Tags Posts tagged with "ani"

ani

Concursul organizat de Consiliul Naţional de Integritate (CNI) pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) s-a soldat cu un eşec usturător. Cei trei candidaţi au picat prima probă a concursului – examenul scris – ceea ce reprezintă un semnal extrem de prost pentru arhitectura anticorupţie din România. Unul dintre cei picaţi este chiar Bogdan Stan, actualul vicepreşedinte al ANI.

În acest context, vă propunem spre dezbatere o temă propusă pe România Curată de preşedintele Societăţii Academice Române. Alina Mungiu-Pippidi a venit cu ideea ca în zonele strategice pentru Schengen să fie cooptaţi români independenţi sau europeni de pe piaţa internaţională (AICI).

Mai multe despre acest subiect puteți citi aici.

Consiliul Național de Integritate, instituția care supraveghează activitatea Agenției Naționale de Integritate a organizat un concurs pentru ocuparea funcției rămasă vacantă după demisia fostului președinte Horia Georgescu. Nici unul dintre cei candidați înscriși în concursul pentru șefia instituției, nu a câștigat concursul.

 

Mai multe puteți citi aici:

Curtea de Apel Alba Iulia a făcut publică motivarea sentinţei acordată în data de 10 iunie în procesul Klaus Iohannis versus ANI, prin care s-a dispus anularea raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, de constatare a încălcării legislației în domeniul conflictului de interese.

Până marţi, 4 august, nu a fost înregistrat recurs la sentinţa Curţii de Apel.

Instanţa din Alba Iulia a judecat acțiunea în contencios administrativ intentată de Klaus Iohannis împotriva ANI, care, în 2013, l-a acuzat de încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie administrativă și penală, întrucât a semnat, în decembrie 2010, un contract de prestări servicii încheiat între Primăria Municipiului Sibiu și SC Tipografia Honterus SRL, societate comercială deținută de Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR). Klaus Iohannis a deținut funcția de președinte al FDGR în perioada 2002 — 2013.

„Conflictul de interese subzistă atunci când interesul privat al demnitarului primează interesului public, situaţie care în speţa dedusa judecăţii nu se întâmpla. Mai mult decat atât, prezumtivul interes privat sau personal trebuie sa fie de natura sa influenţeze îndeplinirea cu obiectivitate si imparţialitate a atribuţiilor ce îi revin conform Constituţiei si actelor normative, situaţie de asemenea inexistentă, motivat de faptul că procedura de atribuire a contractului a respectat întocmai actele normative în materia achiziţiilor publice”, se arată în sentinţa instanţei albaiuliene.

Vă prezentăm extras din sentinţa nr. 115/2015, de contencios administrativ, a Curţii de Apel Alba Iulia:

Prin acţiunea formulată de reclamantul Klaus Werner Iohannis s-a solicitat anularea Raportului de Evaluare nr. 35687/G/II/08.08.2013 întocmit de pârâta Agenţia Naţionala de Integritate – Inspecţia de Integritate şi obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii se arată că prin raportul de evaluare 35687/G/II/08.08.2013 întocmit de Agenţia Naţionala de Integritate care face obiectul prezentei acţiuni, a fost reţinuta încălcarea de către reclamant a prevederilor art.75 lit. b) şi f) din Legea nr. 393/2004 privind statul aleşilor locali, conform cărora: „Aleşii locali au un interes personal intr-o anumită problemă dacă au posibilitatea sa anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea reprezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru b) orice persoana fizica sau juridica cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia, ….f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte ”.

Conflictul de interese este definit de prevederile art.70 din Legea nr. 161/2003 ca fiind: situat ia in care persoana ce exercita o funcţie de demnitate publica sau o funcţie publica are un interes personal, de natura patrimoniala, care ar putea influenta îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor ce-i revin potrivit Constituţiei si altor acte normative.”

Plecând de la aceasta definiţie, se arată că nu sunt întrunite cele doua condiţii cumulative de natura a atrage existenta conflictului de interese: (1) interesul personal de natura patrimoniala si (2) acest interes personal sa influenţeze îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor ce îi revin conform Constituţiei si altor acte normative, cu referire in special la legislaţia in materia achiziţiilor publice.

Astfel, la data de 03.12.2010 a fost demarata procedura de atribuire a contractului de Servicii de informare si publicitate in vederea implementării proiectului POS CCE SMIS 4915 – contract de finanţare nr. 117/321/28.08.2009 – Implementarea conceptului de administraţie electronica la nivelul municipiului Sibiu ” prin publicarea în SEAP a invitaţiei de participare nr. 274316, cu respectarea prevederilor art. 125 din OUG nr. 34/2006.

Deşi valoarea estimata a contractului a fost de 3.910,88 euro (deci sub 15.000 euro, prag valoric sub care art.19 din OUG nr. 34/2006 permitea încredinţarea directa a contractului de achiziţie publica) pentru asigurarea principiilor care guvernează achiziţiile publica, inserate in art. 2 alin. 1 si alin. 2 din OUG nr. 34/2006, s-a convenit aplicarea procedurii de cerere de oferta cu publicarea documentaţiei de atribuire in SEAP, criteriul de atribuire fiind preţul cel mai scăzut, tocmai pentru a asigura un cadru lărgit de ofertanţi, asigurând astfel concurenţa între operatorii economici. Sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP) este sistemul informatic de utilitate publica, accesibil prin internet la o adresa www.e-licitatie.ro, utilizat in scopul efectuării de achiziţii publice prin mijloace electronice.

În conformitate cu prevederile art.71 alin.1 din HG nr.925/2006 a fost constituita comisia de evaluare a ofertelor in vederea atribuirii contractului de prestări servicii anterior identificat (document in anexa), reclamantul nefăcând parte din comisia de evaluare a ofertelor, respectând astfel dispoziţiile art. 69 din OUG nr. 34/2006 (varianta actului valabila la data demarării procedurii).

(…)

fiecare dintre membrii comisiei de evaluare au semnat declaraţii de confidenţialitate si imparţialitate, confirmând ca nu se afla in niciuna dintre situaţiile prevăzute la art. 69 din OUG nr. 34/2006.

La procedura de achiziţie publica au fost depuse din partea operatorilor economici 3 oferte. In urma analizării ofertelor depuse, comisia de evaluare a constata ca toate cele 3 oferte îndeplinesc criteriile de calificare, fiind declarate admisibile, si conforme din punct de vedere al propunerii tehnice. Acestea fiind îndeplinite, conduc spre analiza propunerii financiare depuse de ofertanţi. In urma acestei analize si respectând criteriul de atribuire: preţul cel mai scăzut, operatorul economic: SC T.H. SRL, având propunerea financiară cea mai scăzută, a fost clasat pe locul 1, comisia hotărând atribuirea contractului de achiziţie publica in favoarea acestuia.

Reclamantul nu a participat nici la şedinţa de deschidere a ofertelor si nici la şedinţa de evaluare a documentelor de calificare si de analiza a propunerilor tehnice si financiare depuse de ofertanţi, o astfel de competenta fiind atribuita de legiuitor exclusiv comisiilor de evaluare, deciziile comisiei de evaluare putând fi adoptate cu votul a cel puţin 2/3 dintre membrii săi, conform art. 76 alin. 2 din HG nr. 925/2006.

(…)

Faţă de hotărârea comisiei de evaluare şi având în vedere că nu erau incidente situaţiile expres si limitativ prevăzute de art. 209 din OUG nr.34/2006 de a anula procedura de atribuire, s-a încheiat contractul de prestări servicii.

(…)

singura ipoteza reglementată de legiuitor în care se putea încheia contractul de achiziţie cu operatorul economic a cărui oferta a fost clasată pe locul 2, se referea la împrejurarea în care ofertantul a cărui ofertă a fost declarată câştigătoare se afla intr-o situaţie de forţa majora sau in imposibilitatea fortuita de a executa contractul, situaţii care in speţa dedusa judecaţii nu existau.

Conflictul de interese invocat prin raportul de evaluare nu subzistă întrucât:

1.transparenta si interesul public au fost respectate prin desfăşurarea procedurii de publicitate în SEAP si oferta redusă de preţ în raport cu ceilalţi ofertanţi, asigurând eficienţa utilizării banului public.

2.reclamantul nu are niciun fel de raport de angajament cu adjudecătorul, nu face parte din organele de conducere ale acestei societăţi comerciale, calitatea de preşedinte FDGR fiind onorifica si neremunerata, (iată lipsa interesului patrimonial) asigurând reprezentarea minorităţii germane din România.

Reţinând definiţia conflictului de interese din Legea 161/2003 si principiile care guvernează acesta instituţie a conflictului de interese: imparţialitatea, integritatea, transparenta deciziei si supremaţia interesului public, rezulta cu evidenta, din întreaga documentaţie depusă în probaţiune, ca s-au respectat atât principiile care guvernează materia achiziţiilor publice cât si cele care guvernează materia conflictului de interese, interesul public fiind primordial în aceasta procedura, contractul de achiziţie fiind atribuit ofertantului cu preţul cel mai scăzut, asigurând astfel eficienta utilizare a banilor publici.

Rezulta cu evidenta ca este exclusă ipoteza conflictului de interese întrucât actul nu a fost generat de reclamant, negociat si atribuit direct in favoarea operatorului SC T.H., finalitate care ar fi putut naşte suspiciuni de integritate prin asimilarea si arogarea unor competente care practic nu exista.

Conflictul de interese subzistă atunci când interesul privat al demnitarului primează interesului public, situaţie care în speţa dedusa judecăţii nu se întâmpla. Mai mult decat atât, prezumtivul interes privat sau personal trebuie sa fie de natura sa influenţeze îndeplinirea cu obiectivitate si imparţialitate a atribuţiilor ce îi revin conform Constituţiei si actelor normative, situaţie de asemenea inexistentă, motivat de faptul că procedura de atribuire a contractului a respectat întocmai actele normative în materia achiziţiilor publice.”

Astăzi, 10.06.2015, în dosarul nr.780/57/2013, Curtea de Apel Alba Iulia a admis în parte contestaţia formulată de reclamantul Klaus-Werner Iohannis în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate şi în consecinţă a dispus anularea punctului 1 şi 2 din raportul de evaluare nr. 35687/G/II/08.08.2013 întocmit de Agenţia Naţională de Integritate sub aspectul conflictului de interese în materie administrativă.
Curtea de Apel Alba Iulia a respins acţiunea reclamantului ca inadmisibilă cu privire la punctul 3 al aceluiaşi raport de evaluare, care dispunea sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru cercetarea încălcării regimului juridic al conflictului de interese în materie penală.
Hotărârea Curţii de Apel Alba Iulia nu este definitivă, poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, competenţa soluţionării recursului revenind Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Considerentele care au stat la baza acestei sentinţe vor putea fi făcute publice după ce hotărârea va fi motivată.

Dosarul nr. 780/57/2013 a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia în 29.08.2013 şi a avut ca obiect soluţionarea acţiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul Klaus Werner Iohannis prin care acesta a solicitat:
anularea raportului de evaluare 35687/G/II/08.08.2013 întocmit de Agenţia Naţională de Integritate – Inspecţia de Integritate prin care aceasta a constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese de către Klaus Werner Iohannis (în perioada în care a deţinut funcţia de Primar al Municipiului Sibiu)
În 19.03.2014 Curtea de Apel Alba Iulia a admis cererea formulată de A.N.I. şi a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea dosarului penal nr.644/P/2013 aflat în cercetarea Parchetului de pe lângă Î.C.C.J. întrucât soluţia care s-ar pronunţa în cauza instrumentată de Parchet pentru infracţiunea de fals în înscrisuri, ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea în cauză.
În 29.04.2015 Curtea de Apel Alba Iulia a admis cererea de repunere a cauzei pe rol formulată de reclamantul Klaus Werner Iohannis având în vederea închiderea prin clasare a dosarului penal nr.644/P/2013.

Conţinutul dispozitivului sentinţei Curţii de Apel Alba Iulia din 10.06.2015

„Admite excepţia inadmisibilităţii acţiunii formulată de pârâtă, privind anularea punctul 3 al raportului de evaluare nr.35687/G/II/08.08.2013 emis de Agenţia Naţională pentru Integritate – Inspecţia de Integritate.
Admite în parte acţiunea formulată de reclamantul K.W.I. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională pentru Integritate – Inspecţia de Integritate şi în consecinţă:
Anulează raportul de evaluare nr.35687/G/II/08.08.2013 întocmit de A.N.I.- Inspecţia de Integritate privind punctele 1 şi 2 din raport.
Respinge ca inadmisibilă acţiunea privind anularea punctului 3 al raportului de evaluare nr.35687/G/II/08.08.2013 emis de Agenţia Naţională pentru Integritate – Inspecţia de Integritate.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 50 de lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de15 zile de la comunicare.
Recursul se depune la Curtea de Apel Alba Iulia, sub sancţiunea nulităţii.
Pronunţată în şedinţa publică din 10.06.2015.”

Curtea de Apel Alba Iulia se va pronunţa în dată de 10 iunie în dosarul în care Klaus Iohannis a solicitat anularea unui raport de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate.

Soluţia pe care CA Alba Iulia o va pronunţa în acest dosar nu va definitivă.
‘La Curtea de Apel Alba Iulia s-a încheiat miercuri judecarea dosarului în care reclamantul Klaus Iohannis a solicitat anularea raportului de evaluare întocmit de ANI prin care această constatase încălcarea legislaţiei în domeniul conflictului de interese. Instanţa va pronunţă o soluţie în 10 iunie’, a declarat purtătorul de cuvânt al instanţei, Cosmin Muntean, potrivit Agerpres.
Instanţa a judecat acţiunea în contencios administrativ intentata de Klaus Iohannis împotriva ANI, care, în 2013, l-a acuzat de încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie administrativă şi penală, întrucât a semnat, în decembrie 2010, un contract de prestări servicii încheiat între Primăria Municipiului Sibiu şi SC Tipografia Honterus SRL, societate comercială deţinută de Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR). Klaus Iohannis a deţinut funcţia de preşedinte al FDGR în perioada 2002 – 2013.
Avocata care l-a reprezentat pe Klaus Iohannis a susţinut în faţa instanţei că nu sunt întrunite elementele constitutive ale conflictului de interese administrativ. Aceasta a mai spus că este ‘evident’ că încheierea acestui contract, dintre tipografie şi primărie, ‘nu se afla în zona conflictului de interese administrativ, pentru că această operaţiune nu a generat vreun fel de beneficiu, interes material pentru Klaus Iohannis, pentru soţia şa sau pentru rudele sale’.
Ea a mai spus că respectivul contract nu a fost încheiat prin încredinţare directă, ci prin licitaţie, fiind trei oferte depuse. Avocată a arătat că cea care a desemnat câştigătorul, respectiv firmă care a prezentat preţul cel mai scăzut, în speţă Tipografia Honterus, a fost comisia de evaluare, din care primarul Iohannis nu a făcut parte.
Aceasta a solicitat instanţei admiterea contestaţiei şi anularea raportului de evaluare întocmit de ANI.
În martie 2014, CĂ Alba Iulia a dispus suspendarea judecării procesului intentat ANI de către, la vremea respectivă, primarul municipiului Sibiu, Klaus Iohannis, după ce Parchetul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a transmis instanţei că este începută urmărirea penală.
După ce Parchetul a închis dosarul penal, CĂ Alba Iulia a fost sesizată cu o cerere de repunere pe rol a cauzei formulată de către Iohannis, solicitare care i-a fost admisă în 29 aprilie.
Potrivit unui comunicat dat publicităţii în august 2013, ANI a constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie administrativă şi penală de către Klaus Iohannis, întrucât acesta a semnat, la data de 23 decembrie 2010, un contract de prestări servicii încheiat între Primăria Municipiului Sibiu şi SC Tipografia Honterus SRL, societate comercială deţinută de Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR).
Obiectul contractului semnat, în opinia ANI, cu încălcarea regimului juridic al conflictului de interese administrativ şi penal de către Klaus Iohannis constituie servicii de informare şi publicitate în vederea implementării unui proiect finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională.
Potrivit sursei citate, Iohannis a aprobat, în perioada ianuarie – iunie 2011, trei facturi fiscale în vederea efectuării plăţilor către prestator (SC Tipografia Honterus SRL).
Conform ANI, primarul Sibiului nu a respectat dispoziţiile art. 75, lit. b) şi f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, potrivit cărora „Aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: (…) b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia (…) f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte”.
„Primarul Municipiului Sibiu a încălcat şi dispoziţiile art. 2531 din Codul Penal al României, potrivit cărora ‘Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participa la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos materia (…) pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durata maximă”, se menţiona în comunicatul ANI.
sursa:protv.ro

Daniel Irimie, primarul comunei Livezile a fost declarat incompatibil de ANI începând cu data de 31 martie 2011, întrucât deține, simultan cu funcția de primar, și calitatea de comerciant persoană fizică în cadrul IRIMIE OCTAVIU-DANIEL PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ, încălcând, astfel, dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. g) din Legea nr. 161/2003.

„Persoanele evaluate au fost informate despre declanșarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum și drepturile de care beneficiază – de a fi asistate sau reprezentate de un avocat şi de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. IRIMIE OCTAVIU-DANIEL, RUSU CONSTANTIN, VELICA MIRCEA, CIOLCAN IOAN, ANGHELINA DANIEL IONUȚ, DOGARU ION și TOMESCU ION nu au depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apărare.

Persoanele menționate au încălcat următoarele prevederi legale:

·art. 76, alin. (1) din Legea nr. 161/2003, potrivit căruia „Primarii […] sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I”;

·art. 87, alin. (1), lit. c), d), f) și g) din Legea nr. 161/2003, potrivit căruia „Funcţia de primar şi viceprimar […] este incompatibilă cu […] calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia; funcţia […] administrator, membru al consiliului de administraţie […] la societăţile comerciale, […] precum şi la instituţiile publice; funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local; calitatea de comerciant persoană fizică”;

·art. 88, alin. (1), lit. c) din Legea nr. 161/2003, potrivit căruia „funcţia de consilier local […] este incompatibilă cu […] calitatea de […] angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv […]”;

·art. 90, alin. (1) din Legea nr. 161/2003, potrivit căruia „Consilierii locali […] care au funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor ori alte funcţii de conducere, precum şi calitatea de acţionar sau asociat la societăţile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unităţi administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte, cu instituţiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judeţean respectiv ori cu societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective”;

·art. 91, alin. (3), teza I din Legea nr. 161/2003, potrivit căruia „Alesul local poate renunța la funcția deținută înainte de a fi numit sau ales în funcția care atrage starea de incompatibilitate, în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcție”;

·art. 46, alin. (1) din Legea nr. 215/2001, potrivit căruia „Nu pot lua parte la deliberarea şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes personal în problema supusă dezbaterilor consiliului local”;

· art. 75, lit. a) b), c) și f) din Legea nr. 393/2004, potrivit căruia „Aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: soţ, soţie, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv; orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia ; o societate comercială la care deţin calitatea de asociat unic, funcţia de administrator sau de la care obţin venituri […] o asociaţie sau fundaţie din care fac parte”;

·art. 77, alin. (1) și (2) din Legea nr. 393/2004, potrivit căruia „[…] consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii. În situaţiile prevăzute la alin. 1, consilierii locali şi consilierii judeţeni sunt obligaţi să anunţe la începutul dezbaterilor interesul personal pe care îl au în problema respectivă”;

·art. 12, lit. b) din Legea 78/2000, potrivit căruia „Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite […] folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii”;

·art. 301, alin. (1) din Codul Penal al României, potrivit căruia „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani, sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”;

· art. 326 din Codul Penal al României, potrivit căruia „Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute la art. 175, în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte pentru producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”.

„Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat […] încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective […]”.

„Persoana […] față de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică […] pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”.
Agenţia Naţională de Integritate îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor legalității, confidenţialității, imparţialității, independenţei operaţionale, celerității, bunei administrări, precum şi al dreptului la apărare.

Curtea de Apel Alba Iulia va judeca, pe 27 mai, cerererea lui Klaus Iohannis de anulare a raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care l-a acuzat de conflict de interese.

În martie 2014, instanța a suspendat procesul deoarece pe rolul Parchetului General se află un dosar în care ANI reclama posibile fapte penale săvârșite de Klaus Iohannis.
Pe 19 martie 2014, procesul civil a fost suspendat deoarece Parchetul începuse urmărirea penală în urma sesizărilor ANI. Urmărirea penală a început „in rem” adică față de faptă în sine, nu față de anumite persoane.
Pe 26 septembrie 2014, Parchetul General a închis dosarul în care ANI îl acuza pe Klaus Iohannis de conflict de interese, procurorii stabilind că acesta nu a încălcat legea atunci când a semnat în calitate de primar al Sibiului un contract cu o tipografie deținută de Forumul Democrat al Germanilor. Pe 29 aprilie 2015, Klaus Iohannis a cerut Curții de Apel Alba Iulia să repună cauza pe rol în vederea continuării procesului, lucru care s-a și întâmplat.
Sursa: evz.ro

Curtea de Apel Alba Iulia a respins ca nefondată acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Resmeriţă Cornel Cristian împotriva Agenţiei Naţionale de Integritate, având ca obiect anularea raportului de evaluare nr.995/G/II/12.01.2015 întocmit de Inspecţia de integritate din cadrul A.N.I.., sub aspectul conflictului de interese de natură administrativă.

Hotărârea Curţii de Apel Alba Iulia poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, competenţa soluţionării recursului revenind Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Considerentele care au stat la baza acestei sentinţe vor putea fi făcute publice după ce hotărârea va fi motivată.

Alte date privind soluţionarea dosarului

Dosarul nr. 79/57/2015 ce s-a aflat pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia a avut ca obiect soluţionarea acţiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul Resmeriţă Cornel Cristian, deputat în Parlamentul României, prin care acesta a solicitat:

anularea raportului de evaluare nr. 995/G/II/12.01.2015 întocmit de Agenţia Naţională de Integritate – Inspecţia de Integritate prin care s-a constatat că Resmeriţă Cornel Cristian, deputat în Parlamentul României, nu a respectat regimul juridic al conflictelor de interese a încheiat contractul civil nr. 529/2009, prin care fratele său, Lucian Marius Resmeriţă, a fost angajat în funcţia de consilier în cadrul Biroului parlamentar nr. 275 din localitatea Vulcan, Judeţul Hunedoara

Conţinutul dispozitivului sentinţei Curţii de Apel Alba Iulia din 15.05.2015:

„Respinge ca rămasă fără obiect excepţia inadmisibilităţii parţiale a acţiunii, invocată de pârâtă.

Respinge ca nefondată acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Resmeriţă Cornel Cristian împotriva pârâtei Agenţia Naţională de Integritate, cu sediul în Bucureşti, sector 1, B-dul Lascăr Catargiu, nr. 15 având ca obiect anularea Raportului de Evaluare nr. 995/G/II din 12.01.2015 întocmit de Inspecţia de Integritate din cadrul Agenţiei Naţionale de Integritate.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din 15.05.2015.”

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook