Tags Posts tagged with "piata"

piata

locuri_de_munca31_81134300_39530700Guvernul a stabilit, pentru anul 2018, un contingent de 7.000 de lucratori străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România, în baza avizelor de angajare/detașare, potrivit unei Hotărâri adoptate în ședința de astăzi.

Documentul aprobat de Executiv prevede suplimentarea cu 1.500 de locuri a contingentului pe tipuri de lucrători nou-admişi, față de cel stabilit pentru anul 2017.

Astfel, numărul de lucrători permanenți va crește de la 3.000 la 4.000, iar cel al lucrătorilor detașați de la 700 la 1.200.

Pe lângă lucrătorii permanenți și cei detașați, actul normativ prevede și alte tipuri de angajare/detașare, respectiv: persoane transferate în cadrul aceleiași companii – 700, lucrători înalt calificați – 500, lucrători sezonieri – 400, lucrători stagiari – 100 și lucrători transfrontalieri – 100.

Decizia de suplimentare a contingentului de lucrători nou admiși a fost luată pentru a preveni situaţiile în care străinii lucrează în România fără forme legale, dar și ca urmare a solicitării făcute de Inspectoratul General pentru Imigrări.

Totodată, măsura adoptată de Guvern a ținut cont de datele oferite de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, conform cărora, în perioada ianuarie – august a.c., 58.848 de locuri de muncă au fost declarate de către angajatori, în mod repetat, ca fiind vacante, iar în primele opt luni ale anului 2017, media numărului de locuri de muncă vacante declarate de către angajatori, în mod repetat, a fost de 7.306.

800În 2017, peste 2500 dintre tinerii judeţului Alba au fost interesaţi de joburi în online, în creştere cu 39,6% faţă de 2016. Industria online din România şi piaţa de comerţ online au unul dintre cele mai mari ritmuri de creştere din regiune. În 2014, piaţa online locală depăşea pentru prima dată pragul de 1 miliard de euro, estimările pentru 2017 vizând o incredibilă suma ce se va apropia de 3,2 miliarde de euro.

O asemenea piaţa are nevoie de forţă de muncă tânără şi mai ales calificată”, declară Bogdan Ştefan, Managing Partner la agenţia seo Digital Metrics.

Astfel au apărut joburi noi pe piaţă. Cele mai frecvenţe fiind Social Media Manager, Social Media Specialist, Digital Marketing Strategist, Online Marketing Manager, consultant SEO, Online PR Consultant, Web Copywriter, Content Manager, Community Manager etc.

Ce joburi din mediul online cauta albaienii?

În trend cu restul ţării, interesul tinerilor din judeţul Alba faţă de joburile din domeniul online, a fost, în 2017, în creştere faţă de anul 2016. Mai exact, în 2016, în Alba, s-au înregistrat 1401 de căutări pe internet de locuri de muncă în domeniul online, în timp ce anul acesta s-au înregistrat 2320 de căutări, ceea ce reprezintă o creştere cu 39,56% faţă de anul 2016.

Programator, Copywriter şi SEO/Social Media/PPC Specialist se afla în topul preferinţelor. Cei mai mulţi dintre albaienii incluşi în statistică (20,69 %) au fost interesaţi de un job legat de Programare. De asemenea, 14,66% dintre căutări au vizat un job de Content/Copywritting, un procent mult mai mic faţă de cel înregistrat în cazul persoanelor interesate de un job de SEO/Social Media/PPC (21,55%). Totodată, 12,07% dintre căutări au vizat un job legat de Grafică/Web Design.

31% dintre cei interesaţi îşi doresc joburi foarte specializate în online!

Statistică realizată pe baza interesului albaienilor în funcţie de joburile din domeniu online mai arată că 31,03% din căutări au vizat alte locuri de muncă foarte diferite – business analyst jobs, online manager, dată entry operator, digital marketing manager, consultant marketing online, business analyst, etc.

Procentul foarte mare (31,03%) de căutări încadrate la capitolul „alte locuri de muncă”, poate fi explicat prin faptul că mediul online este un domeniu relativ nou pe piaţa forţei de muncă din România, iar oamenii nu ştiu încă ce anume li se potriveşte, mai adăugă Bogdan Ştefan.

Interesul este însă scăzut pentru cursurile de specializare în mediul online!

Deşi interesul romanilor (fie ei angajatori sau persoane aflate în căutarea unui loc de muncă) este unul foarte crescut când vine vorba despre mediul online, nu putem vorbi încă despre şcoli cu specializări clare în domeniu. De aici şi incertitudinea albaienilor, şi a românilor în general, faţă de o specializare anume în domeniul online.

Un argument în plus pentru această explicaţie îl putem descoperi tot în cadrul statisticii realizate la nivelul judeţului Alba. Mai exact, s-au înregistrat în total 2320 de căutări de locuri de muncă în domeniul online şi doar 198 de căutări pentru cursuri de specializare în acest domeniu. Altfel spus, doar 8,5% dintre tinerii albaiulieni trec la nivelul următor, căutând cursuri cu ajutorul cărora să se specializeze.

dash_vinuriDupă falimentul Murfatlar, cel de-al șaselea jucător din piață, industria vinului a revenit pe creștere în 2017, pe fondul vânzărilor semnificative de Crăciun și Revelion. Potrivit estimărilor KeysFin, piața vinului va depăși 385 de milioane de euro, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani.
România se situează pe locul 13 în topul celor mai mari producători de vin din lume, iar alături de Portugalia (6,6 mhl), Ungaria (2,9 mhl) și Austria (2,4 mhl), este printre puținele state europene care înregistrează o creștere față de 2016, arată datele din studiul realizat de KeysFin.

Dacă în 2012, piața vinului realiza o cifră de afaceri de 336,2 milioane euro, în 2016 a ajuns la 377 milioane euro, pe fondul investițiilor semnificative realizate de producători și ca urmare a creșterii consumului.

Astfel că, după rezultatul negativ al industriei de anul trecut, de 26 de milioane de euro, industria vinului va reveni pe profit în 2017, iar sărbătorile vor avea un cuvânt decisiv.

Vinul este una dintre băuturile preferate de români, iar de Crăciun și Revelion, acesta nu lipsește de la mesele de sărbători. Toți jucătorii din piață și-au pus mari speranțe în această perioadă a anului, iar perspectivele sunt extrem de favorabile. Avansul consumului, stimulat de creșterea salariilor și sezonalitate, vor îmbunătăți semnificativ balanțele comerciale ale majorității jucătorilor din piață”, afirmă experții de la KeysFin.

Potrivit acestora, “după două recolte slabe, România a revenit la un nivel ridicat de producție a vinului. 2018 se anunță încă un an de creștere, însă evoluția trebuie pusă în context cu imprevizibilitatea cadrului fiscal și a deciziilor macro-economice. Un alt aspect important îl reprezintă cel meteorologic, evoluția vremii urmând să joace un rol semnificativ în nivelul afacerii. Vestea bună este că investițiile semnificative au făcut ca acest sector să își diminueze semnificativ factorul meteosensibil”.

Producția mondială de vin este estimată în acest an să ajungă la 246,7 mhl, după o scădere de 8,2% față de anul 2016 potrivit Organizației Internaționale a Viei și Vinului.

Producția scăzută, în special în Europa de Vest, se datorează condițiilor climatice nefavorabile.

TOPUL JUCĂTORILOR DIN PIAȚA VINULUI

Picture1Potrivit studiului KeysFin, în piața vinului activau, anul trecut, 559 companii ( CAEN 1121 – producția de vin din struguri și CAEN 0121 – cultivarea strugurilor).

Cea mai mare parte a pieței (61%) a fost generată anul trecut de companiile mijlocii (29 de firme, cu afaceri între 10 și 30 milioane de euro). În piață activaudouă companii mari (cu afaceri de peste 30 mil.euro), 88 de companii mici (mai puțin de 10 milioane de euro) și 440 de microîntreprinderi (cu o cifră de afaceri anuală mai mică de două milioane de euro).

Datele financiare oficiale, comunicate la Ministerul Finanțelor, arată că Jidvei este liderul pieței cu o cotă de 8,8% și este urmat de Cotnari SA, Cramele Recaș cu 8,1% și respectiv 7%. Primii 10 producători de vin din România au avut o cifră de afaceri cumulată de 192 milioane de euro anul trecut, ceea ce reprezintă 51% din piață. Cel mai profitabil jucător de pe piață este, de departe, Cramele Recaș cu un rezultat pozitiv care reprezintă mai mult de o cincime din profitul industriei. Cotnari, Jidvei, Zarea și Carama Ceptura SRL urmează în clasament, primele două firme înregistrând 15% respectiv 9,5% din profitul total al industriei.

Din perspectivă geografică, firmele din județul Vrancea reprezintă 14,5% din piață și sunt urmate de cele din București, Alba, Prahova și Iași (cu câte 10-15% fiecare). Împreună, acestea generează peste 61% din producția internă de vin.

Din punct de vedere al forței de muncă, numărul mediu de salariați a scăzut cu 5% în ultimii 5 ani, la 6.170 în 2016, iar tendința este foarte probabil să continue pe termen mediu datorită investițiilor, mai ales în automatizarea proceselor de producție.

În funcție de tipul de companie, companiile medii au angajat 45% din forța de muncă în 2016, în timp ce în microîntreprinderi existau doar 737 de angajați (11% din total).

FALIMENTUL MURFATLAR, STUDIU DE CAZ PRIVIND RISCUL AFACERILOR 

Falimentul Murfatlar, unul dintre jucătorii importanți din piața vinului, dovește faptul că industria este în continuare plină de provocări.

După ce, în 2016, a ocupat locul 6 în clasamentul industriei, cu o cifră de afaceri de 15 milioane de euro și o pierdere netă de 18 milioane de euro, compania a emis o notificare oficială de intrare în faliment în 2017.

Puse cap la cap, pierderile Murfatlar din ultimii patru ani s-au ridicat la aproape 50 de milioane de euro.

Piața vinului se confruntă, ca multe alte sectoare, cu blocajul financiar. Plățile se fac greu, datoriile se achită la termene îndepărtate, iar multe companii ajung astfel în dificultate sau chiar în faliment”, afirmă experții de la KeysFin.

Datoriile comerciale de peste 760 de milioane de euro în 2016 au reprezentat anul trecut 54% din totalul datoriei companiilor din sector. Finantarea bancară a reprezentat numai 9,2% din totalul datoriilor ceea ce arată o dependență crescută de creditul furnizor.

“În aceste condiții, informarea constantă privind evoluția companiilor a ajuns să reprezinte o componentă esențială în dezvoltarea unui business predictibil și sănătos.

Să emiți o factură fără să te informezi despre sănătatea financiară a partenerului reprezintă o adevărată misiune imposibilă, cu consecințe direct la nivel financiar”, au mai declarat experții.

Un alt studiu KeysFin arăta, recent, că valoarea facturilor restante din economia românească a crescut semnificativ în ultimii ani şi a depăşit nivelul de 56,7 miliarde de lei la finalul lui 2015, faţă de 53,4 miliarde lei în 2010. Cele mai multe facturi neachitate au peste 1 an (61%), urmate de cele cu întârzieri de peste nouă luni (20%).

Potrivit analiştilor de la KeysFin, pentru a preîntâmpina problemele financiare, firmele trebuie să se informeze din timp în privinţa situaţiei partenerilor cu care lucrează. In acest sens, se recomanda tuturor jucatorilor din piata care lucreaza cu facturi cu plata la termen sa apeleze la servicii specializate de management al riscului comercial.

De asemenea, o analiza a sectorului din care fac parte este esential a fi facuta anual pentru a-si face o idee cat mai clara despre evolutia acestuia si potentialele provocari viitoare. Adesea, in urma studiilor si analizelor de sector facute pentru diverse sectoare de activitate, s-au putut explica anumite probleme cu care se confrunta firmele si s-au putut face diverse actiuni care sa stabilizeze domeniul.

În acest an locuitorii din Oraşul de Jos nu vor avea piaţă normală, civilizată, la standarde cât de cât normale.

Piaţa agro-alimentară improvizată în Piaţa Consiliul Europei funcţionează fără autorizaţie dată de Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

DSVSA Alba a făcut o notificare pentru remedierea situaţiei (intrarea în legalitate), iar Primăria Alba Iulia ar trebui să se conformeze în cel mai scurt timp.

Dacă ar face o plimbare prin zona respectivă, reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Alba ar putea sesiza riscurile la care se supun cetăţenii care cumpără alimente de aici. Aşteptăm o amendă pentru remedierea cât mai grabnică a situaţiei din piaţa agro-alimentară improvizată.

Primăria Municipiului Aiud organizează în data de 30.04.2015, ora 1200, licitaţie publică cu strigare pentru închirierea locurilor de vânzare din piaţa agroalimentară.

Locul de desfăşurare a licitaţiei este Piaţa Agroalimentară Dr. Constantin Hagea din Aiud, str. Iuliu Maniu, nr. 38.

Procedura de organizare şi desfăşurare a licitaţiei este prevăzută în regulamentul de funcţionare a pieţei, afişat în perimetrul acesteia.

Cei interesaţi vor depune cerere de închiriere pentru locurile de vânzare solicitate şi vor prezenta certificatul sau atestatul de producător, iar, în cazul comercianţilor, certificatul de înregistrare, până în data de 29.04.2015, ora 1400, la administraţia pieţei.

Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul administraţiei pieţei sau la telefon 0258/863582.

Începând de mâine, 1 aprilie, Piaţa Agroalimentară din Centrul municipiului Alba Iulia se va muta, până în toamnă, în Piaţa Consiliul Europei. Astăzi încă se lucra la amenajarea noii locaţii.

Mutarea temporarară a pieţei este necesară deoarece în respectiva locaţie se vor efectua lucrări de reabilitare şi modernizare a obiectivului.

Programul de funcţionare pentru piaţa temporară vă fi neschimbat, zilnic între 6.30-16.00. Graficul de taxare pentru comercianţi rămâne neschimbat. Primăria va asigura condiţiile ingienico-sanitare, atât în interesul comercianţilor, cât şi pentru public (sursa de apă, grupuri sanitare).

“Am fost nevoiţi să găsim un echilibru just pe perioada în care actuala piaţa se va modenriza complet. Ne-am sfătuit, aşa cum este şi normal, cu cei care vând astăzi şi pentru care vrem să facem condiţii mai bune şi civilizate mâine. Ei au recomandat această locaţie, iar din discuţiile pe care le-am avut cu alte instituţii precum Direcţia de Sănătate Publică, am ajuns la concluzia că locaţia aleasă e un compromis bun. Probabil se vor consemna şi plângeri sau nemulţumiri, dar din păcate decizia asta nu putea fi luată de la tribună parlamentului ci ascultând vocea omului. E o situaţie care va generă un oarecare disconfort, pe care îl regretam, dar va produce şi satisafactie din toamnă, momentul în care Alba Iulia va avea una dintre cele mai moderne pieţe din România” – Mircea Hava, primarul municipiului Alba Iulia.

Produsele lactate se vor comerciaza exclusiv în actuala hala agroalimentară, asigurându-se accesul şi pe perioada şantierului. În rest, mărfurile alimentare şi industriale se vor comercializa în noua locaţie.

De săptămâna viitoare, piaţa agroalimentară din centrul oraşului va intra în reabilitare şi modernizare. Din acest motiv, pentru a asigura continuitatea activităţilor în mod corespunzător, s-a luat decizia relocării comercianţilor de pe actuala poziţie, în Piaţa Consiliul Europei, lângă sediul Electrica.

Această operaţiune se va efectua cu celeritate începând de luni, 30 martie, odată cu delimitarea zonei şantierului. Programul de funcţionare pentru piaţa temporară vă fi neschimbat, zilnic între 6.30-16.00. Graficul de taxare pentru comercianţi rămâne neschimbat. Primăria va asigura condiţiile ingienico-sanitare, atât în interesul comercianţilor, cât şi pentru public (sursa de apă, grupuri sanitare).

“Am fost nevoiţi să găsim un echilibru just pe perioada în care actuala piaţa se va modenriza complet. Ne-am sfătuit, aşa cum este şi normal, cu cei care vând astăzi şi pentru care vrem să facem condiţii mai bune şi civilizate mâine. Ei au recomandat această locaţie, iar din discuţiile pe care le-am avut cu alte instituţii precum Direcţia de Sănătate Publică, am ajuns la concluzia că locaţia aleasă e un compromis bun. Probabil se vor consemna şi plângeri sau nemulţumiri, dar din păcate decizia asta nu putea fi luată de la tribună parlamentului ci ascultând vocea omului. E o situaţie care va generă un oarecare disconfort, pe care îl regretam, dar va produce şi satisafactie din toamnă, momentul în care Alba Iulia va avea una dintre cele mai moderne pieţe din România” a declarat Mircea Hava, primarul municipiului Alba Iulia.

Precizăm că produsele lactate se vor comercializa exclusiv în actuala hala agroalimentară, asigurându-se accesul şi pe perioada şantierului. În rest, mărfurile alimentare şi industriale se vor comercializa în noua locaţie. Termenul estimat pentru finalizarea operaţiunilor de relocare este 1 aprilie. Locuitorii sunt rugaţi să evite parcarea autoturismelor pe viitorul amplasament al pieţei temporare, începând de duminică, 29 martie.

Banca Naţională a României pare absentă de pe piaţa monetară în aceste zile, cel puţin aşa apreciază comentatorii financiari.

În ciuda absenţei BNR de pe piaţă, francul şi moneda europeană au scăzut uşor în ultimele 3-4 zile.

Specialiştii economici spun că ar fi vorba doar de speculaţii pe piaţa valutară.

Francul elveţian:

28 ianuarie 2015: 4.3632 lei
27 ianuarie 2015: 4.4269 lei
26 ianuarie 2015: 4.4840 lei
23 ianuarie 2015: 4.5817 lei
22 ianuarie 2015: 4.5152 lei
21 ianuarie 2015: 4.5054 lei
20 ianurie 2015: 4.4354 lei
19 ianurie 2015: 4.4716 lei
16 ianurie 2015: 4.4228 lei
15 ianurie 2015: 4.3287 lei
14 ianurie 2015: 3.7415 lei
13 ianurie 2015: 3.7346 lei
12 ianurie 2015: 3.7349 lei
09 ianurie 2015: 3.7376 lei
08 ianurie 2015: 3.7372 lei

Cursul francului în ultimii ani:

28 ianuarie 2015: 4.3632 lei
28 ianuarie 2014: 3.6924 lei
28 ianuarie 2013: 3.5227 lei
28 ianuarie 2012: 3.5930 lei
28 ianuarie 2011: 3.2703 lei
28 ianuarie 2010: 2.8151 lei.

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook