedintele filialei Alba Iulia a Societății), membri ai Fundației  1 Decembrie 1918 pentru Unitatea și Integritatea României și numeroși cetățeni ai comunei Cricău și din împrejurimi.

La eveniment a fost prezentă și o delegație a PNL Alba Iulia formată din consilierii locali Gabriel Pleșa și Rareș Buglea, împreună cu prof. Adrian Simion (purtătorul de cuvânt al PNL Alba). Acesta din urmă a declarat:

Este o datorie de onoare pentru noi să fim prezenți la astfel de evenimente omagiale.

Partidul Național Liberal este singurul partid mare din România care nu și-a uitat niciodată dimensiunea națională și mereu a încercat să o afirme.

Îi recunoaștem și îi cinstim pe toți eroii și martirii acestui popor și pentru că suntem români și simțim românește și pentru că suntem, prin titulatura noastră, asumată și promovată ca atare, un partid «național».

Personal, mă bucură faptul că nu uităm să ne omagiem înaintașii, că există oameni inimoși, precum organizatorii acestui eveniment, care pun an de an în fața noastră și a noilor generații, crâmpeie din istoria acestui neam.

Felicitări organizatorilor și participanților și fie ca bunul Dumnezeu să ne ajute să fim prezenți și în anii ce vor urma la cât mai multe astfel de evenimente, pentru că, nu-i așa, «un popor ce nu-și cunoaște istoria și nu-și cinstește înaintașii, este doar o gloată fără viitor»”.

1Proiectul DE GUSTIBUS – Bucătăria romană și obiceiurile culinare în Apulum-ul antic lansează joi, 7 noiembrie, ora 16, evenimentul DE GUSTIBUS TABERNA ROMANA – vernisaj cu degustare de mâncăruri şi băuturi romane, organizat în spaţiul expoziţional al Palatului Apor, str. Gabriel Bethlen, nr.5, Alba Iulia.

Vă poftim să treceți pragul tabernei noastre pentru a trăi experiența inedită a unui convivium roman – adică să luăm masa împreună – și a unui symposium – să degustăm tot împreună, într-o ambianţă autentică, savoarea băuturilor romane.

Bucatele alese și variate, dansul, muzica, sunt doar o parte dintre surprizele care îi așteaptă pe cei care vor poposi în taberna romane.

Într-o atmosferă de petrecere şi voie bună vă veţi întâlni cu soldații din Garda romană de la Apulum, gladiatorii Ovidius, Darius şi Hadrianus dar şi cu negustorii şi meşteşugarii daci, romani petrecăreţi şi fete frumoase.

Proiectul a fost declarat câștigător de către Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) în urma sesiunii de finanțare a proiectelor culturale, etapa a II-a/2013 la aria Activități Muzeale.

Instituția organizatoare a proiectului DE GUSTIBUS : Bucătăria romană și obiceiurile culinare în Apulum-ul antic este Muzeul Național al Unirii Alba Iulia aflat de această dată într-o binevenită colaborare cu Institutul de Arheologie Sistemică Iuliu Paul din cadrul Universității 1 Decembrie 1918 Alba Iulia.

Proiectul menține aceeași direcție a programelor de reenactment istoric cu finanțare AFCN, organizate și promovate de Muzeul Național al Unirii Alba Iulia ( Ţinutele Istoriei, Ţinutele Istoriei II – Garda Romană de la Apulum și Ţinutele Istoriei III – Războinicii Daci) între 2010 şi 2013.

Prezentând o abordare nouă a activităților și manifestărilor de reenactment, venim în completarea acțiunilor de reconstituire istorică organizate până în prezent prin valorificarea şi promovarea moştenirii culturale din viața cotidiană antică: obiceiurile și alimentația la romani.

Crispus 1A doua ediție a Alba Iulia Music & Film Festival va începe printre personaje istorice, flăcări și efecte pirotehnice, într-o festivitate de deschidere spectaculoasă realizată de Garda Romană Apulum și de trupa CRISPUS.

Startul festivalului de muzică și film din cetatea Alba Carolina va fi dat joi, 5 septembrie, la ora 19, în Piața Cetății Open Air, de către personaje din istoria orașului: Garda Romană de la Apulum, o trupă de reenactment care are ca scop punerea în valoare și protejarea uriașului patrimoniu roman de la Alba Iulia.

Garda Romana ApulumAceastă misiune merge mână în mână cu dorința organizatorilor Alba Iulia Music & Film Festival de a pune în valoare cetatea Alba Carolina ca o imensă scenă deschisă pentru evenimente culturale. Membrii gărzii vor reconstitui secvențe lupte daco-romane, în echipamentul specific al epocii.

Muzica va fi reprezentată printr-un concert în premieră pentru Alba Iulia: orchestra de suflători „Valahia”, formată în exclusivitate din artiști care utilizează instrumente de suflat, vor interpreta teme de pe coloanele sonore ale unor filme celebre.

crispus 3Spectacolul continuă apoi cu trupa CRISPUS, specialiști în acrobații cu focul și efecte pirotehnice. De la înființarea trupei, în 2003, CRISPUS dovedește că focul poate fi artă sau sport extrem – dar nu joacă.

Spectacolul lor, numit„Arta Focului / The Art of Fire”, combină elemente acrobatice și jonglerii cu efecte speciale unice în România: „Pot spune că nu jonglăm doar cu focul.crispus 2 Nu suntem fachiri sau circari, ci ne place să ne jucăm cu focul și ducem focul înspre artă. De altfel, noi nici nu folosim doar focul – includem în spectacol și efecte pirotehnice, pe care alții în România nu le au”, spune Rareș Helici, reprezentantul CRISPUS. Pentru Alba Iulia, el promite un show complet: „Este un spectacol de 15 minute în care folosim toate efectele din arsenalul nostru de foc. Muzica va fi o combinație de ritmuri, lente și alerte, pentru un show complet la care așteptăm cât mai multă lume”.

Seara se va încheia în Piața Cetății cu proiecția unuia dintre puținele musical-uri românești: „În fiecare zi mi-e dor de tine”, producție 1987 regizată de Gheorghe Vitanidis, cu o distribuție de excepție: Alexandru Arșinel, Stela Popescu, Nae Caranfil, Jean Constantin, Iurie Darie, Marin Moraru, Florin Piersic și Emilia Popescu sunt câteva dintre numele pe care spectatorii le vor recunoaște cu siguranță.

Filmul ne arată cum o melodie poate fi o armă în a câștiga grațiile unei femei: însărcinat să inaugureze cu un spectacol arena Teatrului Nostru, tânărul Radu și-o dispută pe studenta Irina de la Conservator cu Laurențiu, care are nevoie de ea la revista la care lucrează. Disperat de refuzul ei inițial, Radu apelează la muzică: mai precis, la amicul său Gelu, care îi compune ceea ce azi am numi un hit, dar care pe atunci avea mai melodiosul nume de „șlagăr”.

Cei care vor să intre în atmosfera de festival mai repede au la dispoziție evenimentele și proiecțiile din Palatul Principilor Open Air și Sala Ferdinand, unde programul începe la ora 16.

Între 5 și 8 septembrie, spectatorii vor avea parte de patru zile de proiecții și concerte, intrarea la toate acestea fiind gratuită în limita locurilor disponibile în fiecare zonă.

Programul complet al Alba Iulia Music & Film Festival

Joi, 5 septembrie

Piața Cetății Open Air
19.00 Deschiderea festivalului. Garda Romană. Concert special cu teme muzicale din filme celebre, susținut de orchestra de suflători „Valahia”. Spectacol pirotehnic: Crispus Show.
20.15 Proiecție specială:„În fiecare zi mi-e dor de tine”(România, 1987, regia: Gheorghe Vitanidis)

Palatul Principilor Open Air
20.00 Proiecție „O zi din viață” („Life in a day”, SUA, 2011) – film realizat de comunitatea YouTube din întreaga lume

Sala Ferdinand (Palatul Principilor)
16.00 Scurtmetraje românești din programul Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) 2013

Vineri, 6 septembrie

Piața Cetății Open Air
20.00 Proiecție specială: „Balkan Melody” (Elveția, 2012, regia: Stefan Schwietert)
21.45 Concert Ioan Pop și grupul Iza

Palatul Principilor Open Air
19.15 Concert Berti Barbera Quartet
20.00 Proiectie „Vedere de pe pod: sunetul Istanbulului” („Crossing the Bridge: The sound of Istanbul”, Germania, 2005)

Sala Ferdinand (Palatul Principilor)
16.00 Scurt-metraje românești de animație din competiția festivalului Anim’est 2013
18.00 Proiecție: Sound City (SUA, 2012, regia: Dave Grohl)

Galeria Habitat
23.00 Festival Party Concert Silent Strike + Dan Basu (visuals)

Sâmbătă, 7 septembrie

Piața Cetății Open Air
20.00 Proiecție specială: „Funeralii fericite” (România, 2013, regia: Horațiu Mălăele)
22.00 Concert: VUNK

Palatul Principilor Open Air
20.00 Proiecție specială: „Aventurile prințului Ahmed”, film mut (Germania, 1923), cu acompaniament live Makunouchi Bento

Sala Ferdinand (Palatul Principilor)
10.00 Proiecție EducaTIFF: film pentru copii
12.00 Proiecție EducaTIFF: film pentru copii
16.00 Proiecție: „Cu fanfara în vizită” („Bikur Ha-Tizmoret”, co-producție Israel, Franţa, SUA, 2007)
18.00 Proiecție specială: Mizerabilii („Les Misérables”, Marea Britanie, 2012)

Galeria Habitat
23.00 Festival Party. Concert Nico de Transilvania.

Duminică, 8 septembrie

Piața Cetății Open Air
19:15 Concert Marius Mihalache Band: Electroswing Project
20.00 Proiecție specială „Samsara” (Germania, 2012. Regia: Ron Fricke)

Palatul Principilor Open Air
20.00  Proiecție specială: „Noi cei din linia întâi” (România, 1985. Regia: Sergiu Nicolaescu)

Sala Ferdinand (Palatul Principilor)
10.00 Proiecție EducaTIFF: film pentru copii
12.00 Proiecție EducaTIFF: film pentru copii
16:00 Proiectie: „Glastonbury”(Marea Britanie, 2006. Regia: Julien Temple)
18:00 Proiectie: „Marley” (Marea Britanie, 2012. Regia: Kevin Macdonald)

taiud_-_sapaturi_arheologice_-_oct_2012_2Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) împreună cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), organizează începând cu data de 23 mai 2013 a doua campanie de investigaţii arheologice în interiorul penitenciarului din Aiud.

Acţiunea se desfăşoară în colaborare cu Primăria municipiului Aiud, Penitenciarul Aiud, Întreprinderea de Metalurgie Prelucrătoare Aiud şi Muzeul de Istorie şi Ştiinţele Naturii din Aiud.

Intervenţia arheologică are în vedere continuarea cercetărilor începute în octombrie 2012 pentru căutarea, descoperirea şi recuperarea unor săbii ascunse de câţiva foşti deţinuţi politici în zona clădirii unde funcţiona atelierul de forjă, edificiul fiind situat într-o mică unitate de producţie industrială cunoscută sub denumirea de Fabrica din interiorul penitenciarului.

Începuturile unor activităţi meşteşugăreşti în acest loc sunt atestate în anul 1894, atelierele funcţionând atunci sub acţionariat particular.

Din anul 1947 unitatea de producţie îşi desfăşoară activitatea sub denumirea de Gospodăria Anexă a Penitenciarului Aiud, fiind în administrarea directă a penitenciarului.

În 1963 aceasta se transformă în Întreprinderea de Metalurgie Prelucrătoare Aiud (IMP), aflată până în anul 1991 în subordinea unei Direcţii economice din cadrul Ministerului de Interne. Atunci se înfiinţează Regia Autonomă Multiproduct Bucureşti în cadrul Ministerului Justiţiei, IMP Aiud devenind o sucursală a acesteia.

Din anul 2008 întreprinderea este transferată în administrarea AVAS, activitatea de producţie fiind oprită la sfârşitul anului 2010. În această fabrică, începând din anul 1947, forţa de muncă a fost constituită din deţinuţi, cei cu condamnări din motive politice fiind folosiţi cu precădere până în 1964.

După instaurarea regimului comunist, arestările efectuate de Securitate în rândurile cadrelor militare ale fostei Armate Regale, în special generali şi ofiţeri superiori, au fost însoţite şi de confiscarea săbiilor, ordinelor, medaliilor şi decoraţiilor militare ale acestora, unele obţinute din partea regilor României sau a conducătorilor armatei în urma faptelor de bravură dovedite pe fronturile celor două războaie mondiale sau cu ocazia unor evenimente deosebite din viaţa militară pe timp de pace (sărbători naţionale, absolvirea unor şcoli militare, diverse comemorări sau avansări în grad).

În ceea ce priveşte numai săbiile confiscate, majoritatea acestora fiind din categoria celor de paradă, acestea au fost centralizate şi aduse în cele din urmă la penitenciarul din Aiud cu un scop bine precizat, acela de a fi distruse iar din materialul recuperat să fie confecţionate diferite obiecte cum ar fi cosoare, cuţite şi bricege.

Conform mărturiilor unor contemporani, la penitenciarul din Aiud au fost aduse până în anul 1956 un număr de 12 căruţe cu săbii, care au fost depozitate într-o magazie.

În vara anului 1957, opt căruţe pline cu săbii au fost scoase din acea magazie, fiind transportate şi descărcate lângă atelierul de forjă al fabricii din interiorul penitenciarului.

Acestea trebuiau să treacă prin nişte operaţiuni tehnice care prevedeau demontarea mânerelor şi gărzilor, debitarea lamelor şi apoi prelucrarea acestora prin forjare în vederea realizării unor produse finite.

Bucăţile din lame care nu mai puteau fi folosite erau trimise la topit, iar oţelul obţinut era întrebuinţat la îmbunătăţirea calităţii fontei care se producea la turnătoria fabricii.

În acel timp la forjă lucrau numai deţinuţi cu condamnări politice, iar activitatea se desfăşura într-un singur schimb pe zi.

Unul dintre aceştia, profesorul Gheorghe Popescu-Vâlcea (n.1912 – d.1998), originar din com. Copăceni, jud. Vâlcea, a realizat că prin distrugerea acestor săbii, care reprezentau adevărate valori şi simboluri naţionale, comuniştii săvârşeau practic un sacrilegiu.

Ca urmare, în înţelegere cu alţi doi deţinuţi de încredere, Savu Popa (n.1928 – d.1999) din Ocna Sibiului şi Gheorghe Martău (n.1922 – d.?) din satul Bâlta, jud. Gorj, au plănuit împreună să salveze o parte din aceste săbii, alegându-le pe cele mai deosebite, care posedau diferite inscripţii şi reprezentări heraldice gravate sau reliefate.

Astfel au sortat circa 60 de săbii, majoritatea acestora fiind în stare fragmentară, pe care într-o zi din cursul lunii septembrie 1957 le-au îngropat în două şanţuri săpate în interiorul forjei.

Spre sfârşitul anului 1960, înainte de Crăciun, la atelierul de forjă au mai fost aduse încă patru căruţe încărcate cu săbii pentru a fi şi acestea distruse.

Dintre cei care participaseră în urmă cu trei ani la prima operaţiune de ascundere, atunci mai lucra la forjă doar Savu Popa. Acesta, împreună cu un alt deţinut politic, Tiberiu Hentea (n.1920 – d.1999), originar din Sibiu, au reuşit să aleagă peste 30 de săbii care li s-au părut lor a fi mai deosebite, pentru ca apoi să le îngroape în apropierea locului unde fuseseră ascunse, în 1957, celelalte săbii.

Secretul acestor acţiuni de mare risc pentru acea vreme a fost păstrat cu sfinţenie de către cei implicaţi până după căderea regimului comunist.

Primele declaraţii publice referitoare la aceste fapte au fost fost înregistrate în cursul anului 1993, fiind făcute de către Savu Popa şi Tiberiu Hentea.

Cazul a prezentat atunci un interes deosebit, fiind organizată chiar şi o acţiune de căutare a acestor săbii, modestă ca desfăşurare, care însă nu a dus la descoperirea lor. Subiectul a fost abordat şi dezvoltat în cadrul unui episod din serialul Memorialul Durerii, titlul respectivului episod fiind Săbiile Generalilor Români.

Aceste arme reprezintă nişte bunuri mobile de patrimoniu care conţin o valoare istorică, simbolică şi artistică de nepreţuit.

Încercarea de recuperare a acestora reprezintă o datorie de onoare pentru orice român.

Căutarea acestor obiecte de patrimoniu se face pe baza mărturiilor şi a două planuri în desen provenite de la foştii deţinuţi politici care le-au ascuns, în prezent toţi aceştia fiind decedaţi, la care se adaugă şi unele informaţii provenite de la câţiva foşti gardieni ai penitenciarului.

Recuperarea unor astfel de piese istorice poate fi considerată şi ca o regăsire a unei părţi din acel trecut naţional, care a fost distrus cu bună ştiinţă de către autorităţile fostului regim comunist.

Din informaţiile pe care le deţinem, confirmate parţial şi de cercetarea arheologică din cursul anului trecut, se pare că corpul de clădire care a adăpostit atelierul de forjă în care au fost ascunse săbiile a fost demolat cândva înainte de anul 1971, acesta fiind înlocuit cu o nouă clădire pentru forjă ce a fost ridicată în imediata apropiere a construcţiei dărâmate.

În anul 1973, pe latura de sud-vest a forjei actuale a fost adosată o hală nouă, betonată în interior, care a suprapus şi înglobat vechea forjă a căror presupuse substrucţii au fost descoperite în cursul primei campanii de cercetări arheologice din 2012.

Odată cu construcţia acestei hale, la nivel subteran au fost făcute anumite amenajări în concordanţă cu destinaţia clădirii, fapt ce a produs în anumite zone o deranjare considerabilă a stratigrafiei solului tocmai în zona noastră de interes.

Cu toate impedimentele şi riscurile întâmpinate, importanţa şi încărcătura deosebită a acţiunii reclamă şi motivează continuarea demersului nostru, indiferent care va fi rezultatul acestuia.

Finanţarea investigaţiilor arheologice este asigurată de IICCMER, la care se adaugă şi susţinerea venită din partea Primăriei mun. Aiud.

Cercetarea arheologică va fi realizată de o echipă de arheologi şi istorici coordonată de către d-nul Marius Oprea, directorul Departamentului de Investigaţii Speciale din cadrul IICCMER.

În teren, operaţiunea va fi condusă de d-nul Gheorghe Petrov, arheolog expert la MNIT Cluj şi IICCMER, alături de care se vor afla arheologii Paul Scrobotă (director Muzeul de Istorie Aiud), Gabriel Rustoiu (director Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia) şi Horaţiu Groza (Muzeul de Istorie Turda).

577105_10200313195485815_2080003379_nÎn cadrul manifestărilor organizate de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Alba pentru sărbătorirea la 25 martie a Zilei Poliţiei Române, zilele de 21 şi 22 martie au fost rezervate sportului rege.

În 21 martie, la o bază sportivă din municipiul Sebeş, 16 echipe alcătuite la nivelul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba s-a întrecut pentru un loc pe podium. Câştigătoare a fost echipa poliţiei Oraşului Cîmpeni, pe locul II clasându-se echipa Poliţiei Municipiului Aiud iar pe locul III echipa Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba.

Vineri, 22 martie, 16 echipe din cadrul structurilor MAI din judeţ, autorităţi locale şi structuri de colaborare,  Penitenciarul Aiud şi Școala de Agenţi de Poliţie Septimiu Mureşan Cluj Napoca au jucat în două săli de sport din Sebeş pentru trofeul Cupa Poliţiei 2013.

Câştigătoare a fost echipa Primăriei Municipiului Sebeş, pe locul II s-a clasat echipa Şcolii de Agenţi de Poliţie Septimiu Mureşan Cluj Napoca iar pe locul III  echipa Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba.

Şi ziua de azi, 23 martie a fost dedicată competiţiilor sportive. Începând cu ora 11,00, în parcarea Stadionului Cetate din Alba Iulia, cu sprijinul Clubului Sportiv Auto Fairplay, a avut loc concursul de îndemânare în conducere, „Cupa siguranţei rutiere”, la startul căruia s-au aliniat 14 concurenţi care s-au întrecut în 3 secţiuni.

Vă invitâm să urmăriţi galeria foto de mai jos ! ! !

La clasa I clasamentul a fost următorul:

Locul I: Geogean Sebestian

Locul II: Morariu Adrian

Locul III: Tomşa Adrian

La clasa II:

Locul I: Suciu Gabriel

Locul II: Goţia Petru

Locul III: Hîrlea Daniel

La clasa open:

Locul I: Suciu Gabriel

Locul II:Geogean Sebestian

Locul III: Morariu Adrian

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook