Tags Posts tagged with "dacice"

dacice

Doar 5 zile mai au albaiulienii timp pentru a vedea expoziţia „Tezaure dacice”, găzduită de Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.

O parte din piesele expuse reprezintă obiect delict în cadrul unui proces la Curtea de Apel Alba privind traficul cu obiecte de patrimoniu.

Expoziţia de faţă propune publicului albaiulian o parte din fabulosul tezaur al dacilor. Sunt piese recuperate de statul român în ultimul an: 4 brăţări dacice de aur şi peste 450 de monede dacice: monede de tip Koson şi Lysimach.

Este vorba de 145 de monede de tip Koson care au fost recuperate de la Londra, 138 monede tip Koson – recuperate de la Ocolişul Mic, 142 monede tip Koson – recuperate de la Alin Fleşeriu şi încă 32 monede tip Lysimach care constituie corp delict într-un proces la Curtea de Apel Alba Iulia.

În urmă cu câteva luni a făcut vâlvă descoperirea copiilor de la Ocolişul Mic: trei copii au găsit într-o vizuină de vulpe 139 de monede. Pentru a putea împărţi meonedele în mod egal, copiii au aruncat o monedă pe câmp.

Un grup de poliţişti britanici s-au aflat miercuri, 30 iulie, la Alba Iulia, pentru a face o autentificare a monedelor recuperate în Anglia.

Ultima zi a expoziţiei este 4 august 2014.

Expoziţia „Tezaure dacice” este organizată de Consiliul Judeţean Alba, Primăria Municipiului Alba Iulia, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba, Muzeul Naţional de Istorie a României şi Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia.

În weekend, la Ighiu, judeţul Alba, a avut loc a VIII-a ediţie a Festivalului Cetăţilor Dacice. În ciuda vremii ploioase, a fost o ediţie reuşită, mulţumită organizării ireproşabile a Primăriei Ighiu şi a echipei de la Consiliul Judeţean Alba.

Evenimentul organizat de Consiliul Judeţean Alba s-a desfăşurat pentru prima oară la Ighiu, dar anul viitor va avea loc în altă parte, la Cricău…

Demonstraţii cu reenactori (actori care se îmbracă în personaje antice şi pun în scenă diferite evenimente istorice, reconstituiri), Focul lui Zamolxe, nimfele dacice, de asemenea expoziţii, un concert de orgă, concerte rock, concerte de muzică populară, o prezentare de vinuri şi produse tradiţionale (ceramică, piele etc) – toate fac parte din reţeta de succes a Festivalului Cetăţilor Dacice.

La finalul evenimentului a avut loc o spectaculoasă demonstraţie ecvestră susţinută de Denis Ştefan.

De notat că în acest an, pe lângă reenactorii din Bulgaria (traci), Polonia (goţi), România (daci şi romani), au venit şi circa 20 de turişti din Statele Unite ale Americii.

Decatlonul dacic (Întrecerile dacice) a stat sub semnul echiliburului între echipele participante: probe grele, lupte încrâncenate, rezultate echilibrate. Trei echipe (Cricău, Cetatea de Baltă, Ighiu) au câştigat 3 probe, fiind departajate doar de rezultatele din cele 10 probe ale Decatlonului dacic.

La final, clasamentul a arătat astfel:
1.Cricău
2.Cetatea de Baltă
3.Ighiu
4.Săsciori
5.Cugir

Echipa câştigătoare: Florean Precup – căpitanul echipei, Silviu Muntean, Septimiu Muntean, Alexandru Petruşel, Silviu Negru, Florin Pintea.

Concursul a fost prezentat de o vedetă Pro TV – Marius Vintilă – şi de Dan Susa, care a arbitrat concursul alături de colegii săi: Adrian Măcinic, Darius Măcinic, Nicolae Avrămuţ, Vasile Pădurean, Dorinel Ispas, Sorina Bumbac.

Premiile au fost oferite de Ion Dumitrel, preşedintele CJ Alba, asistat de trei primari din cei 5 implicaţi în concursul cetăţilor dacice: Traian Rusu – Ighiu, Mihăilă Cucui – Cetatea de Baltă şi Emil Lupşan – Cricău.

La final a avut loc un concert de muzică populară pe stadionul din Ighiu: au concertat: Ansamblul Folcloric al Judeţului Alba – dirijor Alexandru Pal – solişti: Roxana Reche, Floricica Moga, Dorina Nariţa, Maria Filimon, Nicolae Tuhuţ, Cătălin Haşa. Un spectacol prezentat de Daniela Floroian.

În acest fel comuna Cricău va organiza din nou, pentru a cincea oară, Festivalul Cetăţilor Dacice.

Felicitări participanţilor şi câştigătorilor! Să ne vedem cu bine la ediţia a IX-a, Cricău 2015!

În perioada 20-22 iunie 2014 la Ighiu, pe Dealul Măgulice, va avea loc a VIII-a ediţie a Festivalului Cetăţilor Dacice, un eveniment organizat de Consiliul Judeţean Alba.

Festivalul cuprinde demonstraţii ecvestre, taberele luptătorilor, ateliere antice, marşul luptătorilor daci, lupte între daci şi romani, dansu nimfelor, rugul lui Zamolxe, concerte, un târg de produse meşteşugăreşti, prezentare de vinuri, concertele de muzică populară şi concertele rock.

Sâmbătă, 21 iunie, e ziua rockului. Începând cu ora 19.00 vor concerta trupele Poarta 3 şi Zadar din Alba Iulia, Blackstar Band din Blaj şi Cargo.

Componenţa legendarei trupe Cargo: Adi Bărar – chitară, Adrian Igrişan (Baciu) – voce, Tavi Pilan – tobe, Ionuţ Cârjă – clape, Florin Barbu – bass.

Istoria reînvie weekendul următor, la Ighiu. Ediția a VIII-a a Festivalului Cetăților Dacice propune o serie de evenimente care vor aduce în prim-plan stilul de viață și luptele strămoșilor daci și romani.

Expoziţii de arme de pe vremea dacilor, ateliere antice, ritualul de incinerare “Rugul lui Zamolxe” şi Dansul nimfelor, demonstraţii de lupte şi întreceri, demonstraţii cu cai, dar şi concerte, toate acestea sunt ingredientele unui sfărșit de săptămână de poveste.

Iată programul Festivalului Cetăților Dacice:

Vineri, 20 iunie

Ora 19:00 Vernisajul expoziției de machete „Războaiele daco-romane”

Ighiu, biserica reformată

Ora 19:15 Vernisajul expoziției „Armele războinicilor daci din Apuseni”

Ighiu, biserica reformată

Ora 19:30 Concert de orgă susținut de Maria Abrudan

Ighiu, biserica reformată

Ora 22:30 Marșul de noapte al luptătorilor daci și romani

Alba Iulia, Poarta a IV-a a cetății

 

Sâmbătă, 21 iunie

Ora 11:00 Deschiderea taberei luptătorilor. Ateliere antice

Ighiu, pe Dealul Măgulice

Ora 11:00 Expoziția „Armele războinicilor daci din Apuseni”. Demonstrații de mânuire a armelor

Ighiu, biserica reformată

Ora 16:00 Târg de meșteșuguri dacice. Standuri cu vin din zona Ighiului

Ighiu, centrul satului

Ora 16:00 Bătălii între daci și romani

Ighiu, pe Dealul Măgulice

Ora 19:00 Concert Poarta 3, Zadar, Blackstar Band, CARGO

Ighiu, centrul satului

Ora 22:00 Bătălii de noapte între daci și romani

Ighiu, pe Dealul Măgulice

Ora 23:00 Rugul lui Zamolxe. Ritual de incinerare. Dansul nimfelor

Ighiu, pe Dealul Măgulice

 

Duminică, 22 iunie

Prezentator: Marius Vintilă. Locație: stadionul de fotbal din Ighiu

Ora 15.00 Parada luptătorilor și a trupelor de reenactment

Ora 15:30 Întreceri Dacice: Arcul viteazului, Rapid şi puternic, Suliţaşul cetăţii, Cel mai iute de picior, Braţul de fier

Ora 17:00 Demonstraţii de lupte ale trupelor de reenactment

Ora 17:30 Întreceri dacice: Luptătorul, Îndemânare şi curaj, Să ne unim forţele, Voinicul din cetate, Cărăuşii cetăţii

Ora 18:30 Demonstrații ecvestre cu Denis Ștefan

Ora 19:00 Premierea cetății câştigătoare

Ora 19:30 Spectacol susținut de Ansamblul Folcloric al Județului Alba. Dirijor: Alexandru Pal.

Soliști: Roxana Reche, Floricica Moga, Dorina Narița, Maria Filimon, Nicolae Tuhuț, Cătălin Hașa.                Prezentator: Daniela Floroian

image-2012-09-25-13288918-56-bratari-daciceMiercuri, Curtea de Apel Alba Iulia a pronunţat decizia în urma soluţionării apelurilor declarate în dosarul penal nr. 41/97/2005 cunoscut opiniei publice sub denumirea de „Dosarul brăţărilor dacice”.

Decizia Curţii de Apel Alba Iulia

Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, inculpaţii Ceia Iulian, Hidişan Ciprian State, Nedelcu Ion, Nistor Adrian Marcel, Nistor Florin Ioan, Nedelcu Mugur Niu, Zerkula Mihai, Magda David, Groza Ioan Petru, Deak Alberto Ioan, Vasinca Ileana Sabina şi partea civilă Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional şi a dispus pe scurt următoarele:

Cu privire la inculpatul Ceia Iulian Curtea de Apel Alba Iulia a dispus:
– achitarea de sub învinuirea săvârşirii infracţiunilor de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi de instigare la efectuarea de către persoane neautorizate a unor detecţii şi săpături ilegale în situri arheologice
– încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului Ceia Iulian în privinţa săvârşirii infracţiunii de şantaj (parte vătămata D.E.)
– încetarea procesului penal privind pe inculpatul Ceia Iulian pentru infracţiunile de şantaj săvârşite împotriva părţilor vătămate D.D. şi M.F. constatând împlinit termenul de prescripţie.
– schimbarea încadrării juridice a faptei săvârşite de inculpat din infracţiunea de complicitate la infracţiunea de furt calificat de obiecte de patrimoniu cu consecinţa pierderii acestor bunuri pentru patrimoniul cultural naţional, în infracţiunea de tăinuire cu consecinţa pierderii unor bunuri pentru patrimoniul cultural naţional.
-condamnarea inculpatului Ceia Iulian la 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire cu consecinţa pierderii unor bunuri pentru patrimoniul cultural naţional.
– reducerea pedepsei aplicată inculpatului Ceia Iulian pentru săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal de la 8 ani la 7 ani închisoare.
În urma contopirii pedepselor Curtea de Apel Alba Iulia a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare. (la instanţa de fond a fost condamnat la pedeapsa de 12 ani închisoare şi 4 ani interzicerea unor drepturi civile).

Cu privire la inculpatul Hidişan Ciprian State Curtea de Apel Alba Iulia a dispus contopirea pedepsele stabilite de 3 ani închisoare, 10 ani închisoare şi 4 ani interzicerea unor drepturi civile, 7 ani închisoare şi 6 luni închisoare urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare şi 4 ani interzicerea unor drepturi civile (la instanţa de fond a fost condamnat la pedeapsa de 11 ani închisoare şi 4 ani interzicerea unor drepturi civile).

Cu privire la inculpaţii Nedelcu Ion, Nistor Adrian Marcel, Nistor Florin Ioan, Nedelcu Mugur Miu, Zerkula Mihai, Magda David, Curtea de Apel Alba Iulia a menţinut condamnarea la pedeapsa de 10 ani închisoare cu executare şi 4 ani interzicerea unor drepturi civile (care a fost stabilită de către instanţe de fond).

Cu privire la inculpaţii Groza Ioan Petru şi Deak Alberto Ioan, Curtea de Apel Alba Iulia a menţinut condamnarea la pedeapsa de 7 ani închisoare cu executare (care a fost stabilită de către instanţe de fond).

Cu privire la inculpata Vasinca Ileana Sabina Curtea de Apel Alba Iulia a dispus condamnarea la pedeapsa redusă de 3 ani închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 5 ani. (la instanţa de fond a fost condamnată la pedeapsa de 7 ani închisoare cu executare).

Pe latura civilă,Curtea de Apel Alba Iulia obligă pe inculpaţii Hidişan Ciprian State, Nedelcu Ion, Nistor Ioan Florin şi Nistor Adrian Marcel să restituie părţii civile (MINISTERUL CULTURII ŞI PATRIMONIULUI NAŢIONAL) în natură bunurile sustrase sau să plătească acesteia, în solidar, contravaloarea sumei de 1.115.760 Eur în lei la data plăţii.
Curtea de Apel Alba Iulia obligă pe inculpaţii Magda David, Zerkula Mihai, Nedelcu Mugu Niu şi Ceia Iulian să restituie părţii civile bunurile sustrase sau să plătească acesteia, în solidar, contravaloarea sumei de 446.304 Eur, în lei la data plăţii, inculpatul Ceia Iulian în limita sumei de 223.152 Eur ( contravaloarea în lei la data plăţii).
Curtea de Apel Alba Iulia menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.
Decizia instanţei nu este definitivă, poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile de la pronunţare cu cei prezenţi şi de la comunicare cu celelalte părţi, competenţa soluţionării recursului revenind Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Alte informaţii de interes privind soluţionarea dosarului

Curtea de Apel Alba Iulia a judecat apelurile declarate de către inculpaţi, Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara şi Ministerul Culturii împotriva sentinţei penale nr.339/2009 pronunţate de Tribunalul Hunedoara în acest dosar.
În urma judecării pe fond a acestei cauze Tribunalul Hunedoara a hotărât condamnarea a 11 inculpaţi la pedepse cu închisoarea cuprinse între 7 şi 12 ani pentru săvârşirea mai multor infracţiuni: furt calificat de obiecte de patrimoniu din situri arheologice cu consecinţa pierderii acestor bunuri pentru patrimoniul cultural naţional, efectuare de către persoane neautorizate a unor detecţii şi săpături ilegale în situri arheologice, şantaj, violare de domiciliu, lipsire de libertate in mod ilegal, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.
În sarcina a 4 dintre inculpaţi a fost reţinută prin aceiaşi sentinţă obligaţia plăţii sumei de 965.458 euro sau contravaloarea in lei, la data plăţii efective, către Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului Naţional iar cu privire la alţi 4 inculpaţi s-a stabilit obligaţia plăţii sumei de 650.612 euro sau echivalentul în lei la data plăţii efective, către Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului Naţional, cu titlu de despăgubiri civile.

foto: 2012en.ro
foto: 2012en.ro
foto: 2012en.ro

Căutătorii de aur dacic continuă să atace siturile arheologice. Fără nici un pic de respect pentru relicvele istorice, vandalii, înarmaţi cu instrumente sofisticate, jefuiesc fără nici o remuşcare istoria îngropată a ţării noastre, fără ca cineva să îi tragă la răspundere. Din fericire, în ultimii ani, în urma acţiunilor poliţiştilor de la Brigada de combatere a Crimei Organizate, activitatea căutătorilor a mai scăzut din intensitate, dar urmele se văd încă.

La cetatea de la Căpâlna ajungi după ce străbaţi mai bine de doi kilometri de potec\, după ce părăseşti DN 64, la ieşire din satul cu acelaşi nume. Aşezată într-un loc strategic, dealul pe care se află cetatea nu este cel mai înalt, dar cu siguranţă, din punct de vedere strategic, este cel mai indicat pentru un punct de observaţie din zonă. Cu o perspectivă sudică ce acoperă Valea Sebeşului până la Vârful lui Pătru, cetatea era un avanpost şi un punct de avertizare a sistemului de cetăţi dacice.

Când ajungi la ruinele cetăţii de la Căpâlna dai cu ochii de un peisaj senzaţional, dar şi surprinzător. De jur-împrejur, căutătorii de comori au făcut zeci de gropi în pământ, în căutarea aurului dacic. De fapt, ei nu au făcut altceva, decât să distrugă ceea ce a mai rămas din cetatea dacică de la Căpâlna.

Blocuri de piatră smulse din ziduri, relicve istorice furate şi vândute pe internet. Asta a devenit cetatea dacică de la Căpâlna. Fortificaţia este ţinta preferată a căut\torilor de comori, mai ales că se afla pe vârful unui deal.

Accesul se face pe un singur drum, care se vede perfect din perimetrul cetăţii. Construită în urmă cu mai bine de 2000 de ani, avea rolul să supravegheze intrarea pe Valea Sebeşului. În ultimii ani, fortificaţia a atras atenţia căutătorilor de comori, care au vandalizat-o cu nepăsare.

Înarmaţi cu echipamente moderne şi scumpe, căutătorii urcă până la cetate cu maşini de teren, cu care nu se poate măsura nici măcar poliţia, darămite omul curios care vrea să ştie ce fac acolo necunoscuţii.

“Mai merg mulţi încă, nu numai unu, doi. Şi tot cu maşini, maşini. Urcă cu maşinile acolo-n vârf. Fac gropi, anul trecut erau gropi, de cădeai într-una, acolo mureai. Nu mai ieşeai. Apoi c-o găsit, că n-o găsit, nu ştiu să spui, da
caută. Acuma, săptămâna trecută or mai fost cu o maşină de Timişoara” spune o femeie din Căpâlna, pe lângă casa căreia trece drumul de căruţă care duce la cetate.

“Jeep-uri, de-astea mari, de teren, altceva n-am văzut să intre, dacii sau altceva, nimica, deci jeep-uri. Mergeau acolo şi ce făceau acolo nu ştiu, ştiu că ieşeau acolo sus şi atât. Poate căutau după ceva?, după aur, stiu eu”, povesteşte un alt bărbat, care are o fâneaţă în apropiere de cetate.

Din nefericire şi celelalte fortificaţii antice din judeţ au căzut pradă aceloraşi aventurieri puşi pe căpătuiala. Gropile rămase în urma “arheologilor de ocazie” se văd în toate cetăţile, fie ele dacice sau romane.

Atât poliţişti cât şi arheologii ştiu de acţiunile căutătorilor de comori. Specialiştii spun că au văzut urmele căutătorilor de comori în tot judeţul.

Am văzut de asemenea urme ale căutătorilor de comori, la cetatea dacică de la Piatra Craivei, anticul Apullum, unde s-au pus bazele oraşului Alba Iulia şi am văzut şi la castrul de marş de pe Magulici de la Ighiu, foarte aproape de carieră exploatată în antichitate. Aceste urme dovedesc că după încheierea activităţii arheologice propriu-zise, cu banii care se fac, mai mulţi sau mai puţini, aceasta, mie nu mi-e ruşine să spun, această mafie a căutătorilor de comori, continuă cercetările, în ghilimele şi dacă aveţi posibiliatea să citiţi pe internet, vestiţii kossoni şi alte piese de aur şi argint dacice, sunt foarte bine cotaţi pe pieţele occidentale”, ne-a declarat un arheolog din Alba Iulia.

Pentru că principala grijă a căutătorilor de comori este să nu fie văzuţi şi identificaţi, foarte puţină lume poate să dea detalii despre ei. Din păcate, nu există posibilitaea angajării unor paznici care să stea 24 de ore pe zi la Căpâlna şi astfel, aventurierii conţină să sape nestingheriţi şi să împrăştie cât pot de repede, urmele strămoşilor noştri daci.

Kosonii, sau Lysimachi, după cum mai sunt cunoscuţi banii dacilor, fac parte din sistemul monetar geto-dac, care a apărut prin imitarea combinată a diferitelor tipuri de monede greceşti de mare circulaţie. Primele monede geto-dacice sunt datate în jurul anului 300 î.Cr., iar sfârşitul monetăriei dacice este plasat în sec. I î.Cr. Conform informaţiilor Băncii Naţionale a României, banii dacilor au circulat până la începutul secolului al II-lea, când au fost înlocuiţi de mondele Imperiului Roman.

Conform informaţiilor neoficiale, pe piaţa neagră, circulă în prezent peste 30.000 de kosoni, toţi “adunaţi” ilegal din cetăţile dacice.

Emanuel Jilinschi

tafis_-_festivalul_cetatilor_daciceMiezul verii, în județul Alba, înseamnă istorie și spectacol.

Între 22 și 23 iunie, la Cricău, va avea loc Festivalul Cetăților Dacice, un eveniment viu și divers, ajuns la ediția a VII-a, al cărui scop e promovarea patrimoniului dacic de pe cuprinsul județului Alba.

Desfășurat pe durata a două zile, festivalul va conține întreceri dacice, cascadorii cu cai, concert Holograf și mai ales, cele mai mari reconstituiri de lupte daco-romane din România.

În program vor avea loc, de asemenea, un târg de meșteri, expoziții de machete cu specific daco-roman, tir cu arcul și vor fi amenajate spații de joacă pentru copii și terase de vară.

Ca în fiecare an, festivalul are un prezentator de notorietate. Acesta va fi, în 2013, Daniel Buzdugan, celebra voce de la Radio ZU.

Lupte daco-romane.

La Festivalul Cetăților Dacice, Cricăul va deveni un uriaș câmp de luptă între daci și romani, în sensul că va avea loc cea mai amplă reconstituire de bătălii daco-romane din câte s-au văzut până acum în România.

Vor intra în luptă daci și romani care fac parte din trupe de reenactment din România și din Europa (Italia și Polonia), precum Grvppo Storico Romano, Goths’ Village Association of Maslomecz, Legionarii din Pro Antica XIIII GMV, Barbari din Hellas & Roma, Terra Dacica Aeterna, Cohorhs III Campestris Civium Romanorum Milliaria, Lupii Daciei, Legiunea a XIII-a Gemina – Apulum, Lupii de fier ai Apoulonului.

Concert Holograf 

Ediția de anul acesta îi va avea pe scenă pe membrii trupei Holograf, în deschiderea cărora vor conta formațiile Zadar, Bohemian Groove și Poarta 3.

De asemenea, în ziua de sâmbătă vor avea loc ritualurile de aprindere a torțelor și a rugului lui Zamolxe, zeul dacilor, precum și dansul Nimfelor Dace.

Parada gărzilor romane

Vineri seara, în 21 iunie, trupele de reenactment vor porni în marș din Alba Iulia spre Festivalul Cetăților Dacice.

Se vor întâlni pe esplanada dintre cele două catedrale și vor fi conduse de garda pretoriană, sosită tocmai din Italia.

Întrecerile Dacice

Festivalul Cetăților Dacice înseamnă, de fapt, Întrecerile Dacice.

Echipe de feciori din cele cinci cetăţi dacice ale judeţului (Cetatea de Baltă, Cricău, Cugir, Ighiu, Săsciori) se întrec în probe pline de culoare şi umor, pentru câştigarea dreptului de a găzdui următoarea ediţie a festivalului.

De pildă, anul acesta are loc la Cricău, ca urmare a câștigării ediției 2012 de către echipa Cricăului.

Probele, care sunt cât se poate de antrenante, sunt Arcul viteazului, Rapid şi puternic, Suliţaşul cetăţii, Cel mai iute de picior, Braţul de fier, Luptătorul, Îndemânare şi curaj, Să ne unim forţele, Voinicul din cetate, Cărăuşii cetăţii.

Ca în fiecare an, se vor folosi arme reale iar întreaga competiție va fi comentată de Daniel Buzdugan.

Mai jos puteţi vedea programul complet al festivalului:

Sâmbătă, 22 iunie

Ora 16:00 Deschiderea Festivalului Cetăților Dacice. Târg de Meșteri Populari

Ora 17:00 Vernisajul expoziției „Războaiele Daco-Romane ilustrate în machete”
Film documentar Draco – Chipurile de Piatră

Ora 18:00 Demonstrații de lupte ale trupelor de reenactment: Grvppo Storico Romano, Goths’ Village Association of Maslomecz, Legionarii din Pro Antica XIIII GMV, Barbari din Hellas & Roma, Terra Dacica Aeterna, Cohorhs III Campestris Civium Romanorum Milliaria, Lupii Daciei, Legiunea a XIII-a Gemina – Apulum, Lupii de fier ai Apoulonului

Ora 20:00 Concert Holograf. În deschidere: Zadar, Bohemian Groove, Poarta 3

Ora 23:00 Rugul lui Zamolxe. Ritualuri şi dansuri cu Nimfele Dace și trupele de reenactment

Duminică, 23 iunie

Prezentator: Daniel Buzdugan

Ora 15.00 Parada luptătorilor și demonstraţii de lupte ale trupelor de reenactment

Ora 15:30 Întrecerile Dacice: Arcul viteazului, Rapid şi puternic, Suliţaşul cetăţii, Cel mai iute de picior, Braţul de fier

Ora 17:00 Demonstraţii de lupte: Goths’ Village Association of Maslomecz, Legionarii din Pro Antica XIIII GMV

Ora 17:30 Întrecerile dacice: Luptătorul, Îndemânare şi curaj, Să ne unim forţele, Voinicul din cetate, Cărăuşii cetăţii

Ora 18:30 Cascadorii ecvestre cu: Filimon Iordache, Georgiana Neselan, Cornel Lucian, Dinu Marius Robert, George Niţulescu, Lucian Forda

Ora 19:00 Premierea cetății câştigătoare

Ora 20:00 Spectacol susținut de Ansamblul Folcloric al Județului Alba. Dirijor: Alexandru Pal.

Soliști: Dorina Narița, Floricica Moga, Maria Filimon, Nicolae Tuhuț, Cătălin Hașa

Formația de dansuri și soliști populari „Dor Cricăuan”

Prezintă: Daniela Floroian

Festivalul mai cuprinde: tir cu arcul, ateliere istorice interactive, paradă a motocicliștilor Apulum Bikers, spații de joacă pentru copii, terase, discotecă

Autobuze pentru Festivalul Cetăţilor Dacice de la Cricău

Pentru a face față numărului mare de turiști care vor merge la Cricău, la Festivalul Cetăților Dacice, Societatea de Transport Public din Alba Iulia va suplimenta cursele de sâmbătă (22 iunie) și Duminică (23 iunie), pe ruta Alba Iulia – Cricău.

Astfel, în zilele de sâmbătă și duminică, programul obișnuit de transport va fi suplimentat cu trei curse (dus-întors), pentru a facilita accesul turiștilor la trei mari evenimente ale festivalului: demontrațiile de luptă, concertul Holograf și Întrecerile Dacice.

SÂMBĂTĂ, 22 iunie

Pentru demonstrațiile de lupte daco-romane (care vor avea loc la ora 18.00):

Plecare Alba Iulia – Cricău: ora 17.00. Retur: ora 20.30

Pentru concertul Holograf, care va avea loc la ora 20.00:

Plecare Alba Iulia – Cricău: ora 19.00. Retur: ora 23.30

DUMINICĂ, 23 iunie

Pentru Întrecerile Dacice (care vor avea loc la ora 15.30):

Plecare Alba Iulia – Cricău: ora 14.30. Retur: ora 20.30

IMPORTANT

- prețul unui bilet dus-întors este de 5 lei.

- stațiile pe ruta Alba Iulia – Cricău sunt: Autogara – P-ța Consiliul Europei (Electrica) – Moților – Kaufland – Micești (monument) – Șard (benzinărie) – Șard (bariera CFR) – Șard (magazine) – Ighiu (moară) – Ighiu (târg) – Bucerdea Vinoasă (ramificație) – Craiva – Cricău (Poliție)

- returul se va face respectând aceleași stații, în ordine inversă.

23a8b943d4Pentru a face față numărului mare de turiști care vor merge la Cricău, la Festivalul Cetăților Dacice, Societatea de Transport Public din Alba Iulia va suplimenta cursele de sâmbătă (22 iunie) și Duminică (23 iunie), pe ruta Alba Iulia – Cricău.

Astfel, în zilele de sâmbătă și duminică, programul obișnuit de transport va fi suplimentat cu trei curse (dus-întors), pentru a facilita accesul turiștilor la trei mari evenimente ale festivalului: demontrațiile de luptă, concertul Holograf și Întrecerile Dacice.

SÂMBĂTĂ, 22 iunie

Pentru demonstrațiile de lupte daco-romane (care vor avea loc la ora 18.00):

Plecare Alba Iulia – Cricău: ora 17.00. Retur: ora 20.30

Pentru concertul Holograf, care va avea loc la ora 20.00:

Plecare Alba Iulia – Cricău: ora 19.00. Retur: ora 23.30

DUMINICĂ, 23 iunie

Pentru Întrecerile Dacice (care vor avea loc la ora 15.30):

Plecare Alba Iulia – Cricău: ora 14.30. Retur: ora 20.30

IMPORTANT

- prețul unui bilet dus-întors este de 5 lei.

– stațiile pe ruta Alba Iulia – Cricău sunt: Autogara – P-ța Consiliul Europei (Electrica) – Moților – Kaufland – Micești (monument) – Șard (benzinărie) – Șard (bariera CFR) – Șard (magazine) – Ighiu (moară) – Ighiu (târg) – Bucerdea Vinoasă (ramificație) – Craiva – Cricău (Poliție)

- returul se va face respectând aceleași stații, în ordine inversă.

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook