Tags Posts tagged with "FMI"

FMI

În 2015 programul „Prima maşină” primeşte din partea Guvernului României suma de 350 de milioane de lei (80 milioane euro), potrivit unei Hotărâri adoptate de Guvernul României marţi, 10 februarie 2015.

FMI-ul s-a promis acestui program, dar analiştii economici reamintesc succesul de care s-a bucurat Programul Rabla.

Plafonul pentru cei care doresc să participe le Programul Prima Maşină este de 50.000 lei (fără TVA), adică 13.770 euro… sunt bani din care pot fi cumpărate maşini Dacia/ Renault (inclusiv Duster, Sandero etc) sau maşini din gama Ford produse la Craiova.

Băncile finanţatoare sunt aşteptate de Guvern până la 2 martie 2015. Cererile de înscriere vor fi depuse la Ministerul Finanţelor Publice şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), împreună cu informaţii privind nivelul costurilor totale pe care le vor aplica finanţărilor acordate prin acest program şi valoarea estimată a garanţiilor care urmează a fi acordate.

În 2014 plafonul de garantare alocat a fost de 50 milioane lei, în condițiile în care normele de aplicare ale prezentului program (2015) au fost adoptate în luna decembrie a anului trecut.

Băncile şi instituţiile financiare nebancare (IFN) care nu au aplicat pentru Programul „Prima maşină” până la sfârşitul anului trecut, pot trimite până la 2 martie cererile de înscriere către Ministerul Finanţelor Publice şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), împreună cu informaţii privind nivelul costurilor totale pe care le vor aplica finanţărilor acordate prin acest program şi valoarea estimată a garanţiilor care urmează a fi acordate.

Decizia a fost luată în condițiile în care, urmare a faptului că legislaţia secundară a intrat în vigoare la sfârșitul anului 2014. Astfel, potenţialii finanţatori nu au avut timp să analizeze legislaţia și să decidă înscrierea în Program în termenul menționat în Hotărârea Guvernului 1053/2014, anume în termen de 15 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a normelor, respectiv 08.12.2014 până la data de 24.12.2014. Până la acest termen, un număr de 10 finanţatori au transmis FNGCIMM și Ministerul Finanţelor Publice cererile de înscriere în Program.

Persoanele care vor achiziţiona un autovehicul prin Programul „Prima maşină” vor beneficia de o perioadă de creditare de maximum 5 ani, la un cost al maşinii de cel mult 50.000 lei plus TVA, şi cu o dobândă subvenţionată în proporţie de 50%.

De acest program pot beneficia toate persoanele fizice cu vârsta de minimum 18 ani, care obțin venituri și care îndeplinesc și celelalte criterii de eligibilitate, printre care să facă dovada, cu declaraţia pe proprie răspundere, că nu au mai deţinut în proprietate un autoturism nou, iar cu copia facturii proforma emise de vânzător să ateste că autoturismul achiziţionat prin program este nou, îndeplineşte cel puţin cerinţele minime ale standardului EURO 5, este achiziţionat de la o persoană juridică care are ca obiect de activitate vânzarea autovehiculelor şi are un preţ de achiziţie care nu depăşeşte suma de 50.000 lei, la care se adaugă TVA, după caz.

Avansul minimum este de 5% din preţul de achiziţie (pentru tinerii sub 35 de ani) şi minim 10 % pentru cei peste 35 de ani. Este obligatorie asigurarea autoturismului nou-achiziţionat printr-o poliţă de asigurare de tip CASCO, care va acoperi cel puţin riscurile de avarii şi furt, fără franciză pentru daunele totale de avarii şi furt şi cu o franşiză de maximum 100 de euro, echivalent în lei, pentru daunele parţiale de avarii şi furt. Obligaţia subzistă pe toată perioada de valabilitate a garanţiei.

La aceste condiții se adaugă normele proprii fiecărei bănci, precum și condițiile specificate deja în OUG 66/2014 prin care s-a aprobat acest program.

Bugetul României pentru anul viitor rămâne o necunoscută. După multe zile de la expirarea termenului legal la care trebuia prezentat, premierul Victor Ponta spune că “avem un buget de pregătit pentru 2015-2016”. În perioada aceasta, companiile ar trebui să îşi facă propriile planuri şi estimări financiare, însă nu prea au cum, fără o perspectivă asupra fiscalităţii anului viitor. La ce să ne aşteptăm, totuşi?
Înainte de alegeri, Victor Ponta, fiind convins că le va câştiga, spunea că bugetul pentru 2015 este foarte probabil să fie trimis în Parlament de viitorul premier şi viitorul Guvern, la sfârşitul lui noiembrie, începutul lui decembrie.

Vine FMI, apucaţi-vă de buget!

Ghinion! A pierdut alegerile şi trebuie să-şi asume această responsabilitate, mai ales în contextul apropierii delegaţiei Comisiei Europene, Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale.
Această vizită este şi obiectul cu care îşi motivează miniştrii din cabinet: “O să vă rog, până la sosirea delegaţiei Comisiei Europene, Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale, să pregătiţi bugetul pe 2015. Deci, fiecare ministru vorbeşte cu Finanţele şi, după aceea, pentru măsuri speciale luăm decizia politică în cadrul coaliţiei şi în cadrul Guvernului”, le-a spus marţi premierul.

Scenariul lui Iohannis: Deficit de 3%

De altfel, lipsa proiectului de buget pentru anul viitor a fost şi una dintre armele cu care Klaus Iohannis l-a atacat pe Victor Ponta în campania electorală. Ca şi diverşi analişti economici, Iohannis a avertizat asupra faptului că nu şi-a bătut nimeni capul cu bugetul pentru că oricum ieşea cu găuri neacoperite, din cauza fondurilor imense rulate în campania electoral.
Iohannis a declarat înainte de alegeri că anul viitor vom avea creşteri de impozite şi taxe, menţionând că afirmă acest lucru cu toată responsabilitatea şi că, potrivit estimărilor ACL, pentru a se plăti tot ce s-a promis, se ajunge la un deficit de 3%, precizând că „se ajunge la o zonă sancţionabila conform regulilor Uniunii Europene, pentru că România s-a angajat la un deficit de 1,4% din PIB”.
“Nu este nicio îndoială asupra acestor chestiuni. Am făcut deja de luni de zile simulări cu colegii care sunt specialişti în domeniu. Pentru 2015, există un plus la cheltuiala de cel puţin 15,4 miliarde lei, dacă ţinem cont de tot ce trebuie plătit, şi reducerea CAŞ, şi cei 2% la bugetul Apărării, creşterile pensiilor”, a precizat Klaus Iohannis.

Scenariul lui Ponta: Continua creşterea economică

În tabăra lui Victor Ponta lucrurile continuă să arate roz.

Luni, premierul a declarat că „E util sau inutil, cum doriţi, să vă precizez că s-a terminat campania electorală şi binenteles nu schimbăm nici cota unică, nici nu mărim taxe. Asta e, până la urma astea sunt armele fiecărui partid în alegeri, însă acum vreau ca toată lumea să stea liniştită că nu se măresc taxe şi impozite şi, dimpotrivă, avem un buget de pregătit pentru 2015-2016 care să continue creşterea ecomomica şi măsurile sociale care ne-au asigurat creşterea”.

Parfumul de credibilitate al documentului exploziv

Cu foarte puţin timp înainte de duminică alegerilor prezidenţiale, a apărut în presă un document cu antetul Ministerului Finanţelor Publice conform căruia guvernul plănuieşte, printre altele, introducerea unei impozitări progresive abrupte, cu raţe de 15, 25 şi 35%. Documentul, neasumat de nimeni din Guvern, dimpotrivă, prezentat de tabăra lui Ponta ca fiind o intoxicare electorală, are “un serios parfum de credibilitate”, potrivit analistului economic Bogdan Glavan.
De ce ar trebui să considerăm veridic acest document? În primul rând, la începutul săptămânii trecute, BCR a comunicat reducerea drastică a previziunii de creştere economică pe 2015 “din cauza înăspririi regimului de taxare”, aminteşte Glavan.
În al doilea rând, gaura bugetară de 10-15 miliarde lei, formată din reducerea deficitului, scăderea CAŞ, majorarea ajutoarelor sociale, a indemnizaţiilor şi a pensiilor, pe care guvernul trebuie să o acopere de undeva. Creşterea impozitului pe venit este o soluție, nu singură şi nicidecum o soluție inevitabilă, dar este o soluție, în opinia lui Bogdan Glavan, care crede că acest proiect este doar o cosmetizare a celui din 2004. Iată cum ar arăta aceasta cosmetizare:
– 15% în loc de 18%, pentru a proteja veniturile mici şi pentru a face reforma uşor de vândut poporului. Parcă şi aud trompetă: “Oamenii cu venituri mici vor avea chiar de câştigat, bla, bla, bla”;
– 25% în loc de 23-28%, adică un nivel mediu între cele două;
– 35% în loc de 34-40, adică tot un nivel intermediar care, având în vedere numărul foarte redus al marilor salarii, urmăreşte să aducă la buget mai mulţi bani prin împovărarea clasei de mijloc.
Făcând nişte calcule simple (pe care le puteţi vedea pe larg pe blogul sau), analistul economic a ajuns la concluzia că impozitarea progresivă de care se zvoneşte are meritul contabil că acoperă exact golul bugetar produs de scăderea CAŞ, înainte de alegeri. “Coincidenţă, ce ghinion!”, punctează Glavan.

”Fiscalitatea din 2015 e simplă: Cresc taxele”

Discuţia despre fiscalitatea din 2015 este destul de “simplă”, în opinia analistului economic Lucian Isar. Potrivit acestuia, în 2 din 3 scenarii pentru 2015, cresc taxele.
“Doi insideri, Tariceanu şi Petrescu au confirmat această ipoteză. Bugetul pe 2015 este încă în faza de “draft” din acelaşi motiv. Comisia Europeană, subtil, spune acelaşi lucru”, scrie Isar pe blogul sau.
El estimează că dacă rămâne aceeaşi guvernare, se taxele cresc şi cele 2 scenarii de creştere ar fi următoarele:
1)Impozit progresiv cu transele 40%, 16% şi 12%: 40% la cei cu peste 4. 500 lei pe lună (stat şi privat deopotrivă),12% la cei cu salariul minim pe economie, 16% la restul;
2) Cota unică şi TVA-ul unite la 21%.
Cel de al treilea scenariu, în care taxele se diminuează (de exemplu TVA se reduce la 19%), se realizează doar în cazul în care se schimbă guvernarea, considera Isar.
“Creşterea taxelor nu ar trebui să fie o surpriză. Au crescut şi introdus peste 30 de taxe în ultimii 2 ani iar schimbări majore de fiscalitate au fost încercate şi blocate cu greu”, menţionează analistul.

Andra Troasca

sursa:http://www.dailybusiness.ro/stiri-finante-banci/baba-oarba-cu-bugetul-romaniei-pe-teren-minat-ce-ne-asteapta-in-2015-104414/

Guvernul şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu au ajuns la un acord pentru reducerea CAS de la 1 iulie, discuţiile pe această temă urmând să continue la următoarea vizită la Bucureşti a Fondului, probabil în iulie sau august, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.

Potrivit acestora, board-ul FMI se va reuni abia în toamnă pentru a analiza rezultatele misiunii de evaluare. Sursele citate au mai precizat că, potrivit datelor actuale, misiunea FMI ar urma să plece de la Bucureşti fără o scrisoare de intenţie înmânată de către autorităţile române, iar la board-ul din toamnă, cel mai probabil în luna noiembrie, vor fi astfel analizate atât rezultatele acestei misiuni de evaluare, cât şi cele ale misiunii programate pentru iulie-august.

Pentru perioada următoare, premierul Victor Ponta a cerut miniştrilor din subordine să vină cu tot felul de măsuri de susţinere a economiei. ZIS ŞI FĂCUT. Reducerea contribuţiilor sociale cu 5% de la 1 iulie ar veni ca o mănuşă mediului de afaceri. Însă acest lucru înseamnă un cost suplimentar în bugetul statului – 2,5 miliarde lei pentru 2014 şi 5 miliarde de lei în 2015.

O misiune a Fondului Monetar Internaţional a venit la Bucureşti la începutul lunii iunie pentru a treia evaluare a acordului stand-by, cea mai importantă temă de pe agenda discuţiilor cu autorităţiile vizând posibilitatea reducerii CAS cu 5 puncte procentuale de la jumătatea anului.

Misiunea a analizat în principal execuţia bugetară din primele cinci luni ale anului, precum şi perspectivele privind creşterea economică şi încasările la bugetul de stat.

În ultima scrisoare de intenţie, Guvernul s-a angajat că va „încerca” să implementeze, în a doua parte a acestui an, o reducere semnificativă a cotei contribuţiilor sociale, într-o manieră „neutră din punct de vedere bugetar”, cu accentul pe măsuri de lărgire a bazei de impozitare.

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a arătat însă că reducerea CAS cu 5 puncte procentuale va fi foarte greu de realizat, dacă nu se îmbunătăţeşte colectarea încasărilor, în condiţiile în care în primul trimestru nerealizările la buget au fost de peste un miliard de lei din taxe şi impozite.

La finele lunii martie, Consiliul Director al FMI a aprobat prima şi a doua evaluare a acordului preventiv încheiat anul trecut cu România, punând la dispoziţia statului două tranşe cumulând 436,3 milioane de euro (389,4 milioane DST).

Suma totală disponibilă României prin acordul de împrumut a urcat astfel la 654,4 milioane de euro (584,1 milioane DST).

România are în derulare un acord în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI şi Uniunea Europeană, din care nu intenţionează însă să acceseze fonduri. Scopul acordului este de a proteja România de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

 

Sursa: realitatea.net

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook