Tags Posts tagged with "Jandarmeria"

Jandarmeria

jandarmi2Inspectoratul de Jandarmi Județean ”Avram Iancu” Alba organizează concurs pentru ocuparea, din sursă externă, a postului vacant de execuție de ofițer specialist I, în cadrul compartimentului Administrare Patrimoniu Imobiliar și Protecția Mediului din cadrul Serviciului Logistic.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare şi ale Ordinului M.A.I. nr.177/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile militare ale M.A.I, ambele cu modificările şi completările ulterioare, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean ,,Avram Iancu”Alba, organizează concurs, prin încadrare directă, de ocupare a postului vacant de execuţie ofiţer specialist I, la compartimentul Administrare patrimoniu imobiliar şi protecţia mediului, din cadrul Serviciului Logistic, prevăzut la poziţia 77/a din statul de organizare al unităţii.

Pot participa la concurs, persoanele care îndeplinesc cumulativ, condiţiile legale, criteriile specifice şi cerinţele pentru participarea la concurs, astfel:

I. Condiţiile legale sunt următoarele:
a) să aibă cetăţenia română şi domiciliul în România;
b) să cunoască limba română, scris şi vorbit;
c) să aibă capacitate deplină de exerciţiu;
d) să fie apţi din punct de vedere medical, fizic şi psihologic;
e) să aibă vârsta de minimum 18 ani împliniţi;
f) să aibă un comportament corespunzător cerinţelor de conduită admise şi practicate în societate;
g) să nu aibă antecedente penale, cu excepţia situaţiei când a intervenit reabilitarea;
h) să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni;
i) să nu fi fost destituiţi dintr-o funcţie publică sau să nu le fi încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare în ultimii 7 ani;
j) să nu fi desfăşurat activităţi de poliţie politică, astfel cum sunt definite prin lege;
k) să îndeplinească condiţiile de ocupare prevăzute în fişa postului.
Aptitudinea/inaptitudinea prevăzută la lit. d) se constată de structurile de specialitate ale MAI, printr-o examinare medicală şi evaluare psihologică, potrivit reglementărilor specifice în domeniu.
În situaţia în care se constată inaptitudinea pentru oricare dintre situaţii, procedura de recrutare încetează pentru candidatul respectiv.
Evaluarea psihologică se susţine înaintea examinării medicale, la o dată ce va fi comunicată candidaţilor, prin publicare pe internet. Lista candidaţilor declaraţi inapt la evaluarea psihologică va fi publicată pe internet.
De asemenea, anunţarea candidaţilor pentru deschiderea fişei medicale-tip de încadrare în MAI se va face tot prin publicare pe pagina de internet.

II. Criterii specifice:

A. Candidaţii recrutaţi în vederea încadrării directe care intenţionează să dobândească statutul de cadru militar trebuie să îndeplinească şi următoarele criterii specifice:
a) nu au semne particulare evidente sau tatuaje neacoperite de vestimentaţie, în ţinuta de vară;
b) prin încadrare, potrivit vechimii în specialitatea dobândită pe timpul studiilor, raportat la atribuţiile din fişa postului şi la stagiile minime în grad, nu dobândesc grade militare mai mari decât gradele militare maxime ale posturilor pentru care s-a organizat concurs.
Verificarea cerinţelor prevăzute la lit. a) se realizează cu ocazia examinării medicale.

B) Cadrele militare în rezervă pot participa la concurs, dacă îndeplinesc şi următoarele criterii specifice:
a) nu au fost trecute în rezervă în condiţiile art. 85 lit. a), d), i), j), k) sau ale art. 87 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare;
b) nu au semne particulare evidente sau tatuaje neacoperite de vestimentaţie, în ţinuta de vară;
c) prin încadrare, potrivit vechimii în specialitatea dobândită pe timpul studiilor, raportat la atribuţiile din fişa postului şi la stagiile minime în grad, nu dobândesc grade militare mai mari decât gradele militare maxime ale posturilor pentru care s-a organizat concurs.
d) sunt confirmate în arme şi specialităţi militare corespunzătoare funcţiilor pentru care se organizează concurs.
Verificarea cerinţei prevăzute la lit. b) se realizează cu ocazia examinării medicale.
Persoanele care au dobândit grade militare în rezervă ca urmare a îndeplinirii serviciului militar, participării la convocări de pregătire sau în urma concentrării, şi nu au avut calitatea de cadru militar în activitate în unităţi ale MAI, nu fac obiectul recrutării în vederea rechemării în activitate pe timp de pace.
Candidatul declarat „admis” la concurs nu trebuie să aibă calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizaţii cu caracter politic.

C) Maiştrii militari şi subofiţerii care au absolvit studii superioare pot participa la concurs, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) îndeplinesc cerinţele de ocupare a postului prevăzute la cap. III al prezentului anunţ;
b) sunt declaraţi „apt” la evaluarea psihologică organizată în acest scop;
c) nu sunt cercetaţi disciplinar sau nu se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare;
d) nu sunt puşi la dispoziţie ori suspendaţi din funcţie în condiţiile art. 17 alin. (2) şi art. 21 lit. a) şi b) din anexa nr. 7 la Ordinul M.A.I. nr. 177/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile militare ale M.A.I. ;
e) au obţinut calificativul de cel puţin „foarte bun” la ultimele două aprecieri anuale de serviciu.
III. Cerinţele postului:
– să aibă studii universitare de licenţă (ciclul I de studii universitare sau studii universitare de lungă durată, cu diplomă de licenţă sau echivalentă) cuprinse în unul din domeniile din ramura de stiință:
1. Inginerie civilă, în unul din domeniile de licență (DL):
a) Inginerie civilă – cu toate specializările (S) aferente;
b) Ingineria instalațiilor – specializarea (S): instalații pentru construcții;
c) Inginerie și management – specializarea (S): inginerie economică în construcții.
2. Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică, în domeniul de licență (DL): Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică- specializarea (S): managementul organizaţiei.
– autorizaţii speciale pentru exercitarea atribuţiilor:
– autorizaţie de responsabil cu urmărirea comportării în timp a construcţiilor după încadrarea pe funcție;
– avizul tehnic de specialitate, conform I.M.A.I. nr. 664/2008, după încadrarea pe funcție;
– perioada pentru acomodarea la cerinţele postului: – 6 luni
– autorizaţie de acces la informaţii clasificate secrete de stat, nivel de secretizare secret după numirea pe funcţie. În situaţia în care, ulterior numirii în funcţie, cadrul militar nu obţine autorizaţia, acesta este eliberat din funcţie şi pus la dispoziţie în condiţiile legii.

Cererea de participare la concurs, însoţită de copii ale diplomelor/certificatelor care să ateste studiile/cursurile absolvite , copia actului de identitate, curriculum vitae, consimţământul candidatului pentru eliberarea extrasului de pe cazier și declarația din care să reiasă dacă, în ultimele 6 luni au fost evaluați psihologic în același scop, precum și rezultatul acestei evaluări (conform modelelor ataşate), va fi adresată inspectorului şef al I.J.J. Alba şi va fi depusă personal la sediul I.J.J. Alba, str. Alexandru Ioan Cuza, nr. 18, din municipiul Alba Iulia, judeţul Alba în perioada 03.01.2018-16.01.2018 în zilele de luni-vineri între orele 08.30-15.30.

Dosarul de recrutare se va depune personal până la data de 23.02.2018 ora 15.30, la sediul I.J.J. Alba, str. Alexandru Ioan Cuza, nr. 18, din municipiul Alba Iulia, judeţul Alba şi va cuprinde următoarele documente:

A) Pentru candidaţii recrutaţi în vederea încadrării directe care intenţionează să dobândească statutul de cadru militar şi pentru cadrele militare în rezervă:
a) cererea de înscriere şi CV;
b) copii ale documentelor care atestă nivelul şi specializarea studiilor impuse de cerinţele postului;2
c) copii ale actului de identitate, carnetului de muncă/certificatului stagiu de cotizare şi/sau altor documente doveditoare care să ateste vechimea în muncă şi, dacă este cazul, ale livretului militar;
d) copii ale certificatului de naştere al candidatului, soţului/soţiei şi fiecărui copil, ale certificatului de căsătorie, precum şi, după caz, ale hotărârilor judecătoreşti privind starea civilă;
e) autobiografia şi tabelul nominal cu rudele candidatului şi soţul/soţia candidatului;
f) cazierul judiciar;
g) o fotografie color 9×12 cm;
h) fişa medicală-tip de încadrare în MAI;
i) declaraţia de confirmare a cunoaşterii şi acceptării condiţiilor de recrutare;
j) dosar- plic.

B) Dosarul de recrutare în vederea participării maiştrilor militari/subofiţerilor la concurs, conţine următoarele documente:
a) cererea de înscriere şi CV;
b) copii ale documentelor care atestă nivelul şi specializarea studiilor impuse de cerinţele postului; 2
c) copii ale actului de identitate, carnetului de muncă/certificatului stagiu de cotizare şi/sau altor documente doveditoare care să ateste vechimea în muncă3 şi, dacă este cazul, livretului militar;
d) copii ale certificatului de naştere al candidatului, soţului/soţiei şi fiecărui copil, ale certificatului de căsătorie, precum şi, după caz, ale hotărârilor judecătoreşti privind starea civilă;
e) declaraţia de confirmare a cunoaşterii şi acceptării condiţiilor de recrutare;
f) adeverinţe emise de unitatea din care face parte candidatul din care să rezulte:
– nivelul de acces la informaţii clasificate la care este avizat şi perioada de valabilitate;
– dacă este cercetat disciplinar, dacă se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare sau dacă este pus la dispoziţie în condiţiile art. 17 alin. (2) din anexa nr. 7 la O.m.a.i. nr. 177/2016.
– calificativul obţinut la ultimele două aprecieri anuale de serviciu.
g) adeverinţă care conţine rezultatul ultimului examen medical de bilanţ eliberată de medicul de unitate;
h) dosar- plic.

Copiile documentelor care fac parte din dosarul de recrutare se realizează de lucrătorii de resurse umane, se certifică pentru conformitate şi se semnează de persoana desemnată şi de candidat. Originalul documentelor prezentate se restituie candidatului după realizarea copiilor.
Documentele care fac parte din dosarul de recrutare pot fi depuse şi în copie legalizată, situaţie în care activităţile prevăzute la alineatul precedent nu se mai realizează.
Relaţii suplimentare privind organizarea şi desfăşurarea concursului, pot fi obţinute de la Serviciul Resurse Umane din Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Alba, telefon: 0258/812318, interior 24571 şi 24535, fax 0258/811926, de luni până vineri, între orele 08.30-15.30.
Candidaţii vor fi planificaţi pentru evaluarea psihologică specifică prin grija Serviciul Resurse Umane din Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Alba.
La concurs pot participa numai candidaţii care îndeplinesc condiţiile legale, criteriile specifice de recrutare, condiţiile de ocupare prevăzute în fişa postului, respectiv cei ale căror dosare de recrutare sunt complete, corect întocmite şi depuse în termenul prevăzut în prezentul anunţ.

IV. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA
– în vederea ocupării prin concurs sau examen, după caz, prin încadrare directă, a postului vacant de execuţie ofiţer specialist I, la compartimentul Administrare patrimoniu imobiliar şi protecţia mediului, din cadrul Serviciului Logistic, prevăzut la (poziţia 77/a) din statul de organizare al I.J.J. Alba.

A. TEMATICA
1. Organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române;
2. Drepturile și obligațiile personalului Jandarmeriei Române;
3. Îndatoririle și drepturile cadrelor militare;
4. Trecerea în rezervă sau direct în retragere a cadrelor militare;
5. Răspunderea materială a militarilor;
6. Organizarea și desfășurarea achizițiilor publice de bunuri și servicii de către unitățile M.A.I.;
7. Atribuirea contractelor de achiziție publică de către unitățile M.A.I.;
8. Scoaterea din funcțiune, valorificarea și casarea bunurilor din unitățile M.A.I.;
9. Organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului în unităţile M.A.I.;
10. Protecția informațiilor clasificate în instituțiile M.A.I.;
11. Autorizarea executării lucrărilor de construcții;
12. Recepția lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente acestora;
13. Asigurarea tehnică a construcțiilor aflate în administrarea M.A.I.;
14. Normele de stabilire a parametrilor necesari desfășurării activității în spațiile M.A.I.;
15. Organizarea cadastrului pentru structurile M.A.I.;
16. Elaborarea și conținutul documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor de investiții;
17. Organizarea activității de protecție a mediului în unitățile M.A.I.

B . BIBLIOGRAFIA:
1. Legea nr. 550 din 21 noiembrie 2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, cu modificările şi completările ulterioare;
2. Legea nr. 80 din 11 iulie 1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare;
3. Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor;
4. Instrucțiunile M.A.I. nr. 114 din 22.07.2013 privind răspunderea materială a personalului pentru pagubele produse Ministerului Afacerilor Interne;
5. Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice;
6. Hotărârea Guvernului nr. 395 din 02.02.2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice;
7. Hotărârea Guvernului nr. 81 din 23.01.2003 privind organizarea și desfășurarea procedurilor pentru valorificarea bunurilor scoase din funcțiune, precum și a celor scoase din rezervele proprii, aflate în administrarea M.A.I.;
8. Instrucțiunile M.A.I. nr. 167 din 30 iulie 2009 privind scoaterea din funcțiune, valorificarea și casarea bunurilor în unitățile Ministerului Administrației și Internelor;
9. Ordinul M.F.P. nr. 2.861 din 9 octombrie 2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii;
10. Ordinul nr. 231 din 25 septembrie 2012 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și efectuarea inventarierii patrimoniului în unitățile Ministerului Administrației și Internelor;
11. Hotărârea nr. 585 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România;
12. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 114 din 21.12.2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității;
13. Legea nr. 10 din 18.01.1995 privind calitatea în construcții;
14. Legea nr. 50 din 29.07.1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată (Capitolul I);
15. H.G. nr. 343 din 18 mai 2017 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora;
16. Instrucţiuni M.A.I. nr. 664 din 28.11.2008 privind normele de asigurare tehnică a construcţiilor aflate în administrarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;
17. Ordinul M.A.I. nr. 633 din 10.10.2008 privind normele de stabilire a parametrilor necesari desfășurării activității în spațiile M.A.I.;
18. Instrucțiunile M.A.I. nr. 549 din 18.07.2008 privind organizarea cadastrului pentru structurile M.I.R.A.;
19. Hotărâre nr. 907 din 29 noiembrie 2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice;
20. Ordin nr. 140 din 30 octombrie 2015 privind organizarea, coordonarea și controlul activității de protecție a mediului în unitățile M.A.I. (Capitolele II, III și V).
* Se studiază legislaţia actualizată, cu toate evenimentele legislative intervenite.

V. Graficul şi locul desfăşurării concursului :
– depunerea cererilor de înscriere la concurs până la data de: – 16.01.2018, ora 15.30
– depunerea dosarelor de recrutare în volum complet până la data de: – 23.02.2018, ora 15.30
– verificarea corectitudinii întocmirii dosarelor de recrutare a candidaţilor:
26.02.2018-01.03.2018.
– concursul va avea loc la sediul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Alba din municipiul Alba Iulia str. Alexandru Ioan Cuza nr. 18, la data de 09.03.2018, începând cu ora 14.00, unica probă de concurs constând într-un test scris tip grilă, care se înregistrează audio şi/sau video, conform dispoziţiilor art. 24 din Anexa nr. 3 la Ordinul M.A.I. nr. 177/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile militare ale Ministerului Afacerilor Interne.
– Depunerea contestaţiilor : – 24 de ore de la afişarea rezultatelor.

ATENŢIE ! Candidaţii pot contesta numai notele la propriile lucrări. Nota acordată după contestaţie rămâne definitivă.

– Afişarea rezultatelor eventualelor contestaţii: în termen de maxim 2 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere.
– Afişarea tabelului cu rezultatele finale ale concursului: în funcţie de existenţa/inexistenţa unor eventuale contestaţii, la expirarea termenului de depunere/soluţionare a acestora.
Aprecierea rezultatelor finale ale probei de concurs se face cu note de la 1 la 10.
Nota de promovare a probei de concurs este de minimum 7,00. În situaţia în care mai mulţi candidaţi au aceeaşi notă la testul scris, departajarea candidaţilor se realizează pe baza rezultatelor obţinute în urma susţinerii unui interviu pe subiecte profesionale.
Candidaţii vor avea obligatoriu asupra lor la susţinerea testului scris, actul de identitate precum şi un pix / stilou de culoare albastră (nu vor avea voie cu materiale documentare, dicţionare, notiţe, însemnări, precum şi cu orice alte mijloace de calcul sau comunicare). Nu se admit pixuri / stilouri care permit ştergerea şi rescrierea. Fraudele, precum şi tentativele de săvârşire a acestora se sancţionează prin eliminarea din concurs a candidatului / candidaţilor în cauză.

Anunţul este publicat pe site-ul instituţiei, www.jandarmeriaalba.ro şi afişat la avizierul unităţii începând cu data de 29.12.2017.

Jandarmeria Alba şi-a prezentat activitatea pe care a desfăşurat-o în anul 2015. Misiunile executate de instituţie au crescut cu peste 22 % faţă de anul 2014, cea mai importantă creştere – peste 33% – fiind înregistrată în cazul intervenţiilor pentru soluţionarea apelurilor la 112.

Marţi, 12 ianuarie a.c., în prezenţa prefectului Judeţului Alba, domnul Gheorghe Feneşer şi a Adjunctului Inspectorului General al Jandarmeriei Române, domnul colonel dr. Robert – Iulian Vîţă, s-a desfăşurat evaluarea activităţii desfăşurate de Inspectoratul de Jandarmi Judeţean “ Avram Iancu ” Alba în anul 2015.

Activitatea a fost condusă de domnul colonel Felician Itu, Inspectorul şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean “Avram Iancu” Alba şi a evidenţiat rezultatele obţinute, greutăţile întâmpinate şi modul de rezolvare a acestora, conturând totodată şi principalele direcţii de acţiune pentru anul 2016. Evenimentul a avut loc la Casa de Cultură a Sindicatelor Alba Iulia, în prezenţa cadrelor inspectoratului precum şi a invitaţilor din partea altor componente a Sistemului Naţional de Ordine şi Siguranţă Publică.

Potrivit documentelor de bilanţ, anul 2015 a reprezentat pentru Jandarmeria Alba o perioadă de perfecţionare determinată de dinamica accentuată a fenomenelor sociale ce au avut loc în zona de responsabilitate, concomitent cu eficientizarea activităţilor şi misiunilor destinate creşterii gradului de siguranţă al cetăţenilor şi creşterii încrederii acestora în acţiunile efectivelor inspectoratului. Totodată, 2015 a însemnat pentru Jandarmeria Alba şi un an al perfecţionării organizatorice, în cursul acestui an instituţia fiind reorganizată şi căpătând o structură mai fiabilă şi care realizează o mai bună acoperire a zonei de responsabilitate.

Asigurarea climatului de normalitate civică, de ordine şi siguranţă publică a reprezentat permanent o prioritate pentru Jandarmeria Alba care, prin structurile sale specializate, a căutat să identifice cele mai eficiente forme şi modalităţi de realizare a acestui obiectiv. Astfel, pe parcursul anului 2015 au fost documentate, organizate şi executate aproximativ 8000 misiuni în domeniul asigurării, menţinerii şi restabilirii ordinii publice, independent sau în cooperare/colaborare cu alte instituţii, cu 22 % mai multe faţă de anul 2014.

Pe linia asigurării ordinii publice, obiectivul principal l-a constituit realizarea climatului de ordine şi siguranţă pe timpul desfăşurării manifestărilor şi adunărilor publice organizate în zona de competenţă precum şi prevenirea escaladării unor stări de tensiune şi transformarea acestora în acte de violenţă cu impact în spaţiul public.

Pe parcursul anului au fost organizate peste 450 misiuni de asigurare a ordinii publice, cu 25% mai multe faţă de anul precedent. Din totalul acestor misiuni, 60 % au fost organizate şi executate la manifestări culturale, 22 % la manifestări sportive, 9% la manifestări de protest şi 9% la alte manifestări.

Misiunile de asigurare a ordinii publice care au presupus un efort suplimentar pentru organizarea şi executarea lor au fost: Ziua Naţională a României, „Târgul de Fete” de pe Muntele Găina sau manifestările de protest organizate în municipiul Sebeş, unde a fost solicitat sprijinul Grupării de Jandarmi Mobile Tg. Mureş .

Prin eforturile de conştientizare depuse şi dialogul purtat permanent cu organizatori şi participanţii, s-a înţeles necesitatea desfăşurării acestor manifestări în cadrul legal existent, fiind depuse în majoritatea cazurilor cereri de avizare la nivelul primăriilor. Eficienţa misiunilor de asigurare a ordinii publice reiese din faptul că toate aceste manifestări s-au desfăşurat în bune condiţii, fără a se înregistra disfuncţionalităţi sau incidente.

Un alt obiectiv important l-a constituit pregătirea structurilor specializate şi asigurarea operativităţii pentru restabilirea ordinii publice în zona de responsabilitate a inspectoratului. Atât la nivelul unităţii cât şi la subunităţile dislocate au funcţionat permanent echipe de intervenţie care au răspuns operativ solicitărilor cetăţenilor, pentru rezolvarea diferitelor probleme pe linia ordinii publice, marea majoritate fiind pentru aplanarea unor scandaluri sau conflicte de mică amploare. Astfel, pe parcursul anului, au fost executate un număr de 850 acţiuni de intervenţie la solicitări ,,112” înregistrându-se o creştere cu 33 % faţă de anul precedent. Menţionăm că în acest an efectivele inspectoratului nu au intervenit pentru restabilirea ordinii publice de mare amploare.

Pe linia executării misiunilor de asigurare a pazei şi protecţiei instituţionale, misiuni care ocupă o pondere importantă în activitatea instituţiei, s-a avut în vedere cunoaşterea şi aplicarea actelor normative incidente în materie şi gestionarea eficientă şi oportună a problematicii acestui gen de misiuni, având în vedere atât situaţia operativă existentă în zona de responsabilitate, cât şi dinamica adoptării şi intrării în vigoare a unor noi reglementări legale. Nu au fost înregistrate disfuncţionalităţi sau vulnerabilităţi ale dispozitivelor de pază şi protecţie, beneficiarii apreciind unanim profesionalismul efectivelor de jandarmi.

Situaţia infracţiunilor constatate de către jandarmi pe timpul executării misiunilor proprii, a crescut cu 1% faţă de anul 2014, mulţi dintre autorii acestor fapte de natură penală fiind cunoscuţi cu antecedente penale, sens în care procentajul trimiterilor în judecată a fost mai mare cu 2 % faţă de anul precedent. De asemenea, a crescut cu 9% numărul faptelor contravenţionale constatate de echipajele de jandarmerie, fiind aplicate peste 1350 de amenzi sau avertismente.

Printre priorităţile Jandarmeriei Alba în anul 2016 se numără eficientizarea modului de organizare şi executare a misiunilor de asigurare şi restabilire a ordinii publice, creşterea eficacităţii misiunilor de menţinere a ordinii publice precum şi a celor de salvare evacuare în mediul montan prin prezenţa activă în spaţiul public şi prin creşterea mobilităţii structurilor, eficientizarea misiunilor desfăşurate in cooperare/colaborare cu alte instituţii şi creşterea operativităţii unităţii în conformitate cu noile acte normative de linie în vederea garantării unui climat de siguranţă pentru toţi locuitorii judeţului Alba.

Invitaţii prezenţi la activitatea de evaluare au evidenţiat colaborarea foarte bună cu Jandarmeria Alba pe parcursul anului precedent şi au remarcat buna pregătire şi disponibilitatea dovedite de jandarmi pe timpul executării misiunilor în comun. În unanimitate au admis că rezultatele notabile obţinute anul trecut şi faptul că instituţia nu s-a confruntat cu evenimente deosebite se datorează profesionalismului personalului. Alături de poliţişti şi de celelalte instituţii cu atribuţii în asigurarea ordinii şi liniştii publice, jandarmii au contribuit la situarea judeţului Alba printre primele judeţe la nivel naţional în ceea ce priveşte siguranţa climatului de ordine şi securitate publică.

Aproximativ 1000 de elevi sunt aşteptaţi să vină alături de jandarmi în săptămâna “ Şcoala altfel: să ştii mai multe, sa fii mai bun!” . Activităţile vor avea loc în fiecare zi, în intervalul orar 10.00 – 12.00, la Casa de Cultură a Studenţilor Alba Iulia, cu sprijinul Instituţiei Prefectului – Judeţul Alba şi al Inspectoratului Şcolar Judeţean Alba

Potrivit unui protocol de colaborare încheiat de Jandarmeria Alba cu Instituţia Prefectului – Judeţul Alba şi cu Casa de Cultură a Studenţilor Alba Iulia – în beneficiul Inspectoratului Şcolar Judeţean Alba – în perioada 6 – 10 aprilie, sub egida “ Jandarmeria Alba şi Şcoala ”, vor fi organizate 5 activităţi informativ – educative. Acestea se vor alătura eforturilor făcute de alte instituţii pe segmentul de sprijinire a elevilor şi a profesorilor în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea faptelor antisociale şi în menţinerea unui climat de ordine şi linişte socială necesar desfăşurării în bune condiţii a procesului de învăţământ. Elevii şi personalul didactic vor fi informaţi cu privire la capacitatea Jandarmeriei Alba de a garanta respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, la modul activ în care jandarmii se implică în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor, precum şi referitor la tipurile de misiuni pe care le îndeplinesc pentru siguranţa locuitorilor judeţului Alba.

Potrivit estimării iniţiale, la aceste activităţi vor participa aproximativ 1000 de elevi de gimnaziu şi liceu care, în plus, vor avea şi ocazia să cunoască echipamentul şi armamentul din dotarea jandarmilor. Unităţile de învăţământ participante în proiect sunt următoarele: Şcoala Gimnaziala “ Ion Agârbiceanu” Alba Iulia, Şcoala Gimnaziala “ Vasile Goldiş” Alba Iulia, Şcoala Gimnaziala “ Mihai Eminescu” Alba Iulia, Colegiul Naţional “H.C.C.” Alba Iulia, Colegiul Tehnic “Apulum” Alba Iulia, Colegiul Tehnic “D. Pavel” Alba Iulia, Şcoala Gimnaziala “ A. Iancu” Alba Iulia, Liceul Sportiv Alba Iulia şi Colegiul Tehnic “A. Domşa” Alba Iulia

Este deja al patrulea an consecutiv în care Jandarmeria Alba desfăşoară aceste activităţi pe timpul programului naţional Şcoala altfel, iar rezultatul acestui demers, deşi dificil de cuantificat în momentul de faţă, va fi vizibil în timp şi se va reliefa în întărirea disciplinei în rândul elevilor, în instruirea lor în vederea recunoaşterii faptelor pedepsite de lege şi scăderea violenţei.

În acest an pe 1 aprilie Jandarmeria Română împlineşte 165 de ani de existenţă.

Pentru marcarea celor 165 de ani de existenţă a Jandarmeriei Române, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Alba a planificat o serie de activităţi sportive şi educative, multe dintre acestea fiind prevăzute a se desfăşura în contact direct cu cetăţenii.

Potrivit calendarului manifestărilor, la sfârşitul lunii trecute au demarat competiţii sportive pe timpul cărora jandarmii au posibilitatea de a-şi testa abilităţile fizice în diferite ramuri de sport – tenis de masă, tenis de câmp, fotbal, şah, table, skanderberg şi fotbal – tenis. Acestea vor continua pe întreg parcursul lunii martie şi se vor încheia în preziua aniversării Zilei Jandarmeriei Române.

Vineri, 3 aprilie, Jandarmeria Alba a pregătit a serie de activităţi care se vor desfăşura în spaţiul public, iar cei care vor dori să fie alături de jandarmi sunt invitaţi începând cu ora 10.30 în faţa Casei de Cultură a Sindicatelor din Municipiul Alba Iulia. Vor fi expuse echipamentele specifice de protecţie şi intervenţie, armamentul şi tehnica din dotare, iar Detaşamentul de Jandarmi Mobil şi Postul de Jandarmi Montan Şugag din structura instituţiei, în colaborare cu Serviciul Public Salvamont Alba din cadrul Consiliului Judeţean Alba vor prezenta câteva exerciţii demonstative. De asemenea, va fi organizată o demonstraţie de arte marţiale, având în vedere că printre jandarmi sunt numeroşi practicanţi ai acestui sport. Nu în ultimul rând, în foaierul Casei de Cultură a Sindicatelor va avea loc vernisajul expoziţiei “ Jandarmeria Alba în documentele vremii ”, demers realizat cu sprijinul Serviciului Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale.

Adresăm invitaţia tuturor cetăţenilor să participe la toate aceste activităţi şi apreciem că este un bun prilej pentru a cunoaşte domeniul de activitate al jandarmilor, de a se convinge de deschiderea faţă de societatea civilă şi, mai mult, de a se convinge că locul doi pe care îl ocupă Jandarmeria Română în ceea ce priveşte încrederea populaţiei în instituţiile executive ale statului este unul pe deplin meritat.

Jandarmeria Română se menţine pe locul doi în ceea ce priveşte încrederea populaţiei în instituţiile executive ale statului, cu un procent de 62,5% – încredere multă şi foarte multă, după Armată, care a obţinut un procent de 75%. Locul trei în încrederea românilor este ocupat de DNA, cu 58,9%.

La aceeaşi categorie a instituţiilor executive, pe locul patru se află SRI, cu o cotă de încredere de 48,8%, urmat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu un procent de 48,7%, BNR, cu 47.3%, SIE, cu 46,1%, Poliţie, cu 45,5% şi ANI, cu 42,2%.

În privinţa încrederii românilor în instituţiile sociale, pe primul loc se clasează Biserica, cu un procent de 64%, urmată de universităţi, cu 41,4% şi presă, cu 37%.
Dintre instituţiile internaţionale, de cea mai mare încredere se bucură NATO (55%), urmat de ONU (51,6%) şi UE (51,7).

Rezultatele au fost obţinute în urma celui mai recent sondaj de opinie pe bază de chestionar, efectuat în ţara noastră, în perioada 5-10 februarie a.c., de institutul INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul.

Istoricul Jandarmeriei Române

Momentul care marcheazã întemeierea Jandarmeriei Române a fost 3 aprilie 1850 când, printr-un ofis domnesc, domnitorul Grigore Alexandru Ghica a aprobat hotãrârea Divanului obştesc, semnând „Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi”.

Prin aceastã lege, s-a dat statut juridic armei Jandarmeriei şi i s-au stabilit principiile de organizare şi funcţionare. Ca urmare, legea prevedea cã Regimentul de jandarmi din Moldova se împarte în douã subdiviziuni, fiecare având zona de responsabilitate formatã din câte şase ţinuturi (judeţe).

La fiecare ţinut era repartizatã câte o companie de jandarmi, la care se adãuga cât o companie la Isprãvnicia Iaşului şi la Poliţia Capitalei (Iaşi). În total, 14 companii de jandarmi ce totalizau un efectiv de 1433 jandarmi cãlãri şi pedestri. Totodatã, în aceastã lege se stabilea Jandarmeriei urmãtoarele misiuni: privegherea siguranţei publice, ţinerea unei bune orânduieli şi ducerea la îndeplinire a legilor. În ceea ce priveşte executarea serviciului, se prevedea cã Jandarmeria executã un serviciu ordinar, care se realizeazã zilnic, pe baza regulamentelor sale şi un serviciu extraordinar, pe care îl executã la solicitarea autorităţilor. De asemenea, se prevedea pentru executarea serviciului extraordinar, constituirea de subunităţi mobile.

În perioada domniei luiAlexandru Ioan Cuza, Jandarmeria a fost supusã unui amplu proces de modernizare, ca de altfel toate instituţiile statului naţional modern român. Astfel, odatã cu transformarea Regimentului de jandarmi în Legion de jandarmi, începe şi procesul de înlocuire treptatã a escadroanelor şi companiilor de jandarmi, cu escadroane de dorobanţi, pe baza Ordonanţei nr.896 din 20 iunie 1864. Apoi, prin Legea de organizare a puterii armate în România, din noiembrie 1864 Jandarmeria este organizatã pe principii noi, scoasã de sub administraţia Ministerului de Interne şi subordonatã direct Ministerului de Rãzboi, ca element component al armatei permanente.

Legea Jandarmeriei din 1850 şi Regulamentul jandarmilor de oraş din 1665 au constituit principalele documente pe baza cãrora şi-a organizat şi desfăşurat activitatea Jandarmeria, iar în perioada urmãtoare au fost documentele care au stat la baza elaborãrii de noi legi şi regulamente.

Perioada 1866-1867 se caracterizeazã prin transformãri în sistemul de apãrare al tãrii în anii 1868, 1872, 1874 şi 1877, având drept rezultat modernizarea şi pregãtirea armatei române, care prin strãlucite fapte de arme, în Rãzboiul pentru independentã al României din 1877-1878 s-a acoperit de glorie, consfinţind independenta.

Prin organizare, pregãtire şi mod de funcţionare, Jandarmeria românã în timpul Rãzboiului de independentã a asigurat poliţia armatei, iar în situaţii deosebite a fost angajatã în acţiuni de luptã împreunã cu unităţile militare şi chiar independent. Efectivele Jandarmeriei se cifrau la 798 jandarmi (din care 6 ofiţeri).

Pentru faptele de arme din timpul rãzboiului, numeroşi jandarmi au fost decoraţi cu medalia „Apãrãtorii Independenţei”, medalii ruseşti şi medalia „Crucea Trecerii Dunãrii”.

Necesitatea unei forţe specializate puternice a cãrei misiune principalã sã o constituie paza şi ordinea de stat, asigurarea liniştii şi libertăţii cetăţeanului, precum şi a modului de aplicare şi respectare a legilor tãrii, au determinat intensificarea acţiunilor factorilor de conducere politicã şi militarã pentru elaborarea unei legi de organizare a Jandarmeriei în întreaga tarã.

Astfel, o primã încercare are loc în 1885, când generalul Radu Mihail, prefectul Poliţiei Bucureştiului a elaborat un proiect de lege pentru organizarea jandarmeriei în întreaga tarã, dar nu s-a concretizat.

Doi ani mai târziu, în 1887, cu prilejul expunerii de motive la legea comunalã, I.C.Brãtianu sub linia cã „Gendarmeria comunalã ruralã va fi mai bunã decât poliţie ruralã de pânã acum” , iar la art.82 din aceastã lege adoptatã la 7 mai 1887 se prevedea organizarea Jandarmeriei Rurale, printr-o lege specialã. Lipsa resurselor băneşti au întârziat pânã în anul 1893 materializarea unei astfel de legi.

Meritul pentru deplină clarificare a rolului, locului şi organizãrii Jandarmeriei rurale i-a revenit partidului conservator condus de Lascãr Catargiu, care a elaborat şi prezentat Parlamentului în ianuarie-februarie 1893, Legea pentru organizarea Jandarmeriei rurale. Aceastã lege a fost promulgatã prin Decretul Regla nr.2919 din 30.08.1893.

Aceastã lege prevedea instituirea unui corp de pazã şi ordine cu structurã militarizatã în toate localităţile rurale din tarã, deoarece structurile anterioare practic neprofesionalizate, nu fãceau fatã situaţiei complexe de pe teren şi nici nu corespundeau instituţiile unui stat modern european, din acea vreme. Demn de remarcat este faptul cã legiuitorul (Lascãr Catargiu în principal) a pus accentul pe menţinerea şi garantarea siguranţei publice, cât şi pe executarea legilor.

Tot la 1 septembrie 1893 a apãrut şi Regulamentul de aplicare a Legii Jandarmeriei rurale. Prevederea cea mai importantã a acestui document era urmãtoarea: „Organizarea Jandarmeriei rurale, astfel cum este prescrisã de lege, face din aceastã instituţiune un corp militar, pus la dispoziţiunea ministrului de interne, pentru a asigura ordinea şi siguranţa publicã. Ea se mai aflã sub ordinele ministrului de justiţie, ale ministrului public în ce priveşte atribuţiunile de poliţie, precum şi sub acela al ministrului de rãzboi pentru tot ce se raportã la disciplinã, comandament şi instrucţie militarã a trupei” (art.1).

Tulburãrile sociale sângeroase din anul 1907 au pus într-o situaţie grea, atât instituţiile politice, cât şi cele de menţinere a ordinii interne, şi chiar militare. Dezinteresul manifestat fatã de întãrirea Jandarmeriei la începutul secolului XX şi mai cu seamã fatã de misiunile sale preventive s-au soldat cu victime numeroase şi pagube materiale de multe ori inutile. Situaţia realã a impus pregãtirea şi promulgarea unor legi în anii 1908, 1911 şi 1913, precum şi întãrirea organizatoricã a Jandarmeriei.

Semnificativ este şi faptul cã prin Legea Jandarmeriei din 24 martie 1908 se însereazã la art.6 şi 7, urmãtoarele:

Art.6: Corpul Jandarmeriei face parte integrantã din armatã, dispoziţiunile generale ale legilor şi regulamentelor îi sunt aplicate, în afara excepţiunilor de organizarea să mixtã şi e natura serviciului sãu.

Art.7: Ofiţerii Corpului Jandarmeriei se recruteazã din ofiţerii de orice armã din armata activã. Trecerea ofiţerilor din armata activã în Jandarmeriei se face prin Înalt Decret, în urma raportului Ministerului de Interne, luatã pe recomandaţiunea Ministerului de Interne, luatã pe recomandaţiunea Ministerului de Rãzboi. Ea rãmâne definitivã dupã un an de la numire, în care timp ofiţerul va putea fi retrecut în armata activã.

Pe timpul manevrelor militare, Jandarmeria ruralã asigurã misiuni de poliţie militarã, efectueazã rechiziţiile necesare şi funcţionează ca poliţie militarã; pe toatã durata acestor exerciţii şi manevre, unităţile de jandarmi sunt considerate pãrti ale armatei active cu aceleaşi drepturi şi obligaţii ca unităţile şi subunităţile militare.

Cea dintâi participare a Jandarmeriei române la un rãzboi modern, dateazã din anii 1877-1878. Experienţa acumulatã cu acest prilej va fi valorificatã şi îmbogăţită în cel de-al doilea rãzboi balcanic, precum şi în acţiunile militare desfăşurate în anii Rãzboiului reîntregirii naţionale.

Cu prilejul celui de-al doilea rãzboi balcanic, Jandarmeria Românã a acţionat ca o forţă a Sistemului Naţional de Apãrare, îndeosebi alãturi de trupele ce operau pe câmpul de luptã, misiune de care s-a achitat foarte bine.

Dupã încheierea „Pãcii de la Bucureşti” din 1913 şi pânã la intrarea României în primul rãzboi mondial (15 august 1916) s-au produs unele modificãri pe linie organizatoricã şi a atribuţiilor, care au vizat sporirea efectivelor, înfiinţarea posturilor de jandarmi speciale pentru fabricile din Capitalã care produceau materiale pentru armatã, înfiinţarea de puncte speciale de pazã şi control la toate trecãtorile din Carpaţi, de la Vatră Dornei pânã la Turnu Severin, crearea unui detaşament pentru paza regiunilor petrolifere.

Primul rãzboi mondial a oferit României prilejul sã recurgã la mijloacele sale politico-militare pentru reîntregirea hotarelor fireşti: între componentele Sistemului Militar Naţional care s-a angajat fãrã reţinere sã serveascã Drapelul tricolor, s-a aflat şi Jandarmeria. Din multitudinea faptelor de arme din Campania anului 1916, amintim acţiunile desfăşurate de trupele de jandarmi în asigurarea poliţiei frontului marilor unităţi române pe timpul ofensivei pentru eliberarea Transilvaniei, precum şi organizarea administrativã a teritoriilor eliberate. Semnificaţia organizãrii posturilor de jandarmi în localităţile eliberate (Bicfalãu, Bârsta, Satu-Lung, Târlugeni, Sfântu Gheorghe, Covasna şi Mircurea Ciuc) este evidenţiata la 17 august 1916 de mr.Anastasie Soiculescu, comandantul Companiei de Jandarmi Prahova în telegrama adresatã Inspectoratului General al Jandarmeriei: „Astãzi, pentru prima oarã şi pentru totdeauna, Jandarmeria românã a înlocuit pãmântul scump al Transilvaniei, Jandarmeria Ungureascã” .

Evoluţia ulterioarã a evenimentelor a fost nefavorabilã pentru armata românã care, sub presiunea inamicului, a trebuit sã se retragã prin lupte grele, cedând o parte din teritoriul naţional, pânã când frontul a fost stabilit în sudul Moldovei.

În timpul retragerii, jandarmii au participat la acţiunile de luptã şi, totodatã, au asigurat poliţia frontului, a comunicaţiilor, au asigurat mãsurile de ordine necesare deplasãrii coloanelor militare şi, pe timpul evacuãrii administraţiei, a unor obiective economice şi a populaţiei care s-a refugiat în Moldova.

La începutul anului 1917, odatã cu operaţiunea de reorganizare a armatei, se reorganizeazã şi serviciul Jandarmeriei de pe lângã armata de operaţii. La comandamentele corpurilor de armatã, precum şi la brigãzile mixte s-a constituit câte un detaşament de jandarmi, sub comanda unui ofiţer de infanterie şi cu un efectiv mai redus de jandarmi. La 16 aprilie Detaşamentul de Jandarmi Prahova a primit denumirea de „Detaşament mobil de poliţie al Marelui Cartier General”. De asemenea, unele subunităţi de jandarmi sunt repartizate serviciilor de pazã la lucrãrile de artã şi fortificaţii, iar altele date ca întãriri în principalele oraşe din Moldova.

În vara anului 1917 trupele de jandarmi aveau sã înscrie pagini nepieritoare de eroism, alãturi de armata românã, în marile bãtãlii desfăşurate.

La 1 iulie 1918 armata se demobilizeazã, iar jandarmii organizeazã punctele de trecere peste demobilizaţi, posturi, patrule şi detaşamente pentru supravegherea acestora, ca demobilizarea sã se desfăşoare în linişte.

Prin decretarea în octombrie 1918 a celei de-a doua mobilizãri a armatei române, Jandarmeria a contribuit la desfăşurarea acesteia, concomitent cu organizarea noilor servicii pretorale şi a mãsurilor pentru menţinerea ordinii şi liniştii în tarã. Armata românã reia lupta pentru eliberarea întregului teritoriu naţional, iar Jandarmeria începe sã instaureze ordinea şi liniştea, creând companii de poliţie în judeţele eliberate.

Înfãptuirea României Mări a inaugurat în viaţa societăţii noastre şi a statului un amplu proces de remodelare a structurilor existente înainte de primul rãzboi mondial, inclusiv a celor destinate menţinerii şi apãrãrii ordinii interne.

La 23 martie 1929 Parlamentul a pus bazele unei legi moderne şi complete de organizare a Jandarmeriei rurale.

În acelaşi an, se promulgã Statutul Jandarmeriei Rurale de cãtre regele minor Mihai I. Acest statut garanta: stabilitate, înaintare, retribuţii şi alte indemnizaţii, gradaţii, pensii, condiţii de cãsãtorie, recompense.

O nouã mãsurã importantã care trebuie sã fie evidenţiata este Regulamentul Legii şi Statutului Jandarmeriei Rurale.

La 12 iulie 1940 Carol al II-lea contopeşte Direcţia Generalã a Poliţiei, Prefectura Poliţiei Capitalei şi Corpul Jandarmeriei, pentru că generalul Ion Antonescu sã repunã în vigoare la 12 septembrie 1940 legislaţia din anul 1929.

Din punct de vedere organizatoric, prezintã cel mai mare interes Legea nr.264 din 22 aprilie 1943 pentru organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei. Jandarmeria este un corp militar instituit pentru a veghea pe teritoriul rural la executarea poliţiei generale şi militare. Sugestivã este şi prevederea cã Jandarmeria aparţine M.Ap.N., fiind pusã la dispoziţia M.I. numai pentru executarea misiunilor de poliţie ce-i revin.

Dupã intrarea României înal doilea rãzboi mondial, la 22 iunie 1941, trupele de jandarmi din interior au primit misiuni specifice pentru starea respectivã: combaterea acţiunilor teroriste; paza unor obiective economice importante; întãrirea mãsurilor de ordine internã, contracararea acţiunilor de desant şi a paraşutiştilor, supravegherea elementelor din opoziţie etc. Unităţile de jandarmi din zona armatelor de operaţii au îndeplinit, în mod firesc, misiuni cu un caracter militar mai pronunţat decât cele din zona de interior. Pe lângã însãrcinãrile obişnuite de poliţie militarã, nu o datã au participat nemijlocit la luptã. În zona armatelor de operaţii, Jandarmeria constituitã în unităţi şi subunităţi de poliţie subordonate marilor unităţi, a dovedit energie, curaj, spirit de sacrificiu şi înalt patriotism. În afarã de cazurile când datoritã situaţiilor locale trupa şi ofiţerii jandarmi au luptat în linia I alãturi de infanterişti, au mai fost împrejurãri când unii dintre ei au cerut sã fie trimişi în regimente de infanterie pentru a lupta.

Odatã cu difuzarea Proclamaţiei M.S. Regele, Jandarmeria, conform directivelor date de Guvern, a trecut la executarea misiunilor specifice în condiţiile noii situaţii operative. Ea şi-a adus o contribuţie notabilã şi în etapa a doua a participãrii României la cel de-al doilea rãzboi mondial dupã lovitura de stat de la 23 august 1944, desprinderea României de Axã şi trecerea de partea Naţiunilor Unite şi participarea în continuare la operaţiile pentru eliberarea Transilvaniei de Nord-Vest şi în continuare la operaţiile din Ungaria, Cehia şi Slovacia.

Dupã declararea stãrii de rãzboi cu Germania, în urma agresiunii, atacãrii şi dezarmãrii mai multor unităţi române, s-a trecut la luptă cu arma în mânã contra elementelor germane rãspândite pe întreg teritoriul tãrii, cu scopul de la le dezarma şi a le face inofensive.

Principalele misiuni ale jandarmilor au fost:

– sã identifice toţi ostaşii germani, stabilindu-se locurile unde au fost cantonaţi sau ascunşi, forţa, armamentul şi vehiculele de care dispuneau;

– sã interzicã circulaţia pe şosele şi drumuri oricãrui vehicul sau element german, prin organizarea de bariere, obstacole, curse;

– ostaşii germani izolaţi sau în grupe mici sã fie dezarmaţi;

– sã sprijine forţele armatei române în acţiunea de dezarmare a armatei germane;

– sã captureze paraşutiştii germani care încercau sã se salveze din avioanele doborâte de cãtre aviaţia noastrã şi cea aliatã;

– sã identifice şi sã ia sub pazã depozitele de materiale aparţinând armatei germane, circuitele telefonice germane;

– sã execute razii pentru scotocirea terenului şi prinderea ostaşilor germani care încercau sã fugã;

– sã aresteze şi sã combatã partizanii germani din formaţiunile hitleriste din Ardeal şi Banat;

– sã adune manifestele de propagandã germano-legionarã lansate din avioane şi sã le distrugã;

– împreunã cu trupele de grãniceri pe frontierã sã opreascã elementele germano-maghiare care încercau sã pãtrundã în raioanele şi în zonele unde nu s-au concentrat trupe ale armatei de operaţii;

– sã organizeze baraje de poliţie de cãtre formaţiunile teritoriale, înlocuindu-se pentru moment Jandarmeria operativã a marilor unităţi.

Posturile de jandarmi din jurul Capitalei integrate în dispozitivele de apãrare a unităţilor militare au constituit pichete de luptã forţe, care au creat probleme deosebite trupelor germane.

Cele mai înverşunate lupte s-au dus în comunele Bãneasa, Rahova, Militari, bariera Rahova, posturile de jandarmi opunând o dârzã rezistentã.

În principal, misiunea de luptã a Legiunii de jandarmi Bucureşti a constat în menţinerea ordinii şi liniştii publice, precum şi blocarea direcţiilor principale de pãtrundere în Capitalã prin posturi fixe, mobile, aliniamente de apãrare şi baraje.

Prin Ordinul nr.10052 din 23 ianuarie 1949 al secretariatului pentru trupe al M.I. se înfiinţează Trupele de Securitate.

Ulterior, toate trupele de jandarmi şi centrele de instrucţie trec la Comandamentul trupelor de Securitate, pe când toatã Jandarmeria ruralã se subordoneazã Direcţiei Generale a Miliţiei.

Aceasta a pus capãt, pentru un timp, existenţei principalei instituţii organizatã militar în România democratã pentru pază, protecţia şi menţinerea ordinii constituţionale şi de stat, pentru apãrarea libertăţii cetăţeneşti, a proprietăţii, a persoanelor fizice şi juridice.

Transformarea societăţii romaneşti inauguratã prin Revoluţia din Decembrie 1989 şi reaşezarea instituţiilor de stat pe temelii democratice de drept au favorizat în mod decisiv atât remodelarea instituţiei Jandarmeriei, cât şi elaborarea unei concepţii noi cu privire la locul şi rolul forţelor de ordine internã, la sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI.

În conformitate cu Hotãrârea de Guvern nr.0749 din 5 iulie 1990 cu privire la creşterea capacităţii de acţiune şi îmbunătăţirea structurii organizatorice a Ministerului de Interne, Comandamentul trupelor de Pazã şi Ordine s-a transformat în Comandamentul Trupelor de Jandarmi; ulterior, prin Legea nr.40 din 18 decembrie 1990, s-au legiferat structura şi atribuţiile trupelor de jandarmi, instruite pentru a veghea la executarea legilor, la supravegherea şi informarea organelor superioare asupra stãrii de fapt în situaţii în care se ameninţa siguranţă şi ordinea publicã în caz de tulburãri interne pentru intervenţia în scopul restabilirii ei.

Un moment important în construcţia edificiului României democratice îl reprezintã promulgarea Legii nr.16 din 18 iunie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române. Prin acest act legislativ se poate considera cã s-a marcat un moment decisiv în procesul remodelãrii Armei noastre şi pe plan mai larg, al stabilizãrii României pe coordonate statului de drept.

Prin acceptarea ca membru cu drepturi depline în Asociaţii Politiilor şi Jandarmeriilor Europene şi Mediteraneene cu statut militar, Arma noastrã capãtã vocaţie europeanã, iar misiunile îndeplinite peste hotare, în spaţiul ex-Iugoslav, sub egida O.N.U., sunt cea mai palpabilã dovadã a profesionalismului jandarmilor, instruiţi şi educaţie sã fie furnizori, garanţi şi apãrãtori de linişte, ordine de drept şi acumulãri democratice.

jandarmi-practicaVineri, 25 aprilie a.c., sub sloganul “Fii suporter adevărat! Alege să fi fair play!” la Colegiul Tehnic „I.D.Lăzărescu” din Oraşul Cugir se va desfăşura, începând cu ora 13.00, o activitate informativ – preventivă, susţinută de Jandarmeria Alba. Pe timpul acesteia, elevii şi personalul didactic vor fi informaţi cu privire la rolul şi importanţa Jandarmeriei Alba în prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive şi referitor la prevederile legislative în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în sport.

Totodată va fi organizat un joc sportiv, la sfârşitul căruia competitorii vor fi răsplătiţi de Primăria Oraşului Cugir şi Asociaţia Internaţională a Poliţiştilor – Regiunea 2 Jandarmi Alba cu medalii, cupe şi  trofee.

Acţiunea face parte din cel mai nou proiect informativ al Jandarmeriei Alba – “Fii suporter adevărat! Alege să fi fair play!” – demers ce vizează spectatorii competiţiilor sportive şi se derulează în parteneriat cu Primăria Oraşului Cugir şi Asociaţia Internaţională a Poliţiştilor – Regiunea 2 Alba, în perioada 17 martie – 30 iunie 2014.

ora pamantuluiJandarmeria Alba se va alătura şi în 2014,  la Campania Ora Pământului, urmând astfel exemplul altor instituţii care iau parte la strigătul vieţii împotriva pericolelor generate de încălzirea globală. În acest sens, sâmbătă, între orele 20.30 – 21.30, jandarmii din judeţul Alba se vor alătura iniţiatorilor şi participanţilor la această campanie ecologică, prin stingerea luminilor neesenţiale –  exterioare şi interioare – şi deconectarea  aparatelor aflate în stand-by la sediile proprii.

În fiecare an în luna martie, un grup de oameni inimoşi, organizează Campania „Ora Pământului” (Earth Hour), în scopul reducerii consumului de energie electrică, fiind susţinute astfel eforturile umanităţii împotriva poluării şi a încălzirii globale. Campania „Ora pământului” îşi propune, prin simplul gest de stingere a luminilor care nu sunt esenţiale funcţionării şi prin deconectarea echipamentelor electronice aflate în stand-by, să tragă un important semnal de alarmă la adresa efectelor utilizării iresponsabile a resurselor.

Comanda Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Alba  a adresat un apel tuturor angajaţilor de a participa sâmbătă, 29 martie a.c., la campania “Ora Pământului”, în semn de susţinere a eforturilor împotriva poluării şi a încălzirii globale.

Jandarmeria Alba a participat constant la acţiuni şi campanii ce au avut ca scop protejarea naturii – prevenirea tăierii ilegale de arbori, combaterea braconajului,  plantare de arbori, acţiuni de ecologizare şi  refacere a ecosistemului – iar la nivelul instituţiei se promovează un consum raţional al energiei, atât pentru reducerea cheltuielilor administrative cât şi pentru  conservarea mediului înconjurător.

2Încă o acţiune din calendarul activităţilor planificate în cadrul campaniei naţionale “Jandarmeria pe înţelesul tuturor” a avut loc miercuri, 13 noiembrie, la Liceul Teoretic “Petru Maior” din oraşul Ocna Mureş. La activitate au participat peste 100 de elevi, cărora jandarmii le-au reliefat importanţa adoptării unui comportament adecvat şi civilizat în şcoală şi societate, le-au vorbit despre consecinţele de ordin juridic ale actelor de violenţă verbală şi fizică precum şi despre aspectele care ţin de siguranţa personală, respectiv influenţa anturajului. Prezent la activitate, viceprimarul oraşului Ocna Mureş, Pavel – Gligor Podariu a precizat că pentru autorităţile locale „Elevii trebuie să aibă parte la şcoală atât de condiţii bune de studiu cât şi de un climat de siguranţă, în scopul dezvoltării lor corespunzătoare, atât din punct de vedere educaţional cât şi emoţional„.

Reprezentantul administraţiei locale a apreciat campania derulată de Jandarmeria Alba ca fiind „Un demers util şi necesar într-o perioadă în care grija faţă de copii trebuie să fie direct proporţională cu provocările societăţii, în care generaţiile tinere nu îşi mai pot găsi drumul corect, fără buna îndrumare din partea autorităţilor, a şcolii şi a familiei„.

De asemenea, preşedintele Asociaţiei „Bunici şi nepoţi”, Călin Radu, a captat atenţia copiilor prin prezentarea câtorva alternative de petrecere a timpului liber propuse de asociaţie tinerilor şi şi celor mai puţin tineri.

În viziunea noastră, campania promovată de Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „Avram Iancu” Alba conduce la crearea unui sistem de comunicare reală şi eficientă între instituţiile cu rol în asigurarea unui climat stabil de ordine şi linişte publică, în protejarea bunurilor şi valorilor publice şi private, Jandarmerie – Comunitate locală – Şcoală şi elevi şi familiile acestora.

Avem convingerea că, prin activităţile sale, Campania “Jandarmeria pe înţelesul tuturor”urmăreşte concentrarea intereselor comune privind prevenirea şi controlul fenomenelor nedorite care pot apărea în şcoală sau în proximitatea acesteia, iar responsabilizarea elevilor şi a părinţilor acestora, precum şi implicarea lor în activităţi care promovează un mediu lipsit de violenţă conduce, cu siguranţă, la optimizarea climatului şcolar, ceea ce este de interes pentru toţi cei implicaţi în actul educaţional„, a declarat la sfârşitul întâlnirii doamna Carmen Vasilca – directorul unităţii de învăţământ.

Proiectul informativ derulat la nivel naţional, „Jandarmeria pe înţelesul tuturor”, a debutat în Alba în luna octombrie şi, alături de Jandarmeria Alba, se află Instituţia Prefectului – Judeţul Alba, Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba, Fundaţia Comunitară Alba, Consiliul Judeţean al Elevilor şi opt primării (Alba Iulia, Aiud, Blaj, Cugir, Ocna Mureş, Săsciori, Şpring şi Zlatna).

Campanie de informare, prevenire şi dialog social, acest proiect îşi propune să ofere copiilor informaţiile care îi pot ajuta să prevină singuri şi să combată orice fel de comportamente violente, discriminatorii şi infracţionale.

Adresăm invitaţia tuturor celor interesaţi de siguranţa copiilor în instituţiile de învăţământ să acceseze platforma siguranta.fundatiacomunitaraalba.ro unde sunt postate informaţii referitoare la campanie şi la derularea acesteia şi unde există posibilitatea oferirii unui feed-back prin completarea unui formular.

Prin intermediul acestuia şi, sub protecţia anonimatului, elevii, părinţii şi cadrele didactice îşi vor putea exprima şi în scris trăirile, dar şi problemele care îi frământă.

În acest fel, autorităţile, şcoala şi familia vor putea avea o imagine concretă asupra felului în care se desfăşoară viaţa reală a elevilor şi vor şti care sunt măsurile pe care trebuie să le ia, conjugat, pentru diminuarea fenomenelor de violenţă şi discriminare, precum şi a infracţionalităţii.

Următoarea acţiune din cadrul campaniei se va desfăşura miercuri, 20 noiembrie şi va fi adresată elevilor şi personalului didactic de la Liceul “ Corneliu Medrea ” Zlatna.

IMG_6366Şcoala Gimnazială Şpring a fost miercuri, 23 octombrie, gazda campaniei naţionale “Jandarmeria pe înţelesul tuturor”.

Acest demers informativ se desfăşoară în judeţul Alba sub sloganul „Te vrem în siguranţă”, cu sprijinul Instituţiei Prefectului – Judeţul Alba, Inspectoratului Şcolar Judeţean Alba, Fundaţiei Comunitare Alba, Consiliului Judeţean al Elevilor şi unui număr de opt primării (Alba Iulia, Aiud, Blaj, Cugir, Ocna Mureş, Săsciori, Şpring şi Zlatna).

Întâlnirea a debutat la ora 12.00, în prezenţa elevilor, cadrelor didactice şi personalului administrativ, iar începând cu ora 13.00 acestora li s-au alăturat părinţi ai elevilor.

Preşedintele asociaţiei „Bunici şi nepoţi”, Călin Radu, a vorbit despre alternativele de petrecere a timpului liber propuse de asociaţie tinerilor şi vârstnicilor, iar inspectorul şcolar Codruţa Lodroman a subliniat rolul deosebit de important al familiei şi al exemplului personal al părinţilor în activitatea de prevenire a delincvenţei juvenile.

Reprezentantul Jandarmeriei Alba le-a vorbit celor prezenţi despre rolul, importanţa şi locul Jandarmeriei în cadrul forţelor de ordine publică, a instruit elevii şi personalul didactic în vederea recunoaşterii faptelor antisociale şi asupra modului de sesizare a acestora celor în drept, i-a informat asupra celor mai frecvente fapte de natură contravenţională şi penală întâlnite în şcoală şi referitor la modul în care elevii pot fi traşi la răspundere din punct de vedere contravenţional şi penal, chiar dacă sunt minori.

La final, unul dintre copii a avut ocazia să îmbrace o parte din echipamentul pe care-l poartă un mascat pe timpul unor misiuni cu grad ridicat de risc, spre încântarea acestuia şi a colegilor.

Următoarea acţiune din cadrul campaniei se va desfăşura miercuri, 6 noiembrie şi va fi adresată elevilor şi personalului didactic de la Şcoala Gimnazială Săsciori.

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook