Tags Posts tagged with "orasului"

orasului

Primăria Alba Iulia pregăteşte şi în acest an o serie de evenimente artistice, culturale, de divertisment… mai ieftine sau mai scumpe.

Cel mai împănat eveniment este evident tradiţionalul Zilele Oraşului – care costă 113.000 euro.

Programul evenimentelor:

1.Serbările pascale: 10.000 lei

2.Concurs istorie – Alba Iulia Cealaltă Capitală: 20.000 lei

3.Festivalul Roman Apulum – Zilele Cetății: 80.000 lei

4.Zilele Orașului – AlbaFest 500.000: lei

5.Cetatea Copiilor: 90.000 lei

6.Sărbătoarea muzicii – Fête de la Musique: 400.000 lei

7.Festival Dilema Veche: 150.000 lei

8.Alba Iulia Music and Film Festival: 150.000 lei

9.Festival de România: 150.000 lei

10.Sărbătoarea Încoronării: 60.000 lei

11.„Suflet de Român”: 110.000 lei

12.Serbările iernii: 40.000 lei

13.Week-end-uri în Cetatea Alba Carolina: 250.000 lei

14.Expoziție chinologică internațională: 28.000 lei

15.Competiția RoWmania: 30.000 lei

16.Competiția Alba Iulia CityRace: 12.000 lei

17.Competiții sportive: 20.000 lei

18.Festival de fotografie – AlbaSubLuminideOscar: 45.000 lei

19.Gala premiilor în educație – preuniversitar: 25.000 lei

20.Gala premiilor în educație – universitar: 10.000 lei

21.Vinerea muzeelor: 20.000 lei

22.Materiale de promovare și tipărituri: 100.000 lei

23.Servicii de promovare mass-media 100.000 lei

24.Alte evenimente organizate de administrația locală: 100.000 lei

În total suma alocată de Primăria Alba Iulia pentru evenimentele dedicate publicului se ridică la 2.500.000 lei, adică 570.000 euro…

În cadrul Zilelor Oraşului Teiuş a avut loc ediţia a II-a concursului de şah Cupa CAR Credit Teiuş, eveniment organizat de Consiliul Director al CAR Credit Teiuş în parteneriat cu Primăria oraşului Teiuş.

Au participat 34 de jucători din Aiud, Alba Iulia, Jimbolia, Mihalţ, Rădeşti, Sântimbru, Stremţ şi Teiuş, care s-au întrecut pe parcursul a 7 runde desfăşurate în sistem elveţian.

Cu 6,5 puncte, juniorul Adrian Sechereş a devansat competiţia, devansându-l cu o jumătate de punct pe Tiberiu Bardi (Rădeşti). Pe locul 3 s-a clasat Sandu Sicra (Alba Iulia), care a avut cel mai bun coeficient Buchlotz din grupul de jucători cu 5 puncte care i-a mai inclus pe Marius Udrea, Simion Sechereş şi Mihai Lascu, toţi din Teiuş.

S-au acordat şi următoarele premii speciale:

Veterani: 1.Mircea Cepoiu (Alba Iulia) 2.Emanuil Pop (Aiud) 3.Ioan Cardoş (Aiud)
Feminin: 1.Iulia Vlad (Aiud) 2.Laura Alexe (Teiuş) 3.Ozana Miclea (Teiuş)
Juniori sub 20 de ani: 1.Marius Udrea (Teiuş) 2.Mihai Lascu (Teiuş) 3.Doru Brădean (Teiuş)
Copii sub 14 ani: 1.Cristian Lodroman (Teiuş) 2.Vlad Domşa (Teiuş) 3.Gabriel Roşca (Teiuş)

„Clubul nostru este deschis permanent, membrii noştri având posibilitatea nu doar să joace aici zilnic şah, table sau tenis de masă, dar şi să se implice în alte acţiuni sociale, culturale şi sportive. Vom continua să organizăm şi alte turnee de şah, fiindcă există interes în rândul membrilor noştri pentru acestea”, a declarat Cristian Florin Bota, directorul executiv al CAR Credit Teiuş.

Câştigătorul turneului, juniorul Adrian Sechereş, a declarat: „Această a doua ediţie a turneului organizat de CAR Credit Teiuş a fost mai dificilă decât prima. Mă bucur că am reuşit să câstig în faţa propriului public şi, mai ales, victoria este cu atât mai binevenită cu cât vine după o serie de 6 turnee în care am ocupat locurile 2 şi 3. Îi mulţumesc domnului Cristian Florin Bota şi colegilor dânsului pentru organizare şi sper ca activităţile urmatoare ale CAR Credit Teiuş să atragă tot mai mulţi copii din oraşul nostru spre şah”.

Calea ferată tinde să devină doar amintire şi trecut în ţara noastră. Aici intervine rolul istoricului, cel care păstrează amintirile, imaginile, gândurile, informaţii şi date exacte depsre ceea ce a fost.

Volumul „Teiuş, gara amintirilor” este semnat de Cristian Florin Bota, Valentin Ivănescu şi Marcel Oţoiu, şi urmează a fi prezentat cu prilejul Zilelor Oraşului Teiuş, în ziua de 31 august 2014, ora 12.40, la Casa de Cultură din Teiuş.

Iată ce scrie ing. Ilie Popescu în preafaţa cărţii „Teiuş, gara amintirilor”: „Cristian Florin Bota strânge cu încăpăţânare trecutul în hârtii, în imagini, în date. Cristian Florin Bota a realizat monografii ale unor localităţi ca Vinţu de Jos, Teiuş, Stremţ, a colaborat la realizarea unor monografii pentru Geoagiu de Sus şi Zlatna precum şi la gen.Vasile Barbu ­ unul dintre conducătorii militari de la Alba Iulia din perioada Marii Uniri.

Noua lucrare „Teiuş, ­gara amintirilor” a domnului Cristian Florin Bota este nu numai o carte de amintiri feroviare, ci şi o odă închinată „eroilor de drum de fier”, acestei „a doua armate a ţării”, care a contribuit atât de mult, atât în timp de pace, cât şi în vremuri tulburi de război, la crearea României moderne. Poetul A. Brumă se înclina, în 1922, în faţa feroviarilor români, pe care publicul avea să­-i numească „ceferiştii ţării”, în următoarele versuri, în poezia sa „Închinare”:

„Spre voi’mi’nalţ gândirea în clipele aceste:
Făcându­mi semnul crucii… privind smerit spre cer!
Că şi de voi mărită această ţară este
Prin sârguinţă pusă în vremile funeste,
Voi, scumpi ostaşi ai ţării.. Eroi de drum de fer!

Din sângele ce curs-­a din pilda ce rămâne
Vor răsări de-­apururi îndemnuri ce nu pier;
Pe ceferiştii ţării, vlăstarele de mâne,
A voastre fapte demne, în lupte o să­-i mâne,
Eroi şi ei să fie !… Eroi de drum de fer!.

Lucrarea tratează, cronologic, atât evoluţia căilor ferate mondiale, cât şi a căilor ferate din România, prezentând aspecte inedite din istoria căilor ferate ardelene şi a citadelei feroviare „Teiuş-­Coşlariu”. Calea ferată ­ acest miracol atât de controversat la apariţia sa, în primele decenii ale secolului al XIX­-lea, este prezentată, de autor, sub aspecte inedite, în toată diversitatea ei uriaşă şi surprinzătoare, miraculoasă şi fascinantă. Lucrarea se adresează atât publicului larg, dar şi tuturor locuitorilor din Teiuş şi Coşlariu, care se vor regăsi, prin numeroasele evocări nostalgice.

După monografiile dedicate, de-­a lungul timpului, de alţi autori, atelierelor CFR din Paşcani, uzinelor din Reşiţa sau uzinelor din Arad, autorul Cristian Florin Bota ne prezintă acum monografia centrului feroviar „Teiuş-­Coşlariu”. Autorul susţine, pe parcursul întregii lucrări, rolul pe care trebuie să-­l aibă căile ferate române în transportul naţional şi internaţional.

Acum 45 de ani, inginerul francez Louis Armand (1905-­1971), membru al Academiei franceze şi preşedinte al S.N.C.F. afirmase că „Le chemin de fer remplacera le chemin de fer” (Calea ferată va înlocui calea ferată). Cu ocazia sărbătoririi a 75 de ani de la înfiinţarea U.I.C. (Uniunea Internaţională a Căilor Ferate), constituită la 1 decembrie 1922, la iniţiativa inginerului român Alexandru Perieţeanu, s­a lansat, în 1997, noul slogan „Construire le chemin de fer du 21-­ème siècle” (Să construim calea ferată a secolului XXI !), prin aceasta înţelegându­-se necesitatea dezvoltării, cu prioritate, a căii ferate clasice.

Este momentul ca şi guvernanţii români să înţeleagă, până nu va fi prea târziu, că trebuie să susţină dezvoltarea, cu prioritate, şi pe baza unui program permanent de perspectivă şi însuşit de toate partidele politice, a transportului feroviar. Astăzi, toţi specialiştii consideră căile ferate ca mijlocul de transport terestru cel mai important şi cel mai convertibil la automatizări. Căile ferate cunosc o nouă dezvoltare în Uniunea Europeană, atât prin extinderea tracţiunii electrice de mare viteză, cât mai ales prin introducerea masivă a electronicii în exploatarea feroviară. Doresc «drum bun» autorului Cristian Florin Bota în «lumea istoricilor feroviari» şi «cale liberă» noii lucrări spre inima cititorilor”.

În perioada 22-24 august 2014 vor avea loc Zilele Municipiului Sebeş.

Evenimentul îi costă pe contribuabilii din Sebeş aproximativ 210.000 de lei, adică vreo 50.000 euro.

Toate manifestările – concerte, lansări de carte, acordarea unor distincţii, artificii ş.a.m.d. – vor avea loc în centrul vechiului burg săsesc, denumit Mühlbach (Pârâul Morii) de către colonişti germani veniţi în această zonă în sec. XII, aduşi aici de regele Ungariei Geza II.

Programul evenimentului:

Vineri, 22 august 2014

Primăria Municipiului Sebeş – Sala „Radu Stanca”

10.00 Primirea invitaţilor şi acordarea de titluri de Cetăţean de onoare al Municipiului Sebeş
Prezentarea delegaţiilor oraşelor înfrăţite
11.00 Lansare de carte: Gothic de Ion Meghea

La Scenă
18.00 Deschiderea oficială a Zilelor Municipiului Sebeţ

Casa de Cultură – Sala „Gheorghe Maniu”
18.00 „Sebeşul o istorie în imagini” – Album editat de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş

La Scenă
19.00 Ansamblul Centrului De Cultură „Augustin Bena” – Alba
19.45 Dina Vărărean
20.00 „Fantasy dance” Sebeş – Dans de societate
20.15 Good Day
20.45 Nonprofit
21.15 Our Band
21.45 Matteo
22.45 Compact

Prezintă: Cosmin Natanticu (Divertis Show)

Sâmbătă, 23 august 2014

Parcul Primăriei
16.30 – Oficiere cununii

Biserica evanghelică
19.00 Concert simfonic

La Scenă
18.30 Spectacol pentru copii
Circul Trio Grigoriu
Majorete – Liceul Sportiv Sebeş
19.30 Day One
20.00 Trupa Maria
20.30 Gino
21.00 FCHARM
21.45 MAXIM
22.30 SORE
Discotecă în aer liber

Prezintă: Cosmin Natanticu (Divertis Show)

Duminică, 24 august 2014

Centrul Municipiului Sebeş
16.00 Parada portului popular

La Scenă
16.30 Ansamblurile folclorice din zona Sebeşului
19.30 Ansamblul „Felician Fărcaşiu” al Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeş
20.00 Ansamblul Folcloric „Mărţişorul” din Cluj
21.00 Eugen Mihăilă
21.30 Adina Hada
22.00 Marcel Pavel
23.00 Angela Rusu

Prezintă: Angela Chelaru
Focuri de artificii.

tafis_a3okZilele orașului Teiuș vor fi organizate în acest an în perioada 30 august – 1 septembrie. Programul manifestărilor va aduce pe scenă concerte cu nume mari din muzica uşoară şi populară românească.

Programul complet al Zilelor orașului Teiuș

Vineri, 30 august

Ora 7.00  – Startul la ,,Marşul pentru sănătate’’ – ediţia I, plecare de la Casa de Cultură, traseu Teiuş – Beldiu – Peţelca – Căpud -Teiuş

Escorta “Marşului pentru sănătate”, realizată de echipele off road AROR Teiuş

Ora 14.00 – Sosirea participanţilor la “Marşul pentru sănătate’’ –  Casa de Cultură

Ora 16.30 –  Tenis cu piciorul – Memorialul “Florin Cîmpean” (Sala de sport)

Ora 17.00 – Cupa Rotary la fotbal (terenul sintetic)

Ora 17.10 – Itinerar feroviar în Staţia CFR Teiuş, expunerea pe peronul Gării a locomotivei cu abur nr. 150279

Ora 18.00 – Meciurile din grupele de fotbal la “Memorialul Horia Popa” – Stadionul Rapid CFR Teiuş

Ora 20.00 – Concert de muzică sacră – Biserica reformată Teiuş

Ora 21.00 – Lansare de lampioane

Sâmbătă, 31 august

 Ora 8.30 – Concurs de tenis de masă “Memorialul Marin Scarlat” – (Sala de sport)

Ora 9.00 – Cupa Rotary la fotbal (fotbal amatori, terenul sintetic)

Ora 14.00 – Inaugurarea Centrului de zi şi a Clubului Membrilor CAR Credit Teiuş

Ora 16.00 – Trupa Artgotica

Spectacol susţinut de elevii Liceului Teoretic Teiuş

Demonstraţie fitness Kangoo Jumps

Formaţia Level UP

Fundaţia Emanuel Betania

Ora 17.30 – Concurs de biciclete pentru copii

Ora 18.30 – Concurs de îndemânare auto

Ora 20.00 – Grupul de dans sportiv Top Dance 2007

Ora 21.00 – Lora

Ora 21.30 – Conexiuni

Ora 22.00 – Compact

Ora 22.50 – Show Lasere

Ora 23.30 – DJ’s mix Music

Duminică, 1 septembrie

Ora 8.00 – Cavalerii Mühlbach

Ora 9.00 – Concurs de şah organizat de CAR Credit Teiuş (Centrul de zi şi Clubul membrilor) în parteneriat cu Primăria oraşului Teiuş

Ora 10.00 – Clubul Rotary (cort medical) –  Parcul central

Ora 12.15-  Te Deum urmat de pomenirea eroilor şi depunere de coroane la Monumentul Eroilor din Parcul Central Premierea veteranilor de război

Ora 14.40 – Lansare CD ’’Teiuş la răscruce de drumuri şi… vremuri’’ – Casa de Cultură

Ora 17.00 – Parada Portului Popular

Defilare S.V.S.U. Teiuş

Ora 17.30 – Premierea câştigătorilor la competiţiile sportive

Decernarea Diplomelor de Excelenţă

Premierea cuplurilor ce au împlinit 50 de ani de la căsătorie

Ora 18.00 – Spectacol Folcloric susţinut de Centru de Cultură “Augustin Bena”. Solişti: Maria Filimon, Nicolae Gabriel Tuhuţ, Cătălin Haşa, Floricica Moga, Dorina Nariţa

Grupul de dans sportiv Top Dance 2007

Ansamblul folcloric „Doina Aiudului’’, Ansamblul folcloric „Junii Târnavei”, Ansamblul folcloric „Tradiţii Uiorene’’, Ansamblul de dansuri populare ’’Monica Stan’’a Căminelor Culturale Stremţ, Ansamblul de dansuri populare Mihalţ, Ansamblul de dansuri populare ’’Dor Teiuşan’’ a Casei de Cultură Teiuş, Oana Denisa Marian, Maria Horsiu.

Recital Ovidiu Rusu

Ora 22.30 – Foc de artificii

foto: mirceahava.ro
foto: mirceahava.ro
foto: mirceahava.ro

Primarul Mircea Hava consideră că distrugerile aduse unora dintre statuile de bronz din interiorul Cetăţii din Alba Iulia sunt „tâmpenii făcute de nişte cretini”.

Edilul s-a declarat foarte deranjat şi supărat de faptul că multe dintre statuile de bronz amplasate în ultima perioadă în zona istorică au căzut pradă unora certaţi cu legea şi cu bunul simţ.

Nici măcar nu sunt vandalisme. Sunt tâmpenii făcute de nişte cretini”, a afirmat Hava.

Acesta nu crede că supravegherea video a zonei ar fi o soluţie, deoarece autorii distrugerilor care ar fi surprinşi în fotografii nu ar putea fi uşor identificaţi în condiţiile în care nu există un sistem naţional prin care ar fi posibil acest lucru.

Primarul a afirmat însă că se au în vedere „tot soiul de sisteme”, astfel încât, la un preţ cât mai rezonabil, să se supravegheze toată zonă.

În altă ordine de idei, Mircea Hava a anunţat că în viitor toate parcările din jurul cetăţii vor fi cu plată.

De asemenea, va exista taxă şi la intrarea în anumite obiective, cum ar fi vestigiile Principiei, clădirea descoperită în Piaţa Cetăţii, lângă Sala Unirii.

Acolo se va plăti intrarea. Dorim să se plătească intrarea în locuri de acest gen peste tot. (…). Vom încerca în spaţiile în care putem să discutăm de taxe să introducem o taxă”, a menţionat primarul.

Mircea Hava a spus că în cetate nu se poate introduce nicio taxă.

Este o zonă publică, de circulaţie. Însă va trebui plătită parcarea. Vor trebui plătite parcările de oricine intră în cetate. Intri, plăteşti”, a declarat Hava.

Edilul a mai spus că dacă ar fi identificată o soluţie prin care s-ar introduce o taxă de intrare în cetate, pentru albaiulieni aceasta nu ar însemna nimic.

Marius Alexandru

foto: vestic.ro
foto: vestic.ro
foto: vestic.ro

Detaşamentul de pompieri Aiud a fost solicitat să intervină ieri, la ora 16.50, în municipiu pentru stingerea unui incendiu izbucnit la groapa de gunoi a oraşului.

Pompierii militari au intervenit cu trei autospeciale de stins incendii.

941507_522667254461436_990551755_nE din Chişinău dar nu e moldoveancă, vorbeşte româneşte că o româncă adevărată deşi nu e limba ei maternă şi după mai mult de 10 ani de carieră numele ei a devenit deja un substantiv comun. Acesta este cel mai mare compliment. Anna Lesko – stil unic.

Debutul ei a fost incendiar la propriu cu un single “Ard în flăcări” şi un videoclip ce i-a luat pe români prin surprindere şi i-a băgat total în ceaţă: nu ştiau ce să admire mai întâi – senzualitatea artistei, ritmurile moderne şi inedite pentru acea vreme, imaginile create de regizor? A fost produsul perfect pentru a o impune pe Anna şi de atunci publicul vrea mai mult şi nu reuşeşte să se sature.

Mizând pe senzualitate şi melodii consistente puse pe ritmuri simple Anna, a continuat cu hit-uri precum “Inseparabili” sau “ Inocenta” ce i-au cimentat poziţia de regină a radiourilor şi televiziunilor muzicale, clipurile ei fiind programate în heavy rotation. Între timp a lansat şi două albume cu record de vânzări, premiate cu discuri de aur.

Tranziţia de la imaginea de pe ecran şi vocea de la radio înspre artistă de show s-a produs în anul 2005 odată cu lansarea piesei “ Anicyka Maya” prima în care solista se întoarce la rădăcinile ei ruseşti şi-şi exploatează la maxim moştenirea cultural şi artistică.

Anna a creat un show de scenă care complimenteza ideal nouă directiva pe care a luat-o muzica să astfel încât în scurt timp a devenit cea mai solicitată artistă românca în spectacole cu public. Au urmat “24” , “ 1001 Dorinţe” sau “ Balalaika” – toate în acelaşi stil , toate diferite, toate unice în felul lor.

Şi cum toate aceste hituri ( ce au apărut fiecare pe alte trei albume) s-au regăsit mereu în repertoriul DJ-ilor din cluburi, Anna a lansat în vara lui 2010 “ În my bedroom” în cel mai pur stil de club iar în primăvara lui 2011 cu “Get it” a păstrat ritmul de club şi a reintrodus tema etnică ruso-ucraineană.

Iată programul manifestărilor de astăzi şi mâine:

Azi, 18 iulie, ora 18.00

– Ansamblurile folclorice: Albac, Dor de sat – Unirea, Arieşeni, Taraful Arieşul Cîmpeni, “Augustin Bena” Alba Iulia, Doina Moţilor – Cîmpeni,

– Lansare carte Teofil Haneş

– Cornel Borza

– Anna Lesko

Vineri, 19 iulie, ora 18.00

– Concurs solişti vocali şi instrumentali

– Ansamblul Saschiz – Târgu Mureş

– Ansamblul Doina Moţului Cîmpeni

– Liviu Burz

– Dinu Iancu Sălăjanu

– Foc de artificii

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook