Tags Posts tagged with "cilnic"

cilnic

Sâmbătă 23 mai, de la ora 18:00, la Biserica evanghelică din Câlnic va avea loc un concert de muzică medievală transilvană la orgă care va fi susţinut maestrul Felician Rosca.

În program:

Valentin Greef Bakfark
Czarna Krowa, Veni in hortum meum, soror mea (Mathaus Waisselius “Tabulatura”1573), Intabulatura (1552), Intabulatura (1552), Fantasia (Jean Besard “Tesaurus harmonicus” 1603

Daniel Croner
Magnificat 8 toni, Toccata Fuga Ex e, Preludii şi fugi.

Un polonez nu va uita prea curând vizita sa în România în luna ianuarie. Acesta a fost înşelat de un tânăr din Sebeş într-o parcare pe autostrada A 1 la finalul lunii ianuarie. Tânărul a fost găsit identificat de poliţiştii din Câlnic la aproape o lună de la comiterea faptei.
Din primele date se pare că în după amiaza zilei de 21 ianuarie a.c., D.C. l-a acostat într-o parcare a autostrăzii A1, pe raza localităţii Cîlnic, pe un cetăţean polonez căruia i-a cerut să-i schimbe nişte zloţi.
În momentul în care cetățeanul polonez şi-a scos portmoneul, profitând de neatenţia lui, D.C. i-a sustras 800 de zloţi, echivalentul a cca. 1.800 de lei şi a plecat cu un autoturism, înspre Sebeş.
Faţă de tânărul din Sebeş cercetările sunt continuate sub aspectul comiterii infracţiunii de furt dar şi în vederea stabilirii întregii sale activităţi infracţionale şi recuperării prejudiciului.

Un bărbat de 43 de ani a fost surprins de o surpare de pământ în satul Deal din comuna Cîlnic.  Deşi medcii au încercat să-i salveze viaţa acesta a decedat la aproximativ 40 de minute de la producerea accidentului.

Potrivit ISU Alba, Bărbatul săpa o groapă la un izvor în momentul în care pământ s-a surpat. Victima a fost scosă de sub mal însă  în stare inconştientă. Medicii au încercat să-i salveze viaţa însă acesta a decedat la scut timp.

DSC_0005„Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Unirea” al județului Alba a fost solicitatsă intervină în data de 18 iulie, la ora 12.40, pentru scoaterea unei persoane surprinsă de unmal de pământ, în localitatea Deal, comuna Cîlnic. Au fost deplasate la fața locului, unechipaj cu autospecială de intervenție și un echipaj SMURD de la Garda de intervențieSebeș, un echipaj cu medic de la Serviciul de Ambulanță Județean și grupa operativă ainspectoratului. Ajunse la locul evenimentului, forțele de intervenție au găsit un bărbat de 43de ani în stare de inconștiență. Acesta a fost surprins de un mal de pământ neasiguratcorespunzător, pe timpul executării unor lucrări de amenajare a unui bazin pentru captareaizvoarelor de apă din zona forestieră. Până la sossirea forțelor de intervenție bărbatul fusesescos de sub malul de pământ de către colegii din echipa de lucru. Personalul medical despecialitate a efectuat manevrele de resuscitare, însă din păcate, după aproximativ 1 oră,victima a fost declarată decedată. ” a transmis ISU Alba.

foto: zi-de-zi.ro
foto: zi-de-zi.ro
foto: zi-de-zi.ro

Poliţiştii Postului de Poliţie Cut împreună cu poliţişti ai Postului de Poliţie Doştat, au prins în flagrant 5 persoane (două femei şi trei bărbaţi), din comuna Cîlnic, în timp ce sustrăgeau porumb de pe o parcelă situată pe raza comunei Cut, aparţinând unei societăţi comerciale.

De la cei 5 suspecţi a fost recuperat porumb în valoare de 150 de lei, care a fost restituit societăţii păgubite, iar pe numele lor au fost întocmite actele premergătoare cercetării sub aspectul comiterii infracțiunii de furt calificat.

tdsc_0044Președintele Consiliului Județean Alba, domnul Ion Dumitrel, însoțit de Vicepreședintele Alin Cucui, au vizitat astăzi șantierul deschis în cadrul sistemului ce va aduce apă potabilă din magistrala Alba Iulia – Sebeș la robinetele locuitorilor din comunele Cut, Cîlnic, Șpring, Doșat și din localitatea Răhău.

Investiția, ce presupune montarea de conducte pe o lungime totală de circa 45 de kilometri și realizarea a 8 gospodării de apă, stații de clorinare, stații de pompare și rezervoare de mare capacitate, are o valoare totală de aproape 6 milioane de lei + TVA – bani proveniți din bugetul propriul al Consiliului Județean Alba – și se așteaptă să fie finalizată în circa un an.

Aceasta investiție este foarte importantă pentru că rezolvă problemele cu apă ale locuitorilor din mai multe comune.

Mă bucur că firma care lucrează s-a mobilizat și a început lucrările în forţă.” –  a declarat domnul Ion Dumitrel, Președintele Consiliului Județean Alba.

foto: aquatim.ro
foto: aquatim.ro
foto: aquatim.ro

Președintele Consiliului Județean Alba, domnul Ion Dumitrel, a semnat în această dimineață ordinul de începere a lucrărilor la Sistemul microregional de alimentare cu apă a localităților din Podișul Secașelor, din județul Alba.

Sistemul va aduce apă potabilă din magistrala Alba Iulia – Sebeș la robinetele locuitorilor din comunele Cut, Cîlnic, Șpring, Doșat și din localitatea Răhău.

Investiția, ce presupune montarea de conducte pe o lungime totală de circa 45 de kilometri și realizarea a 8 gospodării de apă, stații de clorinare, stații de pompare și rezervoare de mare capacitate, are o valoare totală de aproape 6 milioane de lei + TVA – bani proveniți din bugetul propriul al Consiliului Județean Alba – și se așteaptă să fie finalizată în circa un an.

Tot astăzi s-a făcut și predarea amplasamentului lucrării către constructor.

Este o investiție foarte importantă pentru locuitorii din această zonă, ce le va asigura în permanență apă.

Aici au fost mereu probleme cu sursele de apă dar, prin această lucrare, apa de calitate de pe Valea Sebeșului va ajunge și la locuitorii din aceste localități.

Pentru Consiliul Județean Alba aceasta este ultima lucrare de avengură pentru aducțiunea apei, acoperind și ultima zonă din județ în care nu exista acces la rețeaua principală de apă.” – a declarat domnul Ion Dumitrel, Președintele Consiliului Județean Alba.

Ce putem vizita în Judeţul Alba

 

Astăzi Cetatea Cîlnic monument istoric inclus Lista Patrimoniului Mondial UNESCO (1999).

 

CetateaCalnic

 

În paginile publicaţiei noastre vom încerca în fiecare săptămână să vă aducem în atenţie locuri care merită vizitate în Alba deoarece trebuie să spunem că avem în judeţ locuri multe de vizitat pe care unii dintre conjudeţenii noştrii au uitat sau nu ştiu despre ele mai nimic iar turiştii din ţară sau străinătate se înghesuie să le vadă.

În primul episode vom supune atenţiei dumneavostră cetatea de la Cîlnic care reprezintă cel mai valoros edificiu istoric și, totodată, marca distinctivă a satului Câlnic. Datorită păstrării sale în bune condiții, în mijlocul unei localități purtând până azi amprenta civilizației coloniștilor germani stabiliți in Transilvania, edificiul a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO (1999).

Localitatea Câlnic se află în sudul județului Alba, în partea de vest a Depresiunii Apoldului, într-o zonă colinară străbătută de valea pârâului Câlnic, afluent al râului Secaș. Spre sud, așezarea este străjuită de Dealurile piemontane ale Sebeșului, prelungiri ale Munților Cindrelului. Înspre nord se învecinează cu Podișul Secașelor. Orașele cele mai apropiate sunt Sebeșul (13km spre NV) și Sibiul (49km spre SE). Satele din împrejurimi: Petrești, Săsciori, Căpâlna, Rahău, Reciu, Gârbova, Cărpiniș, Miercurea Sibiului, au interesante situri și monumente istorice. Localitatea este o așezare de tip adunat, formată pe terasele inferioare ale pârâului omonim, altitudinea în centrul satului fiind de 328 m. Zona cea mai veche a vetrei locuite, Strada Principală, se desfășoară pe malul stâng, constituind axa principală a satului. La Câlnic săpăturile arheologice demonstrează o continuitate de viețuire, începând cu așezarea neolitică și cea din epoca bronzului, la vestigiile dacice si romane, ori din epoca migrațiilor până în evul mediu.

Numele localității, amintit mai întâi la 1269 (villa Kelnuk) este de sorginte slavo-română, după cum susține Nicolae Drăganu. Toponimul a fost preluat de sași (Kelling) și de unguri (Kelnek). Numele de Câlnic este frecvent întâlnit în întreg spațiul locuit de români, mai cunoscute fiind cele din Caraș-Severin sau Gorj. Malul stâng al pârâului era locuit predominant de comunitatea săsească, iar pe malul drept, în zona mediană a satului se află cetatea, fostă reședință nobiliară, biserica evanghelică și casa parohială. Pe același mal drept, la sud și sud-vest de centru s-a dezvoltat cartierul românesc, românii fiind prezenți, se pare, încă din secolul al XVII-lea. În 1733 erau 220 de familii, ca la 1857 numărul românilor sa fie mai mare decât al sașilor cu 200 de suflete. În mijlocul cartierului se află noua biserică ortodoxă, construită între 1960-1969, pe locul vechiului lăcaș ce data din 1792.

 

Cetate cu amplasament atipic

Kini554

Cetatea are un amplasament întrucâtva atipic. Fortăreața nu domină împrejurimile de la înălțimea unei coline, ci se situează într-un punct de joasă altitudine, în imediata apropiere a pârâului Câlnic. Deși aflată la mică distanță de strada principală și centru, evoluția urbanistică a localitătii nu a ajuns să o înglobeze tramei stradale, așa cum s-a intâmplat în numeroase cazuri din mediul săsesc. Cetatea, așa cum poate fi observată astăzi, este constituită din două rânduri de ziduri (incinte) cu traseu oval, dispuse concentric și întărite cu elemente de flancare: două turnuri și un bastion. Poarta de intrare este apărată de un coridor fortificat sau barbacană. Centurile de ziduri protejează curtea interioară, inima cetătii, în care se află capela, fântâna și turnul–locuință sau donjonul. Cel din urmă domină prin înălțimea și masivitatea sa întregul complex. Câteva cămări, unele păstrate mai bine, iar altele ruinate, sunt adosate incintei interioare. Ansamblul este construit în cea mai mare parte din piatră de carieră (calcar), înecată în mortar. Pe alocuri este folosită și piatra de râu, iar în jurul multor deschideri (ferestre sau guri de tragere) s-a utilizat cărămida. Poarta de intrare, galeria de apărare ce încununează turnul porții și cadrele deschiderilor de la cămări, sunt din lemn.

Incinta exterioară sau zwinger-ul, are un diametru maxim de cca 70 m. Datorită înălțimii sale (cca 3 m) pare deosebit de scundă în comparație cu celelalte elemente de fortificație. Curtina se sprijină pe mai multe contraforturi și prezintă din loc în loc metereze (guri de tragere). În partea sud-vestică, dominând drumul Reciului ce trece prin imediata vecinătate, se află un bastion semicircular.

Incinta interioară este cea mai impozantă cu cei 7m înălțime. Traseul său descrie un oval alungit pe direcția NE-SV, cu diametru maxim de cca 50m. Pe diametrul scurt este fortificată cu două turnuri: turnul porții (NV) și un turn de apărare (SE). În partea de nord, incinta se sprijină pe trei contraforturi masive din beton armat, instalate în urma lucrărilor de restaurare.

La turnul de apărare din SE (h=cca15 m), de formă prismatică (plan rectangular), se accede printr-o ușă deschisă la etajul întâi. Diviziunile pe verticală ale interiorului au dispărut, însă se pot reconstitui pe baza urmelor lăsate. La cele două niveluri superioare turnul păstrează metereze înalte și înguste, deschise spre laturile care flanchează curtina la exterior. Este încununat cu un acoperiș piramidal. După pierderea rostului militar al cetății, în acest turn aerat și rece se păstra slănina. Din acest motiv mai este cunoscut și sub numele de turnul slăninii (Fleischerturm).

Cu cei cca. 24 m înăltime, turnul porții reprezintă una din dominantele verticale ale ansamblului. Intrarea în curtea interioară se face pe la parterul acestui turn, acoperit cu o boltă semicilindrică. Spre exterior, între două contraforturi mascate parțial de zidurile barbacanei, se află lăcașul de culisare al hersei (grilajul de poartă). Accesul în interiorul turnului se face printr-o scară de piatră, sprijinită pe un arc amplu de zidărie, care conduce spre intrarea de la etajul întâi. De aici, pe scări de lemn se urcă până la galeria de apărare de la ultimul etaj, protejată de un acoperiș în patru ape. Aici se află patru clopote, motiv pentru care construcția se mai numește și turnul clopotelor.

 

Ce găsim în curtea interioară a Cetăţii Cîlnic

images

 

În curtea interioară se află cămările, capela și turnul donjon. Cămările sunt funcționale și astăzi, fiind adăpostite sub un acoperiș în două ape ce urmează traseul incintei. Capela este o constructie de tip sală, încheiată spre răsărit cu o absidă semicirculară ușor decroșată. Fundația absidei suprapune vestigii ale unei clădiri mai vechi, al cărei rost nu este clar. Accesul în capelă se face pe la vest, printr-un portal gotic, singurul element de piatră profilată al construcției. Câteva ferestre de forme diferite se află pe fațadele de vest, sud și est. În peretele sudic al navei, la mică înălțime față de nivelul de călcare, au fost practicate niște deschideri înguste, de tipul meterezelor. Funcția lor este incertă. Ar putea indica faptul că edificiul a avut inițial altă destinatie. Un acoperiș unic învelește întreaga clădire, de la frontonul triunghiular și până la absida altarului. Interiorul capelei este tăvănit. O tribună de lemn datată în 1733 este adosată peretelui vestic, fiind sprijinită spre interior pe doi stâlpi lucrați din trunchiuri de stejar. Parapetul are panouri pictate cu motive florale. Câteva locașuri de grinzi, vizibile pe peretele nordic, indică faptul ca tribuna continua pe această latură.

 

Turnul Donjon

calnic4

Ultima construcție care compune ansamblul cetății din Câlnic, dar prima ca vechime este masivul turn donjon. În epoca romantică, acest impresionant vestigiu medieval a fost supranumit turnul Siegfried. De plan dreptunghiular (cca 9×13 m), cu ziduri groase de cca 1 m, turnul se ridică până la 27 m înălțime (20 m zidăria, 7 m acoperișul în patru ape). Donjonul este cel mai reprezentativ element al fortificației, având inițial funcția de turn-locuință. Din acest motiv conține unele detalii constructive speciale. Parterul turnului, pivnița, este o amplă încăpere boltită. Bolta semicilindrică, din piatră înecată în mortar, păstrează pănă azi urmele cofrajului din lemn cu ajutorul căreia a fost construită. Destinația inițială a spațiului a fost de depozit pentru familiile nobiliare rezidente în donjon. Accesul se făcea exclusiv printr-o scară practicată în grosimea zidului, care cobora de la etajul întâi. Astăzi intrarea este directă, din exterior, printr-o poartă deschisă la inceputul secolului XX în peretele nordic. Poarta este protejată printr-o copertină de țigle, sprijinită pe două picioare masive de zidărie. Pivnița este aerisită printr-o deschidere îngustă practicată în peretele sudic. Etajul întâi era camera de locuit, dotată cu un șemineu ale cărui urme sunt vizibile pe zidul vestic. Această sală a fost la rândul ei boltită, însă bolta s-a prăbușit, păstrându-se doar lunetele pe pereții de nord și sud. Încăperea e luminată prin mai multe deschideri ample, care aveau probabil ancadramente din piatră. Astăzi s-a păstrat unul singur, spre est.

Turnul donjon a fost amenajat ca spațiu muzeal, colecțiile de artă populară și medievală, fiind expuse pe două nivele. Colecția muzeală cuprinde valoroase obiecte de artă, unele de o vechime apreciabilă, marea majoritate fiind donate de Zoe și Marius Porumb. Vizitatorii au ocazia să admire icoane pe sticlă și lemn, ceramică, mobilier și costume populare, covoare și textile, obiecte de cult, gravuri, vechi tipărituri românești și germane, obiecte metalice sau sculptură în lemn. Pivnița adăpostește o expoziție referitoare la creșterea viței de vie, fiind prezentate unelte și obiecte legate de viticultură, impresionante pentru vizitatori fiind butoaiele de stejar de mare capacitate (5000-6000 litri) din această pivniță nobiliară. Vinurile din Câlnic sunt cunoscute încă din evul mediu, mențiunile documentare fiind încă din secolul al XVI-lea. În 1659 sunt amintite via bisericii evanghelice câlnicene (Vineta ecclesiae Kelnicensis) sau via Parohiei (Vineta parochiae Kelnicensis).

Elementele constitutive ale cetății din Câlnic, așa cum se văd astăzi, nu aparțin unei singure etape de edificare, ci sunt rezultatul unor faze succesive, a unor adaptări și refuncționalizări. Considerată în ansamblu, fortificația nu este una care să impresioneze prin dimensiuni sau prin sisteme defensive complexe și elaborate. Cetatea din Câlnic este mai degrabă mică și cu elemente de fortificare de bază, simple ca realizare tehnică. Totuși deși nu poate concura cu marile cetăți, fortăreața din Câlnic este considerată foarte reprezentativă pentru o civilizație locală, transilvăneană, și o epocă particulară.

 

Sursa wikipedia

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook