Tags Posts tagged with "iohannis"

iohannis

Klaus JohannisPreşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a promulgat miercuri, 3 ianuarie a.c., Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Preşedintele Klaus Iohannis atrage însă atenţia asupra unor vulnerabilităţi ale bugetului anului 2018 şi asupra provocărilor cadrului fiscal-bugetar actual, având în vedere că România are nevoie de un buget credibil şi echilibrat, care să urmărească în mod consecvent menţinerea obiectivelor fundamentale de stabilitate macroeconomică, predictibilitate şi sustenabilitate fiscal-bugetară.

Pentru România, este esenţial ca politicile fiscal-bugetare să reintre pe un culoar de responsabilitate şi prudenţă, iar decidenţii politici şi guvernamentali să nu repete greşelile sau tentaţiile unor politici exuberante, precum cele de dinaintea crizei economice, astfel încât bunăstarea românilor să nu fie afectată pe termen mediu şi lung. ţara noastră trebuie să evite capcana unei creşteri economice nesustenabile, bazate în principal pe consum, deficite bugetare şi acumularea de datorie publică.

Ca element procedural, construcţia bugetară ignoră recomandările pe care Comisia Europeană le-a formulat în contextul procedurii de deviaţie semnificativă a deficitului bugetar. Potrivit acestor recomandări, bugetul naţional era indicat să revină pe calea consolidării fiscale, prin ajustări anuale ale deficitului bugetar de 0,5% din PIB.

Preşedintele României îşi manifestă îngrijorarea cu privire la faptul că, deşi înregistrăm rate record de creştere economică, există dificultăţi şi unele incertitudini în a asigura încadrarea deficitului bugetar în ţinta de 3% din PIB. Totodată, ţara noastră înregistrează cele mai ample deviaţii ale deficitului structural dintre toate ţările Uniunii Europene.

Această dinamică demonstrează că, în următorii ani, România trebuie să facă eforturi serioase pentru a reveni pe calea disciplinei fiscal-bugetare. Bugetul anului 2018 ignoră însă necesitatea unei asemenea schimbări de direcţie, asumată în principiu de către Guvern prin Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2018-2020.

Bugetul anului 2018 este construit, la fel ca şi în 2017, pe o ţintă de deficit bugetar la limita pragului de 3% din PIB, potrivit Pactului de Stabilitate şi Creştere. Însă, deficitul bugetar ajustat ciclic se va adânci în 2018, ceea ce indică faptul că România încă nu se apropie, ci se îndepărtează de obiectivul bugetar pe termen mediu.

Analiza proiectului de Buget pentru 2018 a evidenţiat anumite vulnerabilităţi ale construcţiei bugetare atât pe partea de venituri, cât şi pe partea de cheltuieli.

În ceea ce priveşte veniturile bugetare, analizele de specialitate arată că proiecţia unei creşteri a încasărilor din TVA de 16% este una mult prea optimistă, din cel puţin două considerente. Pe de o parte, experienţa fiscală a anului 2017 a arătat că, în ciuda unei creşteri economice peste cea prognozată iniţial, care a ajuns la 7% pe primele 9 luni ale anului – fiind bazată preponderent pe consum -, veniturile fiscale, inclusiv încasările din TVA, sunt chiar mai mici decât cele estimate în Legea bugetului pentru anul 2017.

În acelaşi timp, prognozele economice indică încetinirea în 2018 a ritmului de creştere economică, inclusiv a consumului. Pe de altă parte, construcţia bugetului este lipsită de estimări şi calcule credibile privind impactul unor măsuri asumate, precum introducerea TVA split, măsură care, deşi în prezent mult atenuată în raport cu versiunea iniţială, este apreciată prin venituri suplimentare aproape duble faţă de cele estimate în prima variantă.

Astfel, Preşedintele Klaus Iohannis consideră că prioritatea Guvernului trebuie să fie îmbunătăţirea semnificativă a colectării veniturilor fiscale. Aceasta reprezintă principala direcţie prin care poate fi asigurată sustenabilitatea creşterii salariilor şi a pensiilor românilor, astfel încât situaţia finanţelor publice şi bunăstarea cetăţenilor să nu fie afectate pe termen mediu şi lung. Trebuie avut în vedere, totodată, şi faptul că România înregistrează, în prezent, unul dintre cele mai scăzute niveluri de colectare a veniturilor fiscale din întreaga Uniune Europeană.

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetare, Preşedintele României subliniază importanţa susţinerii investiţiilor, dat fiind rolul de antrenare al investiţiilor în planul dezvoltării economice. Preşedintele Klaus Iohannis avertizează că nu este suficient ca bugetul să prevadă doar pe hârtie alocări investiţionale, ci trebuie ca investiţiile să fie şi realizate conform programării bugetare, într-un cadru de prioritizare adaptat obiectivelor esenţiale de investiţii, în special în infrastructură.

Deşi investiţiile din fonduri europene sunt estimate mult peste nivelul anului 2017, prevederile bugetare în materie de investiţii naţionale (cheltuielile de capital) sunt în continuare unele dintre cele mai scăzute, ca pondere în PIB. De exemplu, anii 2017 şi 2018 se caracterizează prin cele mai mici ponderi în PIB ale cheltuielilor de capital (2,2%, respectiv 2,3%) din ultimii 10 ani.

În acest sens, Preşedintele României atrage atenţia asupra importanţei investiţiilor, deopotrivă în sens cantitativ şi calitativ, pentru consolidarea unei creşteri economice sănătoase în 2018 şi în anii următori. Guvernul trebuie să fie conştient că sacrificarea, în continuare, a factorului investiţional este de natură să submineze potenţialul de dezvoltare al României. Este esenţial ca fondurile europene să fie valorificate în integralitatea lor, în special în legătură cu proiectele de investiţii în infrastructură.

Aceste vulnerabilităţi sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât contextul macroeconomic tot mai sensibil, prognozat pentru anul 2018, nu se mai bucură de aceeaşi stabilitate financiară precum în ultimii ani, aceasta fiind şi consecinţa politicilor fiscal-bugetare prociclice, axate în principal pe măsuri pe termen scurt, de expansiune a cererii de bunuri de consum.

Astfel, accentuarea presiunilor inflaţioniste din economie la o rată a inflaţiei de peste 3% anual, în paralel cu scumpirea creditului prin creşterea ratelor dobânzii şi cu deprecierea monedei naţionale, atrag reducerea puterii de cumpărare a populaţiei şi creează vulnerabilităţi economice suplimentare, de natură a impune abordări responsabile şi evaluări realiste, atât în fundamentarea şi execuţia bugetară, cât şi la nivelul politicilor economice, în general.

Totodată, în contextul unor ample modificări fiscale – îndelung contestate în ultimele luni de către partenerii sociali -, este important ca abordările fiscal-bugetare pentru 2018 să refacă acea predictibilitate economică necesară investitorilor şi mediului de afaceri, astfel încât încrederea în economia României să revină pe un trend pozitiv.

Bugetul pentru anul 2018 este bazat pe o serie de modificări fiscale, adoptate abia către sfârşitul anului 2017, în încercarea coaliţiei PSD-ALDE de a se încadra în programul de guvernare: unificarea sistemului de contribuţii sociale la nivelul angajatului, dar şi reducerea consistentă a impozitului pe venit, de la 16% la 10%, măsură de relaxare fiscală prin care românii anticipează creşterea veniturilor lor, într-un climat de stabilitate şi predictibilitate.

Preşedintele Klaus Iohannis consideră că actuala coaliţie de guvernare PSD-ALDE are obligaţia de a răspunde aşteptărilor românilor ca ţara noastră să aibă un buget credibil şi sustenabil, care să nu afecteze stabilitatea economică şi nivelul de trai promis cetăţenilor.

Domnule Iohannis, înțelegeți ce înseamnă să pierdeți 25.000 de susținători într-o singură zi? Și cum a reușit Antena 3 în 2016, ce nu a reușit în 2014: să-l compromită pe președinte | România curată

Peste 25.000 de fani ai paginii de Facebook a președintelui Iohannis și-au retras aprecierea în ultimele 24 de ore, iar numărul lor e în continuă creștere. E mult? E puțin? Nu știu cât de familiarizați sunt cei mai mulți dintre d-voastră cu modul în care se adună și se pierd aprecieri (like-uri) pe Facebook, dar, credeți-mă, e enorm. Chiar și atunci când lui Ioahnnis îi mai rămân 1,7 milioane de simpatizanți virtuali.

25.000 de persoane reprezintă populația unui orășel în România. În același timp însă, cifra e mult mai mică decât numărul celor care, în toamna lui 2014, în seara primului tur al al alegerilor, revoltați de ceea ce s-a întâmplat în diaspora, au început mobilizarea. De fapt, numărul celor care s-au implicat direct – să facă pagini de mobilizare pe facebook, să distribuie, să realizeze logo-uri, să-și tragă de mânecă prietenii, să dea telefoane etc. – a fost de maxim câteva mii, poate chiar sute în prima zi. Cei mai mulți dintre ei se cunoscuseră (direct și virtual) în timpul protestelor din toamna lui 2013 și în timpul acțiunilor (majoritatea în diaspora) din 2014. Da, doar de la câteva mii de revoltați a pornit, în seara lui 2 noiembrie 2014, valul de iritare care l-a spulberat pe Ponta două săptămâni mai târziu. Cu doar două zile înaintea votului final, cifrele erau încă mai mult decât liniștitoare pentru cel considerat a fi principalul favorit. În seara zilei de 14 noiembrie alte zeci de mii de oameni au ieșit în stradă. La Cluj au fost peste 20.000. O cifră comparabilă cu cea care i-a spus acuma ”Adio!” președintelui în mai puțin de 24 de ore. Imaginile și filmulețele de la Cluj au devenit însă virale peste noapte și au rupt echilibrul sâmbăta, ultima zi înaintea votului, și în duminica votului.

Înțelegeți, așadar, domnule președinte, ce înseamnă un grup de 25.000 de oameni dezamăgiți, supărați, revoltați dintr-un motiv comun și în același timp? Mai ales dacă cei 25.000 sunt din rândul celor mai activi dintr-o societate?

Dacă acum am fi fost în ultimele zile ale unei campanii electorale în care Klaus Iohannis ar fi marele favorit, cei 25.000 de revoltați în bloc ar reprezenta un număr de cetățeni mai mult decât suficient pentru a răsturna absolut spectaculos orice previziune! Numărul celor de la care a pornit mobilizarea între cele două tururi de scrutin din 2014 a fost mai mic!

Domnule Iohannis, înțelegeți ce înseamnă să pierdeți 25.000 de susținători într-o singură zi? Și cum a reușit Antena 3 în 2016, ce nu a reușit în 2014: să-l compromită pe președinte | România curată

În ultimul an și câteva luni am avut ocazia să afirm de mai multe ori că președintele și consilierii din jurul lui n-au înțeles cu adevărat ce s-a întâmplat în toamna lui 2014. Ziua de miercuri a dovedit-o cu vârf și îndesat. Nu e de mirare că majoritatea celor prezenți la așa-zisa Primăvară a societății civile au prea puține în comun cu autorii și susținătorii Declarației de la Cluj. E dreptul d-nului președinte să creadă că a discutat realmente cu societatea civilă, dar, fie că mă crede sau nu, îmi perimit să afirm că cei care au răsturnat toate previziunile în 2014 sunt reprezentați mai degrabă de cei 25.000 care i-au spus acum ”Adio!”. Nu știu în ce măsură a fost propria decizie sau în ce măsură a fost sfatul unui incompetent ori sabotor de la Cotroceni (oricum răspunde pentru proprii consilieri), dar o minimă informare despre scandalul cu Antena 3 i-ar fi putut atrage atenția asupra unor lucruri elementare:

  • O fi fost audiența Antenelor una record în ultimele zile, dar asta nu înseamnă că respectiva audiență și pune botul, în totalitatea ei, la toate porcăriile emise pe post; Antenele au mai avut audiență record și în primele săptămâni din septembrie 2013, când Badea sărea la gâtul protestatarilor cu Roșia Montană, după care Antena 3 a avut nevoie de câteva luni să-și recupereze telespectatorii: pe unii îi scârbiseră, alții urmăriseră programele lor pur și simplu ca să vadă până unde pot ajunge cu mizeria;
  • Așa-zisa închidere (de fapt, evacuare, că e cu totul altceva) a Antenelor e cât se poate de ușor de înțeles de majoritatea cetățenilor: ani la rând, Antenele și alte firme ale lui Voiculescu au profitat de urma unor bunuri în posesia și proprietatea cărora Voiculescu a intrat în mod ilegal. În sensul ăsta există o hotărâre judecătorească definitivă în care imobilele respective se confiscă ”libere de sarcini”. A mai fost nevoie de încă un an de procese pentru ca ANAF-ul să primească răspunsul care era clar de la început: că ”liber de sarcini” înseamnă că nu există vreun contract de închiriere ÎN VIGOARE. Răspunsul e absolut logic: din moment ce instanța care l-a condamnat pe Voiculescu a stabilit că a intrat pe nedrept în posesia și proprietatea clădirilor respective, decizia implicită era și de anulare a contractelor (inclusiv a celor de închiriere) pentru bunurile respective. Asta pentru că Antenele nu pot juca rolul terțului de bună-credință, care nu ar fi știut că a închiriat sediul de la cineva care intrase ilegal în posesia lui. Pentru că, pur și simplu, terțul nu există! Terțul e tot Voiculescu! Dacă măcar vreun moment Antenele și-ar fi dorit să rămână în sediul actual, ar fi avut la dispoziție procedura consemnării chiriei în contul statului (art. 1005-1008 Cod de procedură civilă). Dar n-au mișcat un deget și e fapt (răspuns al Administrației Financiare) că Antenele n-au plătit niciun ban chirie statului de mai bine de un an și jumătate, de când sediul a fost întabulat LIBER DE SARCINI în proprietatea statului. Și nici n-au încercat să plătească chiria (după cum spuneam, există o procedură specială care i-ar fi dat posibilitatea să o facă, dacă chiar doreau)!
  • Așadar, ceea ce spune simțul comun, spune, până la urmă și legea: ani la rând Antenele și firmele lui Voiculescu au beneficiat de pe urma unei devalizări a bunurilor statului român; iar perpetuarea acestei situații nu poate fi decât revoltătoare. Eșec pe toată linia pentru domnul Iohannis: a dat-o în bară și moral, și legal, și strategic!

Scandalul nu se încheie însă aici. Există, într-adevăr, lucruri revoltătoare și în privința procedurilor ANAF. Dar, atenție, premierul Cioloș a punctat cât se poate de clar în Parlament: ”Doamnelor și domnilor, ANAF aplică legea!”. Adică legea făcută taman de majoritatea vacilor și boilor (scuzați exprimarea, încerc să profit până nu intră Legea Defăimării în vigoare) care l-au chemat pe premier să ofere explicații! Da, multe dintre procedurile ANAF sunt aberante. Pot depune mărturie zeci de mii și sute de mii, dacă nu milioane de români. Mă număr printre ei. Printre cei care m-am trezit cu o sumă proprită în trei conturi, pe motiv că undeva, cineva, nu declarase un capăt de venit. S-a dovedit că nu datoram suma respectivă, că impozitul fusese plătit, doar că nu fusese declarat plătit. Dar s-a dovedit la mai bine de un an, că așa am reușit să fac rost de actele doveditoare, perioadă în care suma mi-a fost proprită. Și asta nu e tot. Să nu fi greșit Fiscul, datoria să fi fost reală, de ce mi-a poprit-o din patru conturi? Adică de ce mi-a poprit o sumă de trei ori mai mare, în al 4-lea cont mai aveam doar 10 lei, altfel suma totală blocată ar fi fost de patru ori mai mare decât cea pretinsă de ANAF!? Un IT-ist de la grădiniță poate scrie un cod de soft prin care să rezolve problema, mai exact dacă ANAF găsește suma considerată restantă într-un cont și o blochează acolo, să nu mai caute și în alte conturi. Să vă spun câte taxe de operațiuni încasează băncile (de la cetățeni și firme, nu de la ANAF/stat)? Că iau taxă și la poprire și la returnarea ei! Cum spuneam, într-un cont aveam 10 (zece) lei. Mi-au poprit cei 10 lei în contul ANAF și banca mi-a luat comision de operațiune 15 lei. Cum ANAF și-a îndestulat poftele din alt cont, cei 10 lei mi-au fost returnați, desigur, cu un nou comision de operațiune de 15 lei! Și așa, ”mulțumită” ANAF, am aflat după câteva luni, că nu mai am 10 lei în cont, ci că datorez băncii respective 20 de lei plus penalități!!!

Vreți să calculați câte zeci de milioane, dacă nu sute de milioane de euro sunt mutate, în fiecare an, din buzunarul cetățenilor, în cel al băncilor cu largul sprijin al ANAF? Chiar credeți că niciun bou și nicio văcuță dintre cei care au votat legea asta nu s-a îndestulat din fondurile bancare de lobby? Ca să nu vorbim de termenele aberante. Da, primești înștiințare cu cincisprezece zile că trebuie să plătești nu știu ce amendă de circulație pe care tu știi că ai plătit-o. Sau ceva impozit. Termenul legal în care poți obține dovada că, de fapt, ai plătit (termenul în care ți se eliberează acte), e de… 30 de zile. De la una dintre firmele cu care am lucrat nu mi-am primit drepturile pe două luni. Mă judec cu ei de peste trei ani. Între timp, ANAF m-a executat cu impozitele datorate pe suma respectivă, pe care eu încă nu am primit-o! Voi putea contesta decizia și să-mi primesc banii popriți (impozitele reținute de ANAF pe cele două luni în care eu n-am încasat banii!!!) după ce se termină procesul cu firma angajatoare!

Pentru a sumariza: de fapt, nu poți contesta mai nimic din executările celor de la ANAF decât DUPĂ ce ești executat! Ceea ce e, evident, aberant. Cum s-a ajuns aici? Simplu. Pentru că există o armată de vaci și boi în Parlament (exceptând câteva cazuri) care nu și-au pus problema că legea asta li se va aplica și lor! Ei, uite că acum li se aplică unuia dintre ei și dintr-o dată au aflat și ei că e aberantă!

Nu zic că procedurile de executare ale ANAF nu trebuie schimbate (oricum nu se aplică în cazul Antenelor, care au beneficiat de indolența ANAF aproape un an și jumătate, nu cinci zile), dar a se slăbi cu ipocrizia celor care au aflat cât de aberante sunt unele prevederi doar după ce au ajuns să i se aplice lui Voiculescu! În privința d-nului președinte Iohannis, nu-mi rămâne decât să-i recomad (din nou) lecturarea Declarației de la Cluj (se găsește aici). Dacă cei cu care s-a întâlnit la Primăvara societății civile au legătură cu revendicările astea și i le-au transmis, atunci e pe drumul cel bun. Dacă nu, să nu se mire de viteza cu care rămâne singur. Asta chiar dacă Dan Mihalache va continua să-i susure la ureche, în rarele momente de trezie la locul muncii, că el e cel mai iubit dintre președinți. Domnule Iohannis, nu-l credeți! Primăvara nu e ca toamna. Nici măcar ”primăvara societății civile”.

Mihai Goțiu

Monica Macovei, liderul M10, lansează un atac dur la adresa președintelui Iohannis și a premierului Cioloș, în contextul dicuțiilor pe tema alegerilor primarilor.

”România asistă siderată la o târguială ca la piața între un președinte care uită că este președintele tuturor, nu al unui partid, un premier care a arătat deja că se răzgândește peste noapte și un Liviu Dragnea, condamnat în primă instanță pentru fraudă electorală, care se dorește arbitrul alegerilor din România.

Domnul Cioloș a declarat că vrea să se consulte cu partidele înainte de a propune o soluție pentru revenirea la alegerea primarilor în două tururi. Să se consulte cu Dragnea, condamnat penal, în fond, pentru fraudă electorală?”, se arată într-un comunicat al M10, citat de Agerpres, preluat de cotidianul.ro

Mai multe puteți citi aici.

Prezența președintelui Klaus Iohannis la ceremoniile de instalare a noilor miniștri ai Apărării, Externelor și Afacerilor Interne marți seară nu a fost pe placul prim-vicepreședintelui PNL, Ludovic Orban. Orban a scris miercuri pe Facebook că ar fi preferat să-l vadă pe șeful statului „la instalarea oficială a noului ministru al educației, a noului ministru al culturii, a noului ministru al sănătății, a noului ministru al economiei, chiar al noului ministru al justiției”, se arată într-o știre publicată de cotidianul.ro.

 

Mai multe puteți citi aici.

Finalul negocierilor de azi și ieri de la Palatul Cotroceni l-au făcut pe juslistul Radu Tudor să afirme că avem a face cu o nouă relitate parlamentară, se arată într-o știre apărută pe site-ul stiripesurse.ro.

”Finalul rundelor de negocieri de la Palatul Cotroceni confinteste o noua realitate parlamentara. S-a creat ad-hoc o majoritate anti-PSD, formata din PNL, UDMR, UNPR, Minoritati, Neafiliati si eventual ALDE.”, susține Radu Tudor pe blogul personal făcând referire directă la declarațiile șefului UNPR de după întânirea cu președintele Klaus Iohannis.

Mai multe puteți citi aici.

Este nevoie de un prim ministru tehnocrat. Aceasta a fost declarația președintelui Klaus Iohannis atunci când a anunțat că primul ministru desemnat este Dacian Cioloș. Acesta este cel de al treile prim ministru ardelean, după Victor Ciorbea și Emil Boc.

După cum arată site-ul romaniatv.net, DACIAN CIOLOŞ este premierul desemnat de preşedintele Klaus Iohannis pentru formarea noului Guvern. Şeful statului a anunţat, marţi, numele  noului prim-ministru, în urma celor două runde de consultări pe care le-a avut, la Palatul Cotroceni, cu partidele parlamentare. Dacian Cioloş a fost numele cel mai intens vehiculat pentru postul de şef al Executivului.

Citeste mai mult aici.

Platforma romaniacurata.ro a publicat un manifest semnat de Mihai Goțiu, prin care se cere demisia consilierului, contestat de altfel de către societatea civilă, Dan Mihalache. Vă oferim în continuare aici materialul semnat de clujeanul Mihai Goțiu.

 

Ideea consultării societății civile de către președintele Klaus Iohannis este bună în sine și ține de esența democrației. Modul în care a fost transpusă în practică a fost lamentabil. Mai întâi e fără rost împărțirea în societate civilă (înțelegând prin asta socieatea civilă instituțională, cea cu acte) și protestatari, de parcă primii n-ar fi și ei în stradă, iar cei din urmă n-ar fi tot societate civilă. Cine are interes să creeze un fals conflict aici? Apoi, a fost formularea conform căreia președintele ”convocă”, în loc să ”invite”. Felicitări tuturor celor care, ca răspuns, l-au invitat (nu l-au convocat) pe domnul președinte în Piața Universității. Oricum, nu m-aș mira ca o asemenea ”convocare” să umple strada din fața Cotroceniului de oameni. Care cu o petiție, care cu un banner sau un slogan, care cu o strigătură, fiecare cu durerea și supărarea lui și, evident, nu dintre cei înscriși oficial. Iar mai apoi totul a culminat cu anunțul făcut pe ultima sută de metri prin care i se solicita societății civile instituționale să se auto-invite la Cotroceni, iar celor din stradă să-și desemneze reprezentanți în câteva ore, urmând ca și dintre aceștia, printr-o metodă de nimeni știută, să fie selectați cei care să participe la consultări.

Era absolut previzibil ce va urma după o asemenea comunicare/organizare din partea Administrației Prezidențiale: o zi pierdută de manifestanți în jurul întrebărilor ”trimitem?”, ”nu trimitem?”, ”e pe bune sau e diversiune și manipulare?”, ”dacă da, pe cine trimitem?”, propuneri, certuri, telefoane, consultări, comentarii online, supărări, împăcări, diversiuni, iar discuții, iar telefoane, iar comentarii pe online. Haos, demobilizare sau măcar irosire de timp și energie. De parcă ar fi posibil ca 60-70.000 de oameni care au ieșit pe străzi în ultimele zile să-și decidă peste noapte 5 ”lideri” și să facă și o listă de revendicări comune!

Au fost toate acestea o diversiune menită să dividă protestatarii și/sau să promoveze falși lideri care să confiște apoi protestele? A fost o simplificare a muncii serviciilor secrete să afle cine sunt liderii informali ai diferitelor grupuri nou apărute la proteste (pentru că e evident că în piețele din București și din țară au ieșit oameni care n-au mai fost până acum la proteste)? Sau, pur și simplu, a fost o imensă gafă? Răspunsul contează în mai mică măsură, pentru că fie că a fost vorba de sabotaj la adresa președintelui, fie de o diversiune împotriva protestatarilor, fie de incompetență crasă, responsabilul pentru ceea ce s-a întâmplat trebuie să răspundă.

Domnule președinte Klaus Iohannis, dacă într-adevăr ați înțeles ce vor oamenii din stradă, atunci știți că s-au săturat și de șmecherii, și de manipulări, și de incompetenți în funcții publice de răspundere. De fiecare în parte și de toate la un loc. Asta nu e România lucrului bine făcut! Și dacă înțelegeți ce vrea strada, cred că înțelegeți că nu se așteaptă să fie făcut responsabil și sancționat acarul Păun, ci cel care răspunde de bunul mers al Cancelariei Administrației Prezidențiale, cea care a gestionat situația. Pentru că m-am săturat de lucrul rău făcut, vă solicit să-l demiteți pe șeful Cancelariei, domnul Dan Mihalache. Oricum, omul are nevoie de odihnă, că a dovedit-o recent, îi faceți un bine și lui, și oamenilor de care și-a bătut joc ieri. Dar dincolo de aceasta, domnule președinte Klaus Iohannis, aveți posibilitatea să faceți dovada că vă doriți în mod real schimbarea României. Acesta ar fi cu adevărat primul pas!

(nota bene: nu reiau acum toate motivele pentru care d-nul Mihalache nici n-ar fi avut ce să caute la Cotroceni, decât, cel mult, ca orice cetățean – dacă l-ar fi propus cineva la adresa consultari@presidency.ro)

***

P.S.: Tot răul spre bine. Ziua pierdută ieri de manifestanți a arătat un lucru: că e nevoie de mărit viteza de organizare și de coagulare. Fie că e vorba de cei care vor să înființeze noi partide, fie de cei care vor întări rândurile societății civile instituționale și de la firul ierbii. Nevoia învață și, mai spre seară, am văzut că au început să apară primele inițiative în acest sens. Se caută (și se găsesc) spații de întâlnire pentru discuții ofline. Se crează grupuri online mai mari sau mai mici. Încep interacțiunile între persoane care nu se cunoșteau până acum. S-a pierdut o zi, dar s-au câștigat multe altele care ar fi trecut fără să înceapă organizarea (poate chiar că ar fi trecut prea multe zile și energia s-ar fi diluat prea mult). Evident, e vorba de organizare nu pentru a găsi lideri și reprezentanți, ci pentru a colabora, pentru a stabili revendicări punctuale, planuri de acțiune pe termen scurt, mediu și lung. Dacă în tot acest proces or să apară și lideri și reprezentanți foarte bine, dar or să apară de la sine, organic, în funcție de energia și competențele fiecăruia (nu de cine are cei mai mulți prieteni pe Facebook), iar dacă n-or să apară nu-i cel mai mare bai.

 

În Parlamentul României a avut loc săptămâna aceasta şedința comună a celor două camere ale Parlamentului, unde au fost dezbătute și votate două proiecte de hotărâri foarte importante: unul legat de înființţarea în ţara noastră a unei Unități de Integrare a Forțelor NATO, iar altul privitor la solicitarea Preşedintelui Iohannis de aprobare a Strategiei Naţionale de Apărare a României. Sigur, sunt subiecte care pentru publicul larg nu incită foarte mare interes, dar ce merită subliniat în opinia mea este jocul politic din spatele votului din Parlament. Înainte de începerea şedințţei se zvoneşte că nu se va vota Strategia de Apărare, lucru ce este de neînţeles deoarece Iohanis s-a conformat și a îndeplinit misiunea trasată de Ponta. Iar dacă privim declarațiile sforăitoare ale politicienilor nu trebuie să fie vreo problemă. Însă agitația din tabăra liberală mi-a confirmat că ceva nu era în regulă. Declaraţii de la tribuna Parlamentului, toţi susțin; măi, ce să fie? Unsul lui Iohanis, Prim Ministru interimar – bineînțeles la comanda lui Ponta – anunță pe tonul cazon al apelului de seară că Guvernul susţine, dar privește doar în dreapta cazarmei ,,pentru că vajnicii soldaţi ai PSD, mândri că sunt români, lipseau cu desăvârșire. Nu sunt nici cei din PC ai lui ,,ăla micu” nici cei cu care se înfrăţiseră, în frunte cu Tăriceanu. Care Guvern, domnule Prim Ministru interimar? În plen erau doar jumate din susţinătorii Guvernului; o fi ăla viitor? Nimeni nu spune nimic; nu ştie nimic, dar să nu pic în metehnele înghipsuitului Ponta mințind; ceva s-a spus; de fapt s-a anunțţat de către Președintele Camerei Deputaților Valeriu Zgonea: ,,Chemați-vă oamenii în sală că s-ar putea să nu fie cvorum ,,Mă aşteptam să intre buluc toţi parlamentarii PSD; vezi de treabă! Mă apuc să număr şi îmi iasă cu indulgenţă 42 de parlamentari PSD. Mă uit cu uimire acum la televizor și văd manipularea, demagogia și minciuna în toată splendoarea ei, cum că a fost consens. Ce mare este mai marele Iohannis care a reuşit să resolve problema! Oameni buni, PSD a boicotat clar acest vot! De ce? Vom afla probabil curând. Ce merită consemnat și trebuie spus: PARTIDUL MIŞCAREA POPULARĂ a salvat acest vot prin cei patru parlamentari ai săi. Au fost 282 pentru, 2 abțineri şi un vot împotrivă. Pentru a trece proiectul de hotărâre privind Strategia Națională de Apărare erau necesare minim 278 de voturi. Un calcul simplu arată ce s-ar fi făcut domnul general Oprea cu interesul național fără votul nostru, dar mai ales cu ce lucru bine făcut se pricopsea cineva.

Preşedinte PMP Alba,
deputat Clement Negruţ

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook