Tags Posts tagged with "pamantului"

pamantului

În 22 aprilie 2015, de Ziua Pământului, utilizatorii Google sunt chemaţi să răspundă la cinci întrebări:

1. Ce faceţi de obicei vineri seara?
2. Dvs. şi cel mai bun prieten/ cea mai bună prietenă apăreţi la o petrecere cu ţinute identice. Cum reacţionaţi?
3. Alegeţi o gustare
4. Ce calităţi căutaţi la un partener?
5. Alegeţi un hobby.

Apoi, TESTUL DE ZIUA PĂMÂNTULUI de la Google le va spune cu ce animal se aseamănă cel mai bine din punct de vedere al comportamentului.

În fiecare an, ziua de 22 aprilie se sărbătoreşte Ziua Pământului, ziua când s-a născut mişcarea pentru protejarea mediului înconjurător. Conform celor de la gandul.info, Ziua Pământului a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care il arată faţă de mediu. Ziua Pământului a fost celebrată în primul an de circa 20 milioane de cetăţeni americani, în marea lor majoritate tineri şi foarte tineri.

După 2 decenii, în anul 1990, peste 200 milioane de oameni din 141 de ţări au transformat Ziua Pământului într-o manifestare de amploare în istoria omenirii, prin alăturarea lor în dorinţa de a milita pentru un viitor mai bun al planetei noastre – mai spun cei de la gandul.info.

În anul 2009, Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei Pământ şi expresie comună a dorinţei tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat şi mai verde.

Pe 22 aprilie 1970, 20 de milioane de americani, au ieşit pe străzi, parcuri sau în amfiteatre pentru a protesta în favoarea unui mediu înconjurător mai stabil şi mai sănătos. Denis Hayes, coordonatorul naţional, şi tânăra lui echipă, au organizat proteste masive din oraş în oraş. Mii de colegii şi universităţi au organizat proteste împotriva deteriorării mediului înconjurător. Grupuri care militau împotriva vărsărilor de petrol, fabricilor care poluau şi a centralelor electrice, deşeurilor toxice, pesticidelor, pierderea faunei, au realizat dintr-o dată că au atât de multe valori şi principii în comun, scrie întorsura.ro.

Ziua Pământului este acum sărbătorită pe plan internaţional ca o expresie comună, ca o dorinţă publică de a construi o societate stabilă. Unind cetăţenii activişti, această zi educă şi mobilizează oamenii din întreaga lume pentru a proteja mediul înconjurător.

Cum putem sărbători Ziua Pământului conform gandul.info?

– opriţi echipamentele electronice precum televizorul atunci când nu le folosiţi. Acel mic punct roşu de stand-by, arată şi faptul că încă se foloseşte energie electrică
– econimisiţi apa: opriţi robinetul atunci când vă spalaţi pe dinţi (când îi periaţi)
– colectaţi apa folosită la spălarea fructelor sau legumelor pentru a va uda plantele cu ea
– reciclaţi hârtia, sticla, plasticul şi alte deşeuri
– folosiţi baterii reincarcabile
– trimiteţi e-felicitări în locul celor de hârtie
– luaţi-vă de acasă pungi sau sacose pentru a aduce acasă cumpărăturile
– orientaţi-vă după produse care nu au foarte mult ambalaj (sau au ambalaj de hârtie, nu de plastic)
– cumpăraţi fructe şi legume crescute organic, îmbrăcăminte din bumbac etc
– nu cumpăraţi sticle de apă dacă ştiţi că apa de acasă este potabilă – transportul apei de la locul de extracţie până la rafturile supermarketului reprezintă o mare cheltuială de energie, plus că sticlele de plastic sau sticla se adună la deja marele munte de gunoaie. Dacă totuşi cumparaţi apa îmbuteliată, cumparaţi de la sursele locale (citiţi etichetele) şi cumpăraţi apa a căror sticle sunt reciclabile
– alegeţi produse biodegradabile pentru curăţare (detergenţi etc) pentru ca acele chimicale să aibe efecte cât mai puţin negative asupra solului şi asupra pânzei freatice (apa de sub pământ)
– cumpăraţi cele mai economice produse pentru locuinţa dumneavoastră.

Pe 28 martie 2015, în intervalul 20.30-21.30, indivizi și comunități, companii şi instituții din întreaga lume vor stinge luminile timp de o oră pentru a transmite un mesaj global despre nevoia de a fi responsabili faţă de mediul înconjurător şi de a ne implica în construirea unui viitor durabil. Campania Earth Hour din acest an are ca temă central mesajul „Dăruiește naturii din energia ta!”

Primăria Alba Iulia și Asociația Bicheru Cycling se alătură celor peste 7.000 de orașe din 162 de țări, pentru a trimite liderilor lumii un mesaj puternic despre nevoia de acţiune pentru rezolvarea problemelor de mediu.

Albaiulienii sunt invitați sâmbătă, 28 martie 2015, nu doar să stingă lumina timp de o oră, ci să completeze prin prezența lor efectivă mesajul campaniei. Membrii Asociatiei Bicheru Cycling îi așteaptă pe pasionații de ciclism la o tură nocturnă în Cetate, în care singurele becuri aprinse sunt ale farurilor, iar singura energie este dată de lanțul bicicletei. Întâlnirea va avea loc în fața Obeliscului la ora 20.00. Ulterior, participanții vor înconjura Cetatea Alba Carolina pe întuneric, iluminatul public fiind oprit în perioada dedicată campaniei.

Campania Earth Hour este cea mai mare acţiune voluntară de mediu din toate timpurile.

În România, Earth Hour se sărbătorește din anul 2009, fiind parte astfel din comunitatea globală de peste două miliarde de oameni. De la un început relativ timid de 9 orașe la prima ediție, Earth Hour a devenit o întrecere anuală în inițiative pozitive, o dată importantă în calendarul primăriilor, un gest simbolic replicat în casele oamenilor din întreaga țară și un eveniment popular în viața comunităților mici și mari.

România a avut o contribuție valoroasă și recunoscută în campania globală, dovadă fiind implicarea orașelor în Competiția pentru Capitala Earth Hour, evenimentele diverse organizate în toată ţara, numărul mare de clădiri emblematice care au stins luminile şi susţinătorii de pe platformele sociale şi website- ul oficial al campaniei: www.ora-pamantului.ro.

tineriiÎn weekend-ul 28-30 martie tinerii liberali din judeţul Alba au participat la diverse acţiuni ecologiste.

Sâmbătă, 29 martie, TNL Alba Iulia a desfăşurat o acţiune de ecologizare pe malul râului Ampoi. Preşedintele organizaţiei, Gabriel Lupea, a declarat: „În ultimii ani, tinerii liberali din Alba Iulia şi-au făcut un obicei din a realiza astfel de acţiuni. Sâmbătă au fost strânşi circa 30 de saci menajeri plin cu deşeuri reciclabile. În urma acţiunii, materialele reciclabile adunate vor fi valorificate, iar cu fondurile strânse dorim să aducem o bucurie copiilor nevoiaşi cu ocazia Sărbătorilor de Paşti. De asemenea, dorim şi să tragem un semnal de alarmă către autorităţi şi cetăţeni cu privire la protejarea mediului înconjurător”.

Acţiunea s-a repetat duminică, 30 martie: cea mai nouă organizaţie TNL din judeţ, TNL Rădeşti.

Profesorul Adrian Simion, purtător de cuvânt al PNL Alba, a explicat: „A fost o acţiune frumoasă, prima de acest gen, organizată de noul birou de conducere al TNL Rădeşti, condus de colegul nostru Sergiu Todor. Pentru câteva ore s-a realizat o acţiune de ecologizare pe malul Mureşului. Ceea ce m-a bucurat a fost faptul că alături de noi au participat şi cetăţeni din localitate, conştienţi şi ei de faptul că fiecare suntem responsabili de curăţenia comunităţilor în care trăim. Le mulţumim pe această cale şi îi invităm să susţină şi viitoarele acţiuni de acest fel”.

La rândul lor tinerii liberali din Sebeş au participat la proiectul mondial Earth Hour (Ora Pământului). Este al şaselea an consecutiv în care TNL Sebeş susţine proiectul. „Vineri şi sâmbătă, în 28 şi 29 martie, am distribuit în municipiul Sebeş câteva sute de pliante informative asupra a ceea ce înseamnă Earth Hour – Ora Pământului. Speranţa noastră a fost că populaţia municipiului va conştentiza cât de important este să faci un lucru mărunt pentru o cauză mare. Acţiunea noastră a avut şi în acest an efectul scontat şi le mulţumim tuturor celor care au înţeles acest lucru, iar sâmbătă, 29 martie, au stins lumina la ei acasă pentru o oră, în intervalul 20.30-21.30”, a declarat Alexandru Ţoţonea, preşedinte TNL Sebeş.

WWF (World Wide Fund for Nature) este organizaţia care a iniţiat conceptul Earth Hour pe care îl desfăşoară anual în peste 152 de ţări. Prin Earth Hour, demarat la Sydney în 2007, WWF îşi propune să activeze spiritul civic şi atitudinea ecologistă. De notat că directorul WWF-România este un fost europarlamentar PNL, Magor Csibi.

foto: sansanews.ro
foto: sansanews.ro
foto: sansanews.ro

Un fenomen ireversibil loveşte mediul rural.

Ascuns între dealuri acoperite de livezi şi de fâneţuri, satul Craiva se aflã la baza munţilor Apuseni. Pânã în urmã cu douãzeci şi cinci de ani, era una dintre cele mai bogate localitãţi din zonã. Oamenii harnici şi-au ridicat case frumoase şi gospodãrii cu zeci de animale. Coşmarul locuitorilor de aici a început în anul 1965 când dealul Rãchita a început sã alunece, angrenând pereţii caselor, doborând gardurile şi construcţiile anexe, sub privirile disperate ale gospodarilor din Craiva. Din 1975, primele familii au început sã pãrãseascã satul şi sã se mute într-o zonã, cu cinci kilometri mai jos, unde solul prezenta mai multã stabilitate.

Rând pe rând, crãivenii speriaţi de mişcãrile telurice, s-au mutat în localitatea care a primit numele de Craiva Nouã, loc unde se simt mai în siguranţã.

Cu toate cã la Craiva Nouã ameninţarea nu mai pluteşte în aer, oamenii regretã vechiul sat dintre dealuri, unde „… aveam apã, aveam livezi şi oamenii erau mai buni şi mai uniţi”, dupã cum îşi aminteşte nea Vasile, unul dintre bătrânii satului. „În fiecare an, de cum dã firul ierbii, în fiecare zi urc în satu’ vechi şi câteodatã mã mai opresc pe la bisericã şi mã uit cum sã distruge, cã o rezistat douã sute de ani şi acum nimeni nu mai are grijã de ea”, povesteşte bãtrânul cu lacrimi în ochi.

Într-un peisaj ca o adevãratã gurã de rai, din Craiva au mai rãmas doar ruinele caselor, stâlpii caselor şi biserica ortodoxã, care a rãmas fãrã acoperis. Zilnic, la Craiva, vin zeci de oameni, îşi lucreazã pãmânturile, îşi cosesc curţile, şi îşi aduc aminte cu drag de vremurile în care locuiau în unul dintre cele mai frumoase şi mai bogate sate din Apuseni.

Satele mor fără să poată fi „reanimate”

Lunca – satul în care alunecãrile au scos morţii din morminte, Zãrieş-locul unde dealul Zãrieşului a dãrâmat toate casele, Gârbova de Jos, unde seculara bisericã riscă sã se prãbuşeascã peste gospodãriile oamenilor, sunt trei localitãţi care deschid doar lista localitãţilor distruse de mişcãrile solului, pe teritoriul judeţului Alba.

Specialiştii spun cã în momentul în care oamenii şi-au construit casele în localitãţile amintite, solul era stabil. Prin despãduririle fãcute de aceştia şi prin cantitãtile mari de ploaie cãzute în diverse perioade în ultimii treizeci de ani şi care au alternat cu perioade de secetă, pãmântul a început sã alunece, angrenând tot ceea ce a fost clãdit pe el. Încã o cauzã care a determinat alunecãrile de teren o constituie creşterea nivelului pânzei freatice şi infiltrarea cu apã a straturilor argiloase fapt ce a declanşat destabilizarea solului.

Mai mult, zeci de sate din zona colinarã a judeţului Alba sunt ameninţate, în timp, cu dispariţia, tocmai din cauza alunecãrilor de teren care sunt din ce în ce mai frecvente în ultimii ani. Acesta este şi cazul satului Rãhãu, unde, dupã ce în urmã cu cincisprezece ani, pânza freaticã s-a retras la un nivel destul de adânc, în ultimii cinci ani, datoritã excesului de ape pluviale, aceasta s-a ridicat la o cotã periculoasã care provoacã instabilitatea solului.

Acum, mai multe case din Rãhãu sunt ameninţate de alunecãrile de teren care încep sã se declanşeze. Specialiştii din cadrul instituţiilor implicate spun cã în cazul alunecãrilor masive, intervenţia este practic imposibilã. Din punct de vedere social, singura rezolvare este strãmutarea locuitorilor din zonele ameninţate. Cu toate acestea, fenomenul poate fi prevenit, prin împãdurirea zonelor cu stabilitate redusã.

Plantarea unor copaci ar reţine cantitatea de apã care ar putea determina dezagregarea solului, iar rãdãcinile acestora ar putea împiedica alunecarea pãmântului. Dar din nefericire, prea puţini oameni îşi amintesc de pãdurile care acoperea odinioarã dealurile Transilvaniei şi prea puţini factori responsabili se implicã în acţiunile de împãdurire. Poate cã totuşi, cei care trebuie sã intervinã vor interveni, pânã la urmã, dar s-ar putea ca intervenţia lor sã fie tardivã, iar veşnicia sã se mute de la sat.

Biserica din Iclod asteaptă salvarea

Sătenii din Satul Iclod, din comună Sâncel au ajuns să trăiască zile nefericite. Ei se tem să meargă la biserică, după ce dealul pe care se află aceasta a început să alunece, iar pereţii lăcaşului au crăpat.

Acum enoriaşii şi primarul încearcă să facă rost de bani să intervină, înainte ca biserica să se prăbuşească. Biserica se afla în centrul satului Iclod, de lângă Blaj. Oameni harnici, sătenii au construit-o cu ziduri groase de cărămidă şi au acoperit-o cu ţiglă. Biserica a fost ridicat în anul 1879, pe fundaţia unei alte biserici. Timp de mai bine de o sută de ani de ani oamenii au venit şi s-au rugat aici în fiecare duminică, iar acum se interabă dacă peste câţiva ani vor avea unde să vină să se mai roage.

Biserica a mai fost afectat de alunecări de teren, dar de fiecare dată, s-a intervenit în timp util, iar lăcaşul de cult a reuşit să fie salvat. Chiar dacă s-au turnat pereţi de sprijin de beton, dealul nu s-a stabilizat definitiv.

Ilie Fratila, primarul comunei Sâncel povesteşte că prin 1994 a alunecat terenul prima dată, iar atunci s-a construit primu, zid de beton. Din nefericire, bucuria sătenilor a ţinut doar zece ani, pentru că în anul 2004, pământul a început din nou să alunece şi enoriaşii s-au văzut nevoiţi să construiască alt zid de sprijin. După încă aproape zece ani, iată că secetă de anul trecut a făcut ca planul de alunecare să se reactiveze, iar clopotniţă a început să se
mişte, mărind nivelul riscului de prăbuşire.

Oamenii din sat merg acum cu teamă la biserică, dar se roagă la Dumnezeu să îi ferească să se accidenteze în Casa Domnului. Primăria comunei Sâncel şi consiliul judeţean Alba s-au angajat că vor aloca câte 10.000 de lei pentru stabilizarea terenului iar primarul vrea să intervină chiar la structura bisericii, să o consolideze. Dar până atunci însă, duminică de duminică, oamenii din Iclod vor merge la biserică cu inima strânsă şi cu frică să nu cumva să prăbuşeacă clădirea peste ei.

În satul Lunca alunecările au scos mortii din morminte

De ani de zile, locuitorii satului Lunca, comuna Valea Lungã – Alba, trãiesc clipe de coşmar, în fiecare minut planând asupra lor pericolul de a fi îngropaţi de dealul lângã care şi-au construit gospodãriile. Din primãvara anului 1998, alunecãrile de teren au luat o amploare nebãnuitã, solul saturat de apã, pierzându-şi orice calitate solidã.

Pământul a îngropat case şi livezi

Sãtenii spun cã primele fisuri în deal au apãrut în anul 1974, dar cã nimeni nu le-a acordat importanţã. Fenomenul a continuat cu o vitezã insesizabilã pânã în primãvara 1998, când, în câteva sãptãmâni, dealul lângã care este construitã partea superioarã a satului a coborât, acoperind mai multe livezi si câteva gospodãrii ale sãtenilor.

Autoritãtile judetene, au acţionat rapid si dupã o scurtã perioadă, au sosit şi fondurile de la Guvern, pentru strãmutarea a zece familii, ale cãror case erau ameninţate de valul de pãmânt. Din sumele alocate de Guvern şi din donaţii de la diverse societãţi, fundaţii şi persoane fizice, la aproximativ trei kilometri de zona cu probleme, s-a construit strada „Tricolorii României”, unde şi-au construit case cei care şi-au pãrãsit casele pãrinteşti, expuse sinistrului. Oamenii spun cã su denumit aşa strada, deoarece membrii echipei naţionale de fotbal au donat o sumã consistentã de bani.

Osemintele scoase din morminte s-au împrãstiat pe tot dealul

Alunecãrile de teren au afectat şi cimitirul, aflat, ca în orice sat din Transilvania, pe deal. Solul s-a prãbusit, crucile au fost îngropate, iar osemintele rãposaţilor au fost dezgropate de mişcãrile stratului de pãmânt.

Imaginile de coşmar din cimitirul ortodox din Lunca îngrozesc pe orice om care trece pe acolo. Cranii, femure şi alte oase, aşezate pe pãmântul argilos, între crucile cãzute, îi fac pe sãteni sã renunţe la ideea de a pune o lumânare la cãpãtâiul defuncţilor. Mai ales cã, nici nu ar putea şti unde este crucea, ca sã nu mai spun, de cãpãtâiul pãrinţilor.

„O vinit dealul şi ne-o scos morţii din morminte şi când mã uit şi vãd numai oase peste tot, îmi vine sã plâng, cã bietu’ tata nu are hodinã nici acolo”, spune cu lacrimi în ochi unul dintre sătenii a cărui casã este aşezatã la mai puţin de 200 de metri de cimitir.

Din cauzã cã fenomenul s-a produs atât de rapid, „…nici nu am avut timp sã deshumãm morţii şi sã îi mutãm în alt cimitir. Efectiv, nici nu ne-am dat seama când a cãzut coasta dealului şi a dezvelit mormintele, iar acum nimeni nu mai poate sã gãseascã osemintele morţilor, darmite sã îi identifice”, povesteste o femeie, pensionară, căreia nu ii vine nici acum să creadă ce s-a înâmplat.

Cu tristeţe, oamenii şi-au pãrãsit locurile unde s-au nãscut şi unde au copilãrit şi s-au mutat pe „Tricolorii României”, lãsând pe deal oasele înaintaşilor lor, dezgropate de natura nemiloasã.

Emanuel JILINSCHI

Jandarmeria AlbaJandarmeria Alba se va alătura şi în 2013, pentru al treilea an consecutiv,  la Campania „Ora Pământului”, urmând astfel exemplul altor instituţii care iau parte la strigătul vieţii împotriva pericolelor generate de încălzirea globală.

În fiecare an în luna martie, un grup de oameni inimoşi, organizează Campania „Ora Pământului” (Earth Hour), în scopul reducerii consumului de energie electrică, fiind susţinute astfel eforturile umanităţii împotriva poluării şi a încălzirii globale.

Campania „Ora pământului” îşi propune, prin simplul gest de stingere a luminilor care nu sunt esenţiale funcţionării şi prin deconectarea echipamentelor electronice aflate în stand-by, să tragă un important semnal de alarmă la adresa efectelor utilizării iresponsabile a resurselor.

Comanda Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Alba  a adresat un apel tuturor angajaţilor de a participa sâmbătă, 23 martie a.c., la campania “Ora Pământului”, în semn de susţinere a eforturilor împotriva poluării şi a încălzirii globale.

În acest sens, între orele 20.30 – 21.30, jandarmii din judeţul Alba se vor alătura iniţiatorilor şi participanţilor la această campanie ecologică, prin stingerea luminilor neesenţiale –  exterioare şi interioare – şi deconectarea  aparatelor aflate în stand by atât la sediul central din Alba Iulia cât şi la subunităţile dislocate în localităţile Sebeş, Aiud şi Câmpeni.

Această iniţiativă va fi aplicată şi la nivelul locuinţelor proprii ale personalului, Jandarmeria Alba implicându-se astfel nu doar la nivel instituţional, ci şi la nivelul familiilor membrilor instituţiei.

Jandarmeria Alba a participat constant la acţiuni şi campanii ce au avut ca scop protejarea naturii – prevenirea tăierii ilegale de arbori, combaterea braconajului,  plantare de arbori, acţiuni de ecologizare şi  refacere a ecosistemului – iar la nivelul instituţiei se promovează un consum raţional al energiei, atât pentru reducerea cheltuielilor administrative cât şi pentru  conservarea mediului înconjurător.

Organizația de Tineret a PDL Alba Iulia, te invită Sâmbăta, 23.03.2013, începând cu ora 20:30, în parcul Unirii, lângă Fântână.Organizația de Tineret a PDL Alba Iulia, te invită Sâmbăta, 23.03.2013, începând cu ora 20:30, în parcul Unirii, lângă Fântână.

În semn de solidaritate vis-a-vis de incălzirea globală, vom lansa odată cu lăsarea serii și stingerea luminilor, un val de lampioane zburătoare, într-un spectacol inedit.

Hai și tu !

Un eveniment iniţiat de Prim-vicepreşedintele Organizației de Tineret PDL Alba, Bogdan Păunescu.

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook