Tags Posts tagged with "lege"

lege

Curtea Constituţională a decis: Fumatul în spaţiile publice va fi interzis. Judecătorii constituţionali au respins astfel sesizarea formulată de cei 33 de senatori. Legea merge la promulgare şi va intra în vigoare în 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

„În ziua de 27 ianuarie 2016, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.a) din Constituţia României şi al art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a întrunit pentru a soluţiona, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecția de neconstituționalitate a Legii privind modificarea și completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii privind modificarea și completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun sunt constituţionale în raport de criticile formulate. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României”, se arată într-un comunicat al Curţii.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care defrişările ilegale sunt incluse în cadrul ameninţărilor la securitatea naţională, informează Administraţia Prezidenţială printr-un comunicat remis presei.

Senatul a adoptat, pe 14 decembrie anul trecut, propunerea legislativă care completează Legea nr. 51/1991 în sensul că este considerată ameninţare la adresa siguranţei naţionale orice acţiune sau inacţiune care lezează resursele economice strategice ale României.

Prin propunerea legislativă a PNL, amendată în comisiile de specialitate, prevede completarea articolului 3 al Legii privind siguranţa naţională cu litera m), potrivit căreia: „orice acţiuni sau inacţiuni care lezează interesele economice strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, fondului forestier, cinegetic şi piscicol, apelor şi altor asemenea resurse, precum şi monopolizarea ori blocarea accesului la acestea, cu consecinţe la nivel naţional sau regional”.

Deputatul Biogdan Diaconu, fost parlamentar PSD, actual președinte și fondator al Partidului România Unită, declară pe pagina lui de facebook ca astăzi va depune la Parlament o propunere legislativă care să abroge legea care incriminează Mișcarea Legionară. Această lege îi incrimnează practic pe toți cei care au simpatizat cu mișcarea legionară, printre aceștia numărându-se intelectuali de marcă, de la Emil Cioran la Petre Țuțea și marii duhovnici contemporani ai României, de la parintele Arsenie Papacioc până la Sfântul Ardealului, Arsenie Boca. Iată ce a postat Bogdan Diaconu pe pagina sa de facebook.

Astăzi depun la Parlament propunerea de abrogare a legii anti-valori românești. Iată textul:

Propunere legislativă pentru abrogarea OUG 31/2002
privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, cu modificările și completările ulterioare, republicată

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Articol unic.
Se abrogă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, cu modificările și completările ulterioare, republicată.

Expunerea de motive

Propunerea legislativă pentru abrogarea OUG 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, cu modificările și completările ulterioare, republicată, răspunde unei necesități publice puternice manifestate în ultima perioadă de conservare și apărare a valorilor naționale pe nedrept puse la index prin legea a cărei abrogare o solicităm.
Mai ales după modificarea ei prin Legea 217/2015, OUG 31/2002 a devenit un instrument de luptă împotriva martirilor comunismului, acuzați, la fel ca pe vremea tribunalelor staliniste, de a fi ”legionari” doar pentru a putea fi interziși. Nume de referință ale culturii române au căzut astfel din nou sub lovitura unei legi totalitare care a oripilat opinia publică și care a născut revolta unor intelectuali contemporani remarcabili.
De fapt, OUG 31/2012, cu modificările și completările ulterioare, republicată, a devenit un act de distrugere a istoriei și culturii române. Până și Răscoala de la 1907 a ajuns să fie acuzată de antisemitism, așadar, conform actualei legi, nu mai avem voie să deplângem uciderea țăranilor înfometați care au pornit să își caute dreptatea! Susținătorii actualei legi au dispus ca numele de Petre Țuțea să nu mai fie permis pentru a denumi străzi, iar aberațiile de acest fel vor continua. În schimb, Wass Albert figurează fără probleme ca denumire de școli în România, iar monumentele criminalilor de război horthyști tronează nederanjate de nimeni în Transilvania care a suferit ocupația și crimele politicii maghiare din al doilea război mondial!
În aceste condiții, este clar că legea a cărei abrogare o propunem, în ciuda bunelor intenții pe care și le declară, urmărește doar distrugerea culturii române, în timp ce tolerează cu nonșalanță adevărații criminali din istoria recentă a României. În plus, felul în care legea 217/2015 a modificat OUG 31/2002 vine să anihileze aspirațiile naționale de suveranitate tot mai firești astăzi, pe fondul eșecurilor tot mai stridente ale proiectului european, prin aruncarea în derizoriu și chiar în zona interdicției a eforturilor culturale din perioada modernă a României. De fapt, prin această lege ni se impune de facto acceptarea şi asumarea tuturor ororilor și injustiției din perioada comunistă cu care nu putem fi de acord astăzi ca stat democratic.
În forma actuală, legea nu mai poate fi amendată sau îmbunătățită, premiza ei de bază fiind de a arunca oprobiul asupra unei întregi perioade din istoria recentă a României care cuprinde, așa cum am arătat anterior, și Răscoala de la 1907, dar și opera poetului național Mihai Eminescu! În același timp, organizațiile horthyste maghiare proliferează pe teritoriul României, actuala lege fiind inutilă dacă nu rezolvă această problemă!
În sprijinul abrogării OUG 31/2002 citez și opinia avizată a doamnei Lucia Hossu Longin, realizatoarea ”Memorialului Durerii”, pe această temă:
”1.Un fan al Memorialului ma întreabă pe Facebook de ce nu reacţionez la Legea antilegionară. Din mai multe motive, cel mai important fiind acela că această lege este, după opinia mea, un produs al unor minţi rătăcite, care, fără să le oblige nimeni, se întorc la o legislaţie stalinistă, represivă. Prima întrebare este: unde văd aceşti domni iniţiatori ai legii recrudescenţa fenomenelor fasciste, legionare, rasiste, în România?
Că se mai adună câţiva bătrâni legionari şi îşi comemorează morţii din închisori reprezintă un pericol pentru societate? Că un partid înfiinţat legal mai oferă imaginea stridentă a unor tineri care practică salutul legionar? Nimeni nu-i urmează. Dar România a suportat 50 de ani de teroare comunistă şi trei luni doar (noiembrie-ianuarie 1941) de regim legionar. Ce incriminăm cu această lege? Teroarea comunistă, aşa cum ar fi normal? Nu! Ci teroarea legionară, care aşa cum ştim a durat un interval scurt de timp şi autorii ei şi au primit judecata. Nu şi-au primit-o în niciun fel cerberii comunişti, vinovaţi pentru peste 2.000.000 de oameni exterminaţi în închisori.
2. Bazându-se pe sentinţele anilor 1945-1960 date de tribunalele poporului, recunoscându-le „viabilitatea”, iniţiatorii Legii nu fac decât să confirme opera neagră a Securităţii, să se aşeze în umbra acesteia, să o legitimeze că ar fi îndeplinit o misiune „patriotică”. Băieţii aceia cu ochi albaştri au ucis în munţi, în închisori, în câmpuri de execuţie pe baza unor sentinţe fabricate şi acum aceste sentinţe devin din nou legale!
Actul legislativ e de o asemenea gravitate încât nicio poruncă de aliniere la legislaţia europeană nu îl poate salva. Actul legislativ este la fel de nociv cum a fost şi sistemul comunist. O uriaşă oroare pe care în anul 2006 România a condamnat-o ca fiind ilegitimă şi criminală.
3. Cine a cercetat dosare la CNSAS a observat, ceea ce le scapă iniţiatorilor Legii, pe care nu prea i-a văzut nimeni în sălile de studiu, că, pentru a reţine, a tortura şi a condamna, Securitatea şi justiţia comunistă foloseau, pentru 80% din cazuri, eticheta de legionar, fascist. Chiar dacă nicio probă nu susţinea vinovăţia.
Într-o dispută publică pe care am avut-o cu reprezentanţi ai Institutului Elie Wiesel, am oferit statistici, cifre, extrase din dosarele operative ale Securităţii, în care rezistenţa anticomunistă românească din munţi, spre exemplu, avea în componenţa ei ţărani, foşti ofiţeri deblocaţi, preoţi, studenţi, din toate partidele politice, ponderea elementelor cu afinităţi legionare fiind de 5%.
4. Protagoniştii filmelor mele majoritatea nu mai trăiesc, nu pot să fie atinşi de vendeta joasă cuprinsă în această lege. Dar memoria lor va avea de suferit. Niciunul dintre ei n-a contestat suferinţele din Holocaust şi, fireşte, suferinţele din gulagul comunist. În acelaşi timp, nimeni nu ne poate îngrădi dreptul la informaţie, la cercetare, la cunoaştere. Legea nu slujeşte democraţia, ci o subminează.
5. Decenii de-a randul ne-a fost interzis accesul la istorie, la adevăr. Anul 1989 a ridicat toate barierele, toate cenzurile. Şi acum se vrea o întoarcere înapoi la cărţi interzise, texte interzise, biografii interzise, la poliţia politică a anilor ’50 care ar urma să ne spioneze internetul şi declaraţiile”.

Decretul de promulgare a Legii privind pensiile militare de stat a fost semnat joi de președintele Klaus Iohannis. Anunțul a fost făcut de Adminstrația Prezidențială.

Actul normativ a fost adoptat la data de 30 iunie de Camera Deputaților și prevede că baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media tuturor veniturilor brute realizate în șase luni consecutive, din ultimii cinci ani de activitate.

Potrivit legii, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art.3 lit.a)—c). La media obținută se adaugă un spor de până la 15% în condițiile stabilite prin ordin comun al conducătorilor instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale.

Actul normativ prevede totodată că au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, care au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă, au o vechime efectivă de cel puțin 25 de ani, din care cel puțin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.

Președintele Iohannis a mai promulgat Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2014 pentru modificarea și completarea Art. 10 din Legea nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe și Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, Legea privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, potrivit unui anunț făcut de Administraţia Prezidenţială. 

Legea privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente modifică regulile de alegere a senatorilor și deputaților și, totodată, conferă Autorității Electorale Permanente (AEP) atribuții sporite atât în perioadele electorale, cât și în cele dintre alegeri.

Cea mai importantă modificare a actului normativ este aceea că senatorii și deputații vor fi aleși prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale. Astfel, proiectul de lege privind alegerile parlamentare prevede că alegerile vor fi pe liste parlamentare, cu prag electoral de 5%, iar norma de reprezentare să fie un deputat la 73.000 locuitori şi un senator la 168.000 locuitori. Potrivit acestei norme de reprezentare, ar urma să fie 308 deputaţi, cărora li se adaugă cei 18 deputaţi ai minorităţilor, 134 de senatori şi numai șase parlamentari de diaspora (doi senatori şi patru deputaţi, menţinându-se numărul actual al celor care îi reprezintă pe românii din străinătate).

În anul 2012, la ultimele alegeri parlamentare, au fost aleși 412 deputați și 176 de senatori. Alegerile s-au făcut în baza votului uninominal prin compensare, introdus în 2008, sistem care prevede că intră direct în Parlament candidatul care a câştigat 50% plus unu din voturile exprimate în colegiu, la care se adaugă un sistem de redistribuire a mandatelor, în funcţie de procentele obţinute de partide la nivel naţional.

Totodată, Legea introduce o facilitate specială pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în altă țară: vor fi organizate secții de votare și în localitățile unde își au domiciliul sau reședința cel puțin 100 de alegători români, potrivit Registrului electoral.

Potrivit noii legi, Autoritatea Electorală Permanentă va fi cea care va comunica Ministerului Afacerilor Externe localitățile din străinătate în care trebuie să fie înființate secții de votare, precum și numărul acestora și va stabili, prin hotărâre, sediile secțiilor de votare, cu avizul MAE.

O altă noutate a noului act normativ o reprezintă înființarea Corpului experților electorali. ”Este vorba despre o bază de date ce cuprinde persoanele care pot deveni președinți ai birourilor electorale ale secțiilor de votare sau locțiitori ai acestora, înființată, gestionată și actualizată de Autoritatea Electorală Permanentă. Admiterea în corpul experților electorali se face pe baza avizului favorabil acordat de AEP”, se precizează într-un comunicat transmis de AEP.

Pirn intrarea în vigoare a legii promulgate de Iohannis, se revine practic la sistemul electoral practicat până în 2008. Parlamentul a modificat şi legea alegerilor locale, astfel încât, în 2016, preşedinţii de consilii judeţene nu vor mai fi aleşi nici ei prin vot direct, uninominal, ci prin votul secret al majorităţii consilierilor, iar primarii vor fi aleşi într-un singur tur de scrutin.

sursa: agerpres.ro, realitatea.net

„Mâna întinsă care nu spune o poveste nu primeşte pomană” spune o replică celebră a marelui actor Gheorghe Dinică în filmul Filantropia.

Trecem zilnic pe lângă ei cei mai mulţi dintre noi îi privim cu desconsiderare, unii scapă câte un leu în palmele lor întinse în semn de rugă.

Pe unii îi cunoaştem de ani întregi şi uneori le aruncăm cîte un bănuţ, ei răspunzându-ne cu un “săru-mâna” şi un dat din ochi. Ei sunt cerşetorii din Alba Iulia foarte puţin dintre ei autohtoni, care populează străzile cu vad şi care, mulţi dintre ei, câştigă mai mult decât un albaiulian ce lucrează cinstit, cu un salariu mediu pe economie.

În ultima perioadă în zona centrală a municipiului Alba Iulia, în preajma sediului Evidenţei Populaţiei şi cafenelele din zonă, două personaje imploră milă şi primesc de cele mai multe ori de la trecători bani. Bani pe care aceştia îi folosesc pentru băutură şi ţigări cum i-am văzut de multe ori eu şi foarte mulţi cunoscuţi.

În cazul în care nu primesc bani sau ţigări de multe ori aceştiA îi jignesc pe trecători de parcă am avea obligaţia de a le da bani.

Un caz aparte îl constituie o femeie de aproximativ 30 de ani care zilnic apelează la mila trecătorilor folosindu-şi copiii. La apariţia oamenilor legii aceştia dispar ca potârnichiile şi revin după ce poliţiştii pleacă.
Aceşti cerşetori au transformat această indeletnicire la rang de meserie şi cu permisiunea legii.

Ce spune Legea

Din păcate şi legea românească este permisivă. Cerşetorii nu mai pot fi pedepsiţi cu închisoarea, potrivit modificărilor aduse Codului Penal, care au intrat în vigoare începând cu 1 februarie.
Vechea reglementare prevedea că persoanele care pot munci, dar prefera să le ceară bani trecătorilor ar putea ajunge după gratii, iar pedepsele variau între o lună şi trei ani de închisoare.
„Fapta persoanei care, având capacitatea de a munci, apelează în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 ani”, se preciza în art. 326 din vechiul Cod Penal, care nu se mai regăseşte printre noile reglementări.
În schimb, prevederile recente se referă la cei care exploatează minori sau persoane cu dizabilităţi, punându-i pe aceştia să practice cerşetoria. Ei riscă să fie amendaţi sau chiar să fie condamnaţi la închisoare, cu pedepse între şase luni şi trei ani.
„Fapta persoanei care determină un minor sau o persoană cu dizabilităţi fizice ori psihice să apeleze în mod repetat la mila publicului pentru a cere ajutor material sau beneficiază de foloase patrimoniale de pe urma acestei activităţi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”, se arată în art. 215 din noul Cod Penal, care se referă la exploatarea cerşetoriei.
De asemenea, dacă fapta este săvârşită de „un părinte, tutore, curator ori de către cel care are în îngrijire persoană care cerşeşte” sau „prin constrângere”, aceasta se pedespseste cu închisoarea de la unu la cinci ani.

Deputaţii au împuşcat legea vânătorii. victime: dreptul de proprietate privată şi „fondul cinegetic”!
“omul a fost prima dată vânător şi apoi agricultor şi în final a devenit şi politician” – un deputat la tribuna Camerei – 25.02.2015

“un vânător poate să meargă în poligon să tragă cu arma: acesta este aspectul sportiv. Restul, ceea ce practică în pădure, este controlul biodiversităţii” – alt deputat, tot la tribuna Camerei – 25.02.2015

Pentru modificarea Legii vânătorii s-au aliat toţi deputaţii în ţarcul interesului vânătoresc şi, cu o demagogie specifică corpului nostru politic, au făcut un “act cultural” pentru animalele sălbatice, trăgând 303 voturi pentru, numai 11 deputaţi votând împotrivă.

S-au remarcat, la acest măcel al proprietăţii private şi al principiilor de drept trasate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului:

• secretarul de stat pentru păduri, domnul Dan Popescu, care a considerat că:
• “forma care va fi adoptată va conduce la o protecţie eficientă şi reală a faunei cinegetice”;
• domnul Kelemen Atilla-Béla-László, deputat UDMR:
• “multe specii de vânat există astăzi numai datorită protecţiei date de vânători, fiindcă vânătorul este un principal factor de protejare a vânatului”;
• “cine crede că vânătoarea este numai actul de împuşcare a vănatului, după unii care folosesc un termen, ucidere, se înşeală amarnic (…) vânătoarea înseamnă foşnet de pădure şi goana după vânat, dar mai mult foşnet de pădure”;
• este o lege “a convieţuirii tagmei vânătorilor cu cei care nu sunt vânători, aici mă refer că această lege apăsat vorbeşte şi de interesul proprietarilor” (?!?);
• domnul Bogdan Niculescu Duvăz, deputat PSD:
• vânătoarea “este o parte a culturii unui popor”;
• “îmi pare rău că nu sunt în uniforma [de vânător] să vorbesc de la această tribună”;
• “este oarecum nepotrivit să luăm şi să aplicăm o sumă de directive europene emise de ţări care nu mai au vânat (…) şi care impun anumite reguli care nu sunt proprii”;
• domnul Daea Petre, deputat PSD:
• “interesul şi pasiunea au prins grai juridic, aducând în plen un act normativ echilibrat, bine construit”;

Felicitări, de această dată, doamnei Lucia-Ana Varga şi domnului Gheorghe Tinel, singurii deputaţi care au susţinut că prevederile actului normativ încalcă dreptul de proprietate privată!

Noua reglementare a vânătorii goleşte de conţinut noţiunea de proprietate privată. În vechea reglementare, art. 4 alin. (1) stabilea că “nimeni nu are dreptul de a vâna pe terenul proprietatea altuia fără a avea asupra sa autorizaţia de vânătoare, care dovedeşte, în condiţiile prezentei legi, consimţământul proprietarului, al asociaţiei de proprietari sau al celui mandatat de aceştia în acest scop”. După votul din 25.02.2015, art. 4 alin. (1) se transformă: “nimeni nu are dreptul de a vâna pe terenul proprietatea altuia fără a avea asupra sa autorizaţia de vânătoare, care acordă un drept de servitute vânătorului, în condiţiile prezentei legi, la vânatul localizat pe respectiva proprietate”. Termenul contractului de gestiune devine 16 ani [art. 9 alin. 1], iar actualilor gestionari ai fondurilor de vânătoare li se stabileşte un drept de încredinţare directă a fondurilor administrate în prezent. Proprietarilor de păduri şi păşuni li se stabilesc noi obligaţii:

• să permită amplasarea gratuită a instalaţiilor vânătoreşti temporare [art. 15 alin. (72)];
• să ia măsurile prevăzute de lege pentru protecţia faunei cinegetice şi a mediului său de viaţă [art. 15 alin. (8)];
• să nu deranjeze exemplarele de faună nici măcar în scopul fotografierii sau filmării.

Desigur, pentru deputaţii României, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului este “nepotrivită”, reprezentând “reguli care nu sunt proprii”. În hotărârea Chassagnou şi alţii c. Franţei din 29 aprilie 1999 (nr. 25088/94, 28331/95 şi 28443/95) CEDO a constatat că, în condiţiile în care reclamanţii nu doreau să participe la vânătoare, erau nevoiţi să suporte prezenţa pe terenurile lor a unei mulţimi de vânători şi câini, fapt ce constituie o ingerinţă în dreptul de proprietate asupra terenului, care presupune şi dreptul de a-l folosi în mod liber. Deciziile Baudinière şi Vauzelle contra Franţei din 6 decembrie 2007 (nr. 25708/03 şi 25719/03), Piippo contra Suediei (70518/01, 21 martie 2006) şi Nilsson contra Suediei (11811/05, 26 februarie 2008), precum şi hotărârile Schneider contra Luxemburg (nr. 2113/04, 10 iulie 2007, paragrafele 51 şi 82) şi Herrmann contra Germaniei [GC] (nr. 9300/07, 26 iunie 2012, paragraful 93), reprezintă noi cazuri de aplicare a jurisprudenţei stabilite prin hotărârea din cauza Chassagnou şi alţii c. Franţei, confirmând temelia unei poziţii constante a instanţei europene cu privire la problema respectului opţiunii de conştiinţă a proprietarilor funciari care se opun activităţii de vânătoare. Federaţia Nostra Silva va iniţia un demers pentru a afla câţi vânători sunt printre cei 303 deputaţi care au votat modificarea Legii vânătorii, urmând a sesiza Ministerul Public cu privire la săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 301 Cod penal. Pentru alţi deputaţi, dintre cei care au afirmat că:

• vânătoarea este un act cultural;
• vânătoarea este foşnet de pădure;
• omul a fost prima dată vânător şi apoi agricultor şi în final a devenit şi politician;
• un vânător poate să meargă în poligon să tragă cu arma: acesta este aspectul sportiv – restul, ceea ce practică în pădure, este controlul biodiversităţii;
Sesizăm românii cu drept de vot şi partidele: nu mai trimiteţi prostia şi demagogia cronică în Parlamentul României!

av. Bogdan Ioan TUDOR TODORAN

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook