Tags Posts tagged with "PIB"

PIB

Tineretul Naţional Liberal (TNL) cerut noului ministru al Educaţiei Naţionale, domnul Sorin Câmpeanu, să respecte art. 8 din Legea Educației Naționale nr. 1/2011 și să solicite alocarea, în Legea Bugetului pe 2015, a 6% din PIB pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare.

Guvernul Ponta a propus o alocare bugetară de doar 3,51% din PIB pentru domeniul educaţiei, fără a lua în considerare nevoile sistemului şi cerinţele stabilite prin lege, dar şi fără a ţine cont de solicitarea de a acorda 6% din PIB pentru educaţie, adresată în mod imperativ de către TNL, la începutul săptămânii trecute, atât primului – ministru, cât şi ministrului Remus Pricopie.

TNL a luat act de decizia primul-ministru, Victor Ponta, de a remania fostul ministru al Educaţiei, Remus Pricopie, principalul responsabil pentru o serie de probleme cu care s-a confruntat sistemul în această perioadă. Cu această ocazie, TNL atrage din nou atenţia primului-ministru Victor Ponta, şi noului ministru al Educaţiei, asupra atitudinii complet iresponsabile cu care au fost tratate nevoile sistemului educaţional din România şi solicită reluarea procedurilor pentru realizarea corespunzătoare a bugetului pentru educaţie şi cercetare pentru anul 2015.

De asemenea, TNL atrage atenţia ministrului Sorin Câmpeanu asupra unei importante probleme din sistem şi anume lipsa organizării procedurilor de licitaţie pentru achiziţionarea manualelor şcolare pentru elevii claselor I – IV. Este inadmisibil ca, înainte cu două săptămâni de încheierea anului 2014, elevii români să nu poată beneficia de abecedare şi manuale şcolare noi.

Prin acordarea bugetară de doar 3,51% din PIB pentru educaţie, sistemul nu poate supravieţui, iar problemele grave nu vor putea fi soluţionate cu adevărat. Prin amendarea bugetului şi creşterea acestuia cu până la 6% din PIB, nu doar sistemul educaţional din România va avea de câştigat, ci întreaga societate.

Prof. Adrian Simion, purtător de cuvânt al PNL Alba

Foto: en.usamv.ro

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) continuă demersurile cu privire la alocarea a 6% din Produsul Intern Brut sistemului educațional din România și cere Guvernului, Parlamentului și Președintelui României să respecte Legea Educației Naționale și promisiunile electorale făcute în această toamnă.
Aflați săptămâna trecută la Alba-Iulia pentru a discuta problemele din mediul universitar, liderii studenților din România au decis să reia acțiunile de presiune desfășurate anul trecut pentru creșterea bugetului educației, întrucât deși legea prevede că statul ar trebui să aloce 6% din PIB pentru educație, an de an bugetul alocat este undeva la jumătate din această valoare.
Mai mult decât atât, campaniile electorale prezidențiale din această toamnă au fost pline de mesaje despre importanța educației și asigurării unei finanțări corespunzătoare, menționându-se chiar alocarea unui buget de 6% din PIB, mesaje care însă nu par a mai avea vreo însemnătate acum.
Anul trecut, pe 13 noiembrie, aproximativ 10.000 de studenți din 10 centre universitare au ieșit în stradă pentru a-și exprima nemulțumirea față de sărăcia lucie din educație, sărăcie care se reflectă atât în calitatea slabă a educației care a ajuns să nu mai fie relevantă pentru piața muncii și pentru societate, cât și în buzunarele studenților care trebuie să acopere taxe din ce în ce mai mari pentru o serie de servicii oferite de universități.
În contextul discuțiilor actuale despre bugetul pe 2015, studenții sunt pregătiți să desfășoare noi demersuri pentru a-i determina pe guvernanți să acorde educației atenția cuvenită. Aceștia au stabilit deja diverse forme de presiune în cazul în care solicitările lor rămân fără ecou, discutate și asumate la Alba Iulia. În semn de avertisment, organizațiile studențești din teritoriu au afișat deja cearceafuri sau bannere mari cu ”6% din PIB pentru Educație” pe universități, cămine sau sediile organizațiilor.
Tot la Alba-Iulia, liderii studenților au adoptat ”Decalogul studențesc de la Alba-Iulia”, document ce prezintă viziunea studenților legată de modul în care ar trebui să arate sistemul universitar românesc. Primul punct din decalog îl reprezintă alocarea a 6% din PIB pentru educație, subfinanțarea fiind în acest moment cea mai mare problemă cu care se confruntă educația din România, din perspectiva studenților.
“Suntem din nou în momentul în care vedem că toate promisiunile făcute în decurs de un an legate de importanța pe care o are educația pentru România rămân doar vorbe în vânt când vine vorba de bani. Deși există consens public și din partea politicienilor în ceea ce privește necesitatea creșterii bugetului educației și alocarea a 6% din PIB, an de an sistemul educațional este condamnat la subfinanțare cronică când vine vorba de Legea Bugetului. Nu știu cum se face, dar educația rămâne mereu în coada priorităților aleșilor statului, deși este cunoscut faptul că educația reprezintă cea mai bună investiție pe termen lung pentru dezvoltarea unui stat. Cerem Guvernului să propună un buget care să prevadă alocarea a 6% din PIB pentru educație și cerem Parlamentului și Președintelui României să respingă orice propunere care nu ține cont de acest principiu. Nu ne dorim să ne petrecem perioada sărbătorilor protestând pentru educație, însă dacă asta e singura soluție prin care putem să atragem atenția politicienilor asupra responsabilității pe care o au pentru viitorul nostru, suntem pregătiți să o facem” – Cristi POPESCU, Președinte ANOSR

România se află pe ultimul loc în Europa din punct de vedere al cheltuielilor cu sănătatea. Statul alocă doar 4 la sută din PIB acestui sector. Sănătatea publică, educația și cultura sunt resurse pentru dezvoltarea economică, iar în calitate de Președinte al României Călin Popescu Tăriceanu va sprijini o reformă a marilor sisteme, care a devenit o urgență.

Calin Popesc Tariceanu04Sistemul de sănătate din România a devenit profund debalansat în raportul dintre beneficiarul de servicii medicale și furnizorul acestora. În termeni statistici fundamentali, România se află în cea mai rea situație în raport cu statele Uniunii Europene: cea mai ridicată mortalitate infantilă de 9,8 nou născuți pierduți la 1.000 de nou născuți vii (adică mai mult decât dublu față de rata UE de 4,1 la 1.000) și cea mai redusă speranță de viață la naștere de la 72,7 ani față de 77,55 media UE.

”Sistemele publice au avut mereu aceeași problemă. Au fost sacrificate aparent unul în favoarea altuia și toate pentru asigurarea unui echilibru macroeconomic permanent aflat în pericol. Asumarea unei mai mari finanțări pentru sănătate nu mai este o chestiune bugetară ori legată de statutul meseriei de medic în contextul general, ci este o urgență națională. Nu gradul de sănătate este, de fapt acum, miza acestui efort financiar, ci viitorul economic al aceste țări.”, este consemnat în programul prezidențial al candidatului Călin Popescu Tăriceanu.

Cabinetul Tăriceanu a sprijinit sistemul de sănătate, iar cheltuielile pentru acest domeniu au crescut semnificativ, de la 8,5 miliarde de lei în 2004, la 20 miliarde lei în 2008. În cursul anului 2007 au fost finanțate un spital nou, 15 clădiri de spitale au fost consolidate și s-au realizat lucrări de reparații capitale la 373 de unități. Totodată au fost realizate studiile necesare pentru proiectarea şi construcţia unui număr de 8 spitale regionale de urgenţă şi a 20 de spitale judeţene de urgenţă.

Visul, ideea, dorința și ambiția candidatului la președinție, Călin Popescu Tăriceanu este ca România să ajungă a 7-a putere a Uniunii Europene, iar acest lucru este imposibil fără o finanțare corespunzătoare a sistemului de sănătate și fără o cooperare corespunzătoare între medici, pacienți și guvernanți. Pentru a trata bolnavii și pentru a salva vieți omenești medicii au nevoie de bunăstare și respect și de un președinte de partea lor.

Campanie electorală pentru alegerile prezidențiale

Educaţia şi cercetarea au beneficiat de finanţări corespunzătoare, în perioada 2004-2008, când premier a fost Călin Popescu Tăriceanu. Actualul candidat la alegerile prezidenţiale a ştiut că învăţământul merită susţinut şi a alocat 6% din PIB, valoare record în ţara noastră. În timpul altor guvernări, educaţia a beneficiat de 3,3-3,6%, deşi în lege era prevăzută asigurarea finanţării sistemului educaţional cu minimum 6%.
În guvernarea Tăriceanu nu a existat localitate în care nu s-a renovat o şcoală sau o grădiniţă. Tot atunci s-a instituit programul naţional ”Bani de liceu”, prin care Executivul a ajutat copiii proveniţi din familiile defavorizate, în vederea continuării studiilor după clasa a VIII-a.
Nici cercetarea nu a fost neglijată, având loc o creştere semnificativă a fondurilor publice alocate de la bugetul de stat, de circa 0,7% din PIB, faţă de 0,2%, cât era în 2004. Călin Popescu Tăriceanu investeşte în tineri, în educaţie şi nu în case, aşa cum recent a declarat un alt candidat.
Subfinanţarea din ultimii ani a educaţiei a scos studenţii din universităţi şi biblioteci în stradă, pe alţii i-a determinat să plece în străinătate, pentru că guvernarea neresponsabilă le-a oferit cel mai mic procent din PIB, din Uniunea Europeană. Consecinţele subfinanţării au adus: abandon şcolar, rezultate dezastruoase la examenele de bacalaureat şi evaluarea naţională, salarii extrem de mici pentru profesorii debutanţi, fapt ce a îndepărtat tinerii bine pregătiţi de profesia de dascăl.
Călin Popescu Tăriceanu susţine că România are nevoie de o reformă radicală a educaţiei ale cărei rezultate se vor putea simţi într-un interval de 10-15 ani şi care va jalona apariţia Generaţiei 2050, pregătită pentru a conduce o nouă economie a competitivităţii.
”În calitate de Preşedinte al României, voi promova abordarea conform căreia pilonii unei reale reforme în educaţie trebuie să fie: refacerea meseriei demnităţii de profesor prin asigurarea unui parcurs de carieră celor care îşi aleg acest drum în viaţă, înzestrarea elevilor cu cunoştinţe şi competenţe fără a le neglija abilităţile, deci promovarea unui învăţământ flexibil şi dedicat dezvoltării personalităţii, şi reconstituirea unui sistem instituţional şi administrativ despre care se poate spune că este depăşit logistic şi conceptual. O atenţie specială trebuie acordată asigurării şanselor egale în educaţie, în special la cea superioară, pentru rezidenţii din mediul rural, deoarece este anormal ca astăzi mediul rural, unde locuiesc circa 45 la sută din cetăţenii români, să dea circa 1 la sută din totalul absolvenţilor de facultate”, a spus Călin Popescu Tăriceanu.
O societate modernă tratează cu demnitate şi respect elevii, studenţii şi răsplăteşte meritele şi munca dascălilor. Călin Popescu Tăriceanu a fost şi rămâne de partea sistemului educaţional finanţat corespunzător, de partea tinerilor, de partea ta.

Campanie electorală

România a reintrat în recesiune tehnică. Anunţul a fost făcut de agenţia europeană Eurostat, folosind informaţiile primite de la Institutul Naţional de Statistică din România.

INS-ul nu recunoaşte oficial recesiunea economiei româneşti.

Recesiunea înseamnă scădere economică timp de două trimestre consecutiv.

Având două trimestre consecutive de contracţie a PIB, cu cea mai mare scădere economică din UE în al doilea trimestru al anului, de -1%, România a reintrat practic în recesiune.

În trimestrul al doilea din 2014 România a înregistrat cea mai scădere a Produsului Intern Brut (PIB) dintre cele 28 de state ale Uniunii Europene (UE): o scădere de 1% faţă de primul trimestru.

România s-a aflat în recesiune tehnică (două trimestre consecutive de scădere a PIB comparativ cu trimestrul anterior) pentru doi ani şi jumătate în perioada 2008-2011 şi a reintrat în recesiune tehnică la începutul anului 2012, reuşind să revină pe creştere până la finalul acelui an.

Datele Eurostat arată că economiile Germaniei şi Italiei s-au contractat în al doilea trimestru din acest an cu 0,2%, iar Franţa are o creştere… zero !

Premierul Victor Ponta a comentat situaţia astfel: „Nu este recesiune. E ca şi cum nu mai mergi cu maşina cu 130 km la oră, mergi cu 100 km la oră”.

foto: ziuaveche.ro

Consiliul Fiscal estimează evaziunea fiscală pentru 2013 la 16% din PIB, din care 12,2% din PIB provine doar din TVA, faţă de 13,8% cât a estimat pentru 2012, în timp ce gradul de colectare este foarte scăzut, de sub 60% din obligaţiile bugetare, potrivit preşedintelui instituţiei, Ionuţ Dumitru.

„Spargerea evaziunii fiscale presupune toleranţă zero la acest flagel. Un nivel de 16% din PIB atinge siguranţa naţională, viitorul acestei ţări. Aşa cum avem pact politic pe adoptarea euro, ar trebui un pact politic pe combaterea evaziunii. Restructurarea ANAF este obligatorie, avem program cu Banca Mondială, dar rezultatele se lasă aşteptate”, a spus Dumitru la conferinţa „Mugur Isărescu şi invitaţii săi”, organizată de Finamedia la BNR.

El a arătat că din cele 72 miliarde lei evaziune la TVA estimate de Consiliul fiscal, circa 10 miliarde de lei se regăsesc la alimente, iar la carne evaziunea este chiar mai mare decât la pâine, depăşind 80%.

Gradul de colectare a veniturilor bugetare de sub 60% este cauzat şi de birocraţia excesivă din România, care se situează pe poziţia 146 din 148 din ţări în ceea ce priveşte efectele taxării faţă de motivaţia de a muncii şi investiţii.

Dumitru a mai arătat că, în standarde europene, veniturile sunt foarte mici, respectiv 32,7% din PIB versus 42,7% media europeană. El a precizat că din 90′ până în prezent, România s-a apropiat cu veniturile de 35% din PIB doar în 1999 şi 2007, în timp ce veniturile fiscale au trecut o singură dată peste 30% din PIB.

 

Sursa: Mediafax

Consiliul-National-al-Rectorilor-CNR-studenti-ANOSR-buget-educatieRectorii universităților din întreaga țară și-au exprimat susținerea demersurilor studenților în vederea alocării a 6% din PIB pentru educație cu ocazia întâlnirii Consiliului Național al Rectorilor (CNR) care s-a desfășurat în perioada 11-12 octombrie, la Suceava.

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a fost prezenta în cadrul evenimentului, reprezentanții federației reiterând importanta investiției în educație pentru scoaterea din colaps a sistemului de învățământ din România și asigurarea perspectivelor unei dezvoltări sustenabile a României pe termen mediu și lung.

Studenții au solicitat sprijinul rectorilor în lupta pentru alocarea a 6% din PIB pentru educație aducând în atenție gravele consecințe ale finanțării slabe a educației care se răsfrâng asupra întregului sistem de educație și faptul că niciun Guvern aflat la putere nu a respectat asumările legate de bugetul pentru educație. Studenții le-au transmis rectorilor și decizia de a organiza proteste la nivelul întregii țări în această toamnă.

Reuniunea rectorilor a fost găzduită de ”Universitatea Ștefan cel Mare” din Suceava care a sărbătorit în aceste zile 50 de ani de învățământ superior sucevean.

Coincidență sau nu, universitatea din Suceava este cea care a reușit anularea controversatelor clasificări ale universităților printr-o hotărâre judecătorească dată anul trecut în urma unui proces intentat Ministerului Educației.

La întâlnire au participat rectorii din majoritatea universităților din România, alături de Ministrul Educației Naționale, Remus Pricopie, Ministrul delegat pentru Învățământ Superior, Cercetare Științifică și Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu și o serie de reprezentanți ai altor instituții și sindicate din domeniul educației.

Discuțiile rectorilor s-au concentrat pe problemele cu care se confruntă universitățile din cauza finanțării slabe a educației, pe modalitatea de finanțare a universităților și pe organizarea școlilor doctorale.

Efectele slabei finanțări a educației reprezintă probleme care nu pot fi ignorate de nicio universitate și pentru care trebuie găsite soluții urgent.

Ne aflăm în situația în care multe universități din România abia reușesc să asigure plata salariilor profesorilor, ceea ce face că investițiile făcute pentru creșterea calității educației să reprezinte un lux pe care nu și-l mai pot permite.

Ne-a ajuns demult cuțitul la os și considerăm că a sosit momentul că toate grupurile sociale afectate de problemele unui sistem de învățământ subfinantat cronic — studenți, elevi, profesori, sindicate, rectori, părinți, să milităm împreună pentru o finanțare corespunzătoare a educației în România.

Ne bucurăm de susținerea pe care rectorii și-au manifestat-o în aceste zile față de demersurile pe care ANOSR le-a inițiat și dorește să le continue pentru creșterea finanțării educației și sperăm că toamna aceasta să facă din anul următor primul an în care educația este tratată cu adevărat ca prioritate națională și nu doar în declarațiile domnilor politicieni‘ — Mihai Dragoș, președinte ANOSR.

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook