Tags Posts tagged with "afaceri"

afaceri

grafic 2Evoluţia economică pozitivă din ultimii ani, bazată în principal pe consum, influenţează în mod semnificativ modul în care românii investesc în afaceri. Potrivit unei analize KeysFin privind situaţia IMM-urilor, buticurile alimentare, magazinele de cartier şi cele din centrele comerciale, alături de service-urile auto, au ajuns să reprezinte cele mai multe afaceri deschise în intervalul 2013-2017.

Apetitul românilor pentru cumpărături, stimulat de creşterile salariale, influenţează în mod semnificativ evoluţia afacerilor din România. Pentru oamenii de afaceri, ,,febra” cumpărăturilor care a cuprins România în ultimii ani a făcut ca mare parte din investiţii să se axeze pe consum.

Aşa s-a ajuns ca cele mai multe firme înfiinţate între 2013-2017 să aibă comerţul drept principal domeniu de activitate. O evoluţie semnificativă o înregistrează şi service-urile auto, mai ales că România a fost invadată de maşini second-hand, care necesită reparaţii.

Cele mai noi date, de la Registrul Comerţului, arată că în primele nouă luni din 2017 au fost deschise numai puţin de 22.551 firme în comerţ şi reparaţii auto. Pe ansamblu, 32,5% dintre IMM-urile din România îşi desfăşoară activitatea în aceste domenii, în timp ce media europeană este de 28-30%.

Topul domeniilor investiţionale în sectorul IMM-urilor este completat de activităţile profesionale (11,4%), construcţii (9,8%), industria prelucrătoare (8,9%) şi transport şi depozitare (8%).

Potrivit datelor KeysFin, în România erau înregistrate, la finalul anului 2016, 671.040 de IMM-uri, cu peste 50.000 mai multe decât în anul precedent. Afacerile acestora au crescut semnificativ în ultimii ani, de la 621,1 miliarde lei în 2013 la 713,3 miliarde lei în 2016.

grafic 1Firmele mijlocii raportau afaceri de 233 miliarde lei, firmele mici de 267 miliarde lei, în timp ce microîntreprinderile aveau o cifră de afaceri de 212 miliarde lei.

„Interesant este că cele mai multe firme nou înfiinţate sunt microîntreprinderi, care au ajuns să reprezinte 97,8% din totalul IMM-urilor. Vârsta medie a celor care deschid astfel de afaceri este în jur de 44 de ani, iar cele mai multe afaceri au legătură cu comerţul, principalul motor economic”, spun analiştii.

De remarcat evoluţia pozitivă a rezultatului net al microîntreprinderilor(diferenţa dintre profitul net şi pierderea netă), care a trecut de la pierderea de 7,54 miliarde lei din 2013 la plusul de11 miliarde lei din 2016. Şi întreprinderile mici şi mijlocii au raportat un rezultat net pozitiv în 2016, de 11.09 miliarde lei respectiv 8,89 miliarde lei.

BUCUREŞTIUL, CAMPION LA IMM-URI

Analiza KeysFin arată, pe de altă parte, că din punct de vedere geografic, cele mai multe IMM-uri au fost înfiinţate, în ultimii ani, în Capitală, acolo unde şi comerţul este la cel mai ridicat nivel.

Afacerile celor 167.080 de firme înmatriculate în Bucureşti-Ilfov, la nivelul anului 2016, au depăşit nivelul de 232 miliarde de lei, cu o medie, per companie, de 1,4 milioane lei. Firmele din Capitală aveau şi cei mai mulţi angajaţi, 836.000.

grafic 3Urmează zona de Nord-Vest, acolo unde afacerile celor 99.393 de IMM-urilor (456.000 de angajaţi) au fost de peste 94 miliarde de lei, şi zona de Centru, unde cifra de afaceri cumulată a celor 76.810 companii a depăşit 83 miliarde lei.

Cele mai mici afaceri au fost înregistrate în regiunea Sud-Vest Oltenia, de 35 miliarde de lei, acolo unde activează, de altfel, şi cele mai puţine IMM-uri din ţară (49.084 firme cu 209.000 angajaţi).

„Dinamica geografică în sectorul IMM-urilor trebuie pusă în legătură directă cu concentrarea afacerilor din România”, explică analiştii KeysFin, care trag un semnal de alarmă privind pericolul enclavizării economice.

„Avem Bucureştiul şi câteva oraşe mari în care economia creşte, în timp ce alte zone rămân în urmă, iar pericolul enclavizării economice este unul real. Mişcările masive de locuitori din ultimii ani, în special către Bucureşti, Cluj, Sibiu şi alte oraşe importante, au făcut ca multe zone din ţară să fie în pericol de faliment economic, lipsa forţei de muncă şi scăderea abruptă a investiţiilor fiind de natură să determine grave probleme sociale”, spun aceştia.

AFACERI ÎN CREŞTERE, RISCURI PE MĂSURĂ

Creşterea afacerilor IMM-urilor cu peste 100 de miliarde de lei în intervalul 2013-2016 a adus şi riscuri pe măsură. Statistica arată că sectorul în care se înregistrează cele mai mari datorii este chiar cel mai dinamic domeniu al economiei – comerţul.

Potrivit datelor KeysFin, IMM-urile din acest sector raportau la nivelul anului trecut datorii de 143 miliarde de lei (21% din totalul datoriilor IMM-urilor), urmate de cele care activează în construcţii (120,9 miliarde lei), industria prelucrătoare (113,7 miliarde lei), tranzacţiile imobiliare (71,8 miliarde lei) şi Agricultură (43,1 miliarde lei).

Cele mai multe firme cu datorii erau din sectorul celor mici (60,75%), urmate de microintreprinderi (20,65%) şi companiile mijlocii (18,61%).

grafic 4În lipsa unui capital suficient, tot mai multe firme aleg să întârzie plăţile, apelând la creditul furnizor, un mecanism economic de finanţare de business, fără dobândă, care se extinde tot mai puternic.

Potrivit KeysFin, 75% dintre firmele din economia românească au ajuns să apeleze la această soluţie, în condiţiile în care finanţarea bancară reprezintă, mai ales pentru IMM-uri, un domeniu greu accesibil.

Peste 400.000 de firme, care reprezintă 64% din economie, înregistrau datorii comerciale la nivelul anului trecut.

Creditul comercial reprezenta, în 2016, 36,8% din totalul datoriilor companiilor, un procent cu 56% mai mare decât valoarea creditului bancar (133 mld.lei)

Perioada medie de încasare a creanţelor era de 95 de zile în 2016, în timp ce perioada medie de plată a datoriilor curente se situa la nivelul de 176 zile.

Potrivit analiştilor de la KeysFin, business-ul reprezintă, în aceste condiţii, o misiune riscantă în absenţa unor informaţii concrete privind partenerii cu care faci afaceri.

„Să ştii în ce situaţie financiară se află firma cu care lucrezi, cum stă cu datoriile, în ce diferende juridice se află etc. – sunt date care te pot ajuta să iei o decizie optimă atunci când vine vorba de valoarea contactului, câtă marfă îi pui la dispoziţie, ce servicii poţi să îi prestezi, să ai siguranţa că îţi vei primi banii.”, afirmă experţii KeysFin.

Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din Romania.

KeysFin oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business sănătos pe piaţa romanească. Detalii aflaţi de pe www.keysfin.com.

KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFin Mobile, prin intermediul căreia utilizatorul poate accesa usor şi rapid informaţii de contact, situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste un milion de companii şi PFA-uri active din Romania. Informaţiile pot fi salvate şi vizualizate in format PDF şi trimise via e-mail sau SMS oricărui contact din agendă.

Doriti sa analizati o afacere, un grup sau un sector de activitate din Romania? Luati legatura acum cu unul dintre consultantii nostri pe: office@keysfin.com

piata_transp_depoz2Creşterea economică şi investiţiile semnificative în parcul national auto de marfă au dus piaţa transporturilor la un nivel istoric, depăşind anul trecut graniţa de 10 miliarde de euro. Peste 34.000 de firme, cu 156.000 de angajaţi asigură, în prezent, transportul de marfă în ţară şi în străinătate. România a devenit, în ultimii ani, unul dintre jucătorii cei mai activi la nivel european.

Studiul KeysFin, care ia în calcul datele comunicate de firme la Ministerul Finanţelor şi Registrul Comerţului, face o radiografie detaliată a evoluţiei sectorului transporturilor în ultimii şase ani.

Numărul companiilor de transport de marfa a crescut în această perioadă cu peste 5.000, de la 28.914 de firme în 2012 la 34.628 de societăţi în 2016.

Pe fondul creşterii economice şi, implicit, a volumului de marfă, afacerile firmelor din acest sector au avansat semnificativ, depăşind anul trecut nivelul de 47 de miliarde de lei, cu 14 miliarde de lei peste rezultatul din 2012.

Transportul rutier de marfă a reprezentat 77,3% (36,3 mld.lei) din totalul afacerilor înregistrate în 2016, în timp ce business-ul din sectorul de depozitare a însemnat 20,8% (9,79 mld.lei).

Rezultatul net a depăşit, anul trecut, 1,81 miliarde de lei, iar profitul net al sectorului a fost de 2,55 miliarde de lei, cifră mai mult decât dublă faţă de cea înregistrată acum şase ani.

Într-o ţară în care infrastructura de transport este deficitară, rezultatele înregistrate de aceste firme vin să confirme potenţialul foarte bun de business din acest sector”, spun analiştii de la KeysFin.

Experţii afirmă că poziţia geostrategică a României şi evoluţia economică bazată în principal pe consum vin să susţină o prognoză extrem de optimistă privind anul 2017. „Rezultatele financiare ale sectorului urmează, cel mai probabil, să depăşească rezultatul înregistrat în anul precedent”, susţin aceştia.

CINE SUNT PRINCIPALII JUCĂTORI DIN DOMENIU

piata_transp_depozPotrivit studiului KeysFin, piaţa transporturilor din România este extrem de fragmentată, neexistând nicio companie care să deţină o cotă importantă.

Cel mai important transportator, judecând după cifra de afaceri, este AQUILA PART PROD COM SRL, firmă prahoveană care a raportat în 2016 afaceri de 797,9 milioane de lei. Societatea, înfiinţată în 1994, avea o cotă de piaţă de 1,7%, active de 353,5 milioane lei şi 2183 de angajaţi.

Locul secund în top 5 jucători din piaţa transporturilor este ocupat de CARRION EXPEDITION SRL, cu afaceri de 646,7 milioane de lei şi un rezultat net de 20 milioane lei.

Având o cotă de piaţă estimată la 1,4%, firma clujeană înfiinţată în 2009 raporta active de 438,6 mil.lei şi 2024 de angajaţi.

Pe locurile următoare se situau, în ordinea cifrei de afaceri, firma bucureşteană SCHENKER LOGISTICS ROMÂNIA SA (484,1 mil.lei), compania bihoreană TRANSMEC RO SRL (394,3 mil.lei) şi societatea DUVENBECK LOGISTIK SRL din Braşov (303,5 mil.lei)

Interesant este şi faptul că, dincolo de cotele de piaţă, domeniul transporturilor pare că s-a stabilizat în ultimii ani, dovadă că numărul firmelor nou înfiinţate a scăzut semnificativ, de la 13.008 în 2008 (anul considerat de boom în piaţa transporturilor) la numai 3438 în 2016.

Din totalul de 34.628 de societăţi, numai 1247 erau firme nou înfiinţate și active în 2016, restul fiind firme cu experienţă în domeniu.

Relevantă este, totodată și evoluția numărului firmelor de transport care au intrat în insolvenţă. Numărul lor a scăzut puternic în 2016 la 2931, faţă de 6863 câte erau cu doi ani în urmă. Mai mult, numărul insolvenţelor, în 2017, se află deocamdată la minimul ultimilor şapte ani (1742 cazuri).

INVESTITORII STRĂINI, INTERESAŢI DE PIAŢA TRANSPORTURILOR

Studiul KeysFin arată, pe de altă parte, că investitorii străini sunt din ce în ce mai interesaţi de acest segment de afaceri. 375 de companii, care reprezintă 22% din piaţă, aveau anul trecut acționariat majoritar străin (o deținere de peste 50%).

Cei mai mari investitori în sectorul transporturilor si depozitării sunt austriecii care anul trecut controlau peste 4% din piață (2,086 miliarde de lei) apoi vin cei din Olanda și Italia cu câte 3%, topul fiind completat de investitorii spanioli, germani și fracezi, fiecare cu câte 2% din piață.

În total, investitorii străini erau implicaţi, anul trecut, în afaceri de peste 10 miliarde de lei.

PIAŢA TRANSPORTURILOR, RISCURI ŞI OPORTUNITĂŢI

Dincolo de rezultatele pozitive, pe ansamblu, piaţa transporturilor nu este scutită de provocări, afacerile din acest sector fiind influenţate de blocajul financiar şi de indisciplina financiară care afectează multe dintre ramurile economiei.

Datele financiare analizate de KeysFin arată că datoriile transportatorilor au crescut, pe ansamblu, de la 18,5 miliarde lei în 2012 la 24,7 mld.lei în 2016 în timp ce totalul creanţelor a atins anul trecut valoarea de 11,9 mld.lei.

Ponderea datoriilor comerciale a rămas relativ constantă în tot intervalul analizat (2012-2016), la 30-32%, valoarea acestora depăşind 7,7 mld. lei în 2016.

Perioada medie de încasare a creanţelor era de 92 de zile anul trecut, faţă de 98 de zile în 2012 iar perioada medie de plată a datoriilor a scăzut și ea la 192 de zile, faţă de 206 în urmă cu cinci ani.

Datele prezentate de KeysFin vin să susţină ideea că şi în acest domeniu este absolut necesară o informare constantă privind situaţia partenerilor de afaceri.

Să ştii în ce situaţie financiară se află firma cu care lucrezi, cum stă cu datoriile, în ce diferende juridice se află – sunt date care te pot ajuta să iei o decizie bună atunci când vine vorba de valoarea contractului, ce servicii îi oferi, practic să-ți crești șansele că îţi vei primi banii”, afirmă experţii KeysFin.

„Indiferent de dimensiunea business-ului, istoricul, situaţia acestuia, astfel de informaţii sunt esenţiale pentru a creiona o evaluare care să includă atât aspectele pozitive cât mai ales pe cele cu potenţial negativ în relaţia cu partenerul de afaceri. Pe baza acestui raport, departamentele financiare, managerii în principal, îşi pot dimensiona contractele, aşteptările şi pot lua măsuri de prevenire pentru a exploata potenţialul de dezvoltare dar şi pe cel de risc”, au mai spus analiştii de la KeysFin.

Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din Romania.

Recent membrii Comisiei de Economie și Mediu de Afaceri a PNL Alba s-au întâlnit cu reprezentanți ai mediului de afaceri privat din județul Alba, dialogând pe marginea problemelor reale cu care aceștia din urmă se confruntă.

Au fost discutate teme care crează dificultăți mediului de afaceri, plecând de la noul cod fiscal, codul muncii, birocrația excesivă sau instabilitatea legislativă care afectează investițiile și până la teme legate de absorția fondurilor europene, mediul înconjurător sau sănătatea publică.

„Astfel de întâlniri vor fi organizate regulat din dorința PNL Alba de a construi un dialog permanent, cu mediul de afaceri din județul nostru. Astfel, se vor prelua și transmite mai departe, prin instrumentele legale și parlamentare disponibile, doleanțele oamenilor de afaceri precum și propunerile lor de eficientizare a politicilor și activităților ce influențează mediul de afaceri” se arată într-un comunicat de presă al PNL Alba.

Municipalitatea din Alba Iulia a anunţat, că oferă gratuit terenuri pentru companiile care investesc mai mult de 1,5 milioane de euro, ca parte a unei serii de măsuri menite să încurajeze potenţialii investitori să îşi deschidă puncte de lucru în oraşul transilvănean.

„Cele mai importante măsuri sunt oferirea de terenuri gratuite pentru investitii mai mari de 1,5 milioane de euro și posibilitatea de achizitie a terenului in discutie daca investitiile depasesc 5 milioane de euro, in conditiile legii si beneficiind de acordurile institutionale in vigoare. Terenul gratuit se poate acorda unei firmei care investeşte cel puţin 5 milioane euro în active corporale fixe, acesta va putea fi vândut direct firmei, dar nu mai devreme de finalizarea investiţiei, la preţul pieţei imobiliare, stabilit printr-o evaluare independentă.

Pentru această iniţiativă debutată în anul 2007, primăria Alba Iulia a pus la dispoziţie parcele cu o suprafaţa de 30,21 de hectare în zona Drambar şi peste 13,855 hectare în zona Ratu Mare. Investitorii care doresc să beneficieze de terenuri gratuite, trebuie să prezinte o serie de informaţii legate de activitate firmei, numărul de locuri de muncă care vor fi create şi prezentarea viitoarei investiţii”, informează primăria municipiului.

sursa: alba100.ro/teren-gratuit-in-alba-iulia-pentru-firmele-care-investesc-peste-15-milioane-de-euro-0054867#sthash.1mxviD3y.dpuf

Consiliul Judeţean Alba va organiza în data de 11 decembrie 2014 cea de a VIII-a ediţie a evenimentului Best of Business, prin care Consiliul Județean Alba evidenţiază şi recunoaşte performanţele economice obţinute în anul 2013 de către operatorii economici din judeţul Alba. Best of Business este doar una dintre acţiunile prin care anual administraţia judeţeană sprijină şi încurajează mediul de afaceri al judeţului, investiţiile, crearea unor noi locuri de muncă, promovarea exporturilor, dezvoltarea şi diversificarea activităţilor productive şi promovarea produselor tradiţionale.
Într-un cadru festiv vor fi oferite distincții firmelor cu capital românesc şi străin din industrie, construcţii, servicii şi agricultură care şi-au adus un aport substanţial la dezvoltarea economică a judeţului.
Premiile Best of Business 2014 care se vor acorda şi în acest an firmelor au fost stabilite pe baza următoarelor criterii:
-investiţii de capital românesc şi străin în economia judeţului;
-contribuţii la bugetul judeţului;
-valoarea exporturilor firmelor cu capital românesc şi străin din judeţ;
-cei mai buni angajatori;
-locuri de muncă nou create în judeţ de firme cu capital românesc şi străin;
-crearea şi susţinerea brandului judeţului prin brandul propriu;
-implicarea în viaţa comunităţii.
Indicatorii economico-financiari care au stat la baza realizării clasamentelor au fost furnizați de către Ministerul Finanţelor Publice – Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, Direcția Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Alba şi firmele din județul Alba.
Pe toți invitații şi participanții la acest eveniment ,,business’’ îi asigurăm de toată consideraţia şi sprijinul nostru pentru activitatea pe care o desfășoară şi pentru aportul la dezvoltarea mediului economic al judeţului Alba.

Schimbul de bune practici și diseminarea unor rezultate de succes în domeniul dezvoltării centrelor de afaceri, dar și al activității IMM, au reprezentat temele principale ale Misiunii economice desfășurate, în perioada 13-15 octombrie 2014 în județul Alba, de reprezentanții mediului de afaceri din județul Prignitz – Landul german Brandenburg. Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru şi Consiliul Judeţean Alba, în colaborare cu Reprezentanța Landului Brandenburg în Regiunea Centru și Consiliul de Dezvoltare Economică Brandenburg, partener Enterprise Europe Network, au fost organizatorii acestei misiuni economice.
Peste 40 de persoane, reprezentanți ai administrației publice locale și ai mediului de afaceri din Regiunea Centru, alături de membrii misiunii economice, au participat la o Conferință internațională, în prima zi a manifestărilor, ulterior având loc întâlniri bilaterale pe diverse domenii de interes reciproc. În cadrul inițial s-a discutat despre sprijinul administrației pentru dezvoltarea afacerilor, despre posibilitățile de colaborare între firmele germane și române, dar și despre sprijinul și transferul de bune practici, pentru ca firmele românești să atragă mai eficient fonduri europene pentru dezvoltarea afacerilor.
Membrii misiunii economice germane au participat apoi la întâlniri de lucru cu parteneri economici în domeniul turismului, al afacerilor din gastronomie, al prelucrărilor metalice, al logisticii și cel al plasării forței de muncă, dar și în domeniul bancar și al investițiilor. O atenție deosebită a fost acordată vizitelor de documentare ale germanilor la companii din Transilvania ce activează în domeniul prelucrărilor metalice, în gastronomie, sau vinificație, precum și în industria de prelucrare a cărnii. Practic, experții ADR Centru au gestionat 12 vizite la diferite obiective social-economice din Regiunea Centru, dar și din Regiunea Nord-Vest. În cadrul acestor vizite, din zilele de 13, 14 și 15 octombrie 2014, au avut loc 144 discuții bilaterale între cei 10 membri ai delegației germane și reprezentanții a 40 de firme și organizații românești. Cele mai solicitate domenii de lucru au fost formarea profesională, precum și domeniul turismului și al gastronomiei.
”Ziua de 14 octombrie pentru mine a fost o zi foarte productivă, fiindcă am reușit să mă întâlnesc cu 3 companii (Industria Sârmei Câmpia Turzii SA, MG TEC GRUP SA Dej și DAN STEEL GROUP Beclean SA) din domeniul prelucrărilor metalice. Compania pe care o reprezint, WDM Wolfshagen, are ca domeniu de activitate procesarea de sârmă, iar în urma vizitelor efectuate doresc sa îmi lărgesc gama de furnizori. Ceea ce am văzut azi m-a impresionat foarte mult, pentru că două dintre companii au utilaje foarte performante de prelucrare a sârmei și oferă o calitate foarte bună a produselor. În urma negocierilor ulterioare pe care le vom avea, am încrederea, că în cel mai scurt timp posibil am să încep o colaborare cu una dintre aceste companii”, a declarat Ernst Hüffmeier, reprezentant al firmei WDM Wolfshagen, membru al delegației germane
Acest gen de vizite de afaceri au fost demarate în 2007, în decursul timpului mulți investitori germani fiind convinși de oportunitățile românești să-și dezvolte operațiunile și în Regiunea Centru. Este important faptul că mai multe firme au identificat resurse umane din județul Alba, dar și din celelalte județe ale regiunii, care pot fi pregătite și utilizate chiar în România, pe baza capitalului german. Pe de altă parte, în delegația germană au fost prezenți specialiști în domeniul calificării forței de muncă, interesați de dezvoltarea de parteneriate pentru accesarea fondurilor europene în vederea specializării angajaților români. Din acest punct de vedere, un real interes a fost suscitat de modelul german preluat la Școală Profesională Germană din Alba Iulia, unde s-a discutat despre oportunitatea de pregătire a unor proiecte prin programul Erasmus+.
”Noi încercăm permanent, prin organizarea acestui gen de misiuni economice, în special cu partenerii noștri germani, să acordăm un sprijin eficient firmelor românești, mai ales celor care sunt membre ale rețelei Enterprise Europe Network. În Regiunea Centru sunt foarte mulți investitori germani, județul Alba fiind unul dintre cele ce atrage fonduri private importante, în special în domeniul automotive. Acum se pune problema dezvoltării acestei colaborări, prin diversificarea domeniilor în care investesc germanii. Vrem să aducem resurse financiare în industria alimentară, în turism, în vinificație, în domenii care se dezvoltă la noi în zone rurale sau mai puțin industrializate. Dar noi avem totuși o mare problemă cu resursele umane, deoarece investitorii sunt exigenți și au nevoie de specialiști. Aceștia pot fi pregătiți în centre de formare realizate după model dual german și, până la urmă, dacă acești oameni vor alege să lucreze în Germania sau în România este un câștig pentru societate. Aici intervin celelalte aspecte socio-economice, susținute de noi prin alte programe, inclusiv de investiții din fonduri europene, ca să rămână cât mai mulți în România și să contribuie la dezvoltarea țării noastre”, a declarat Simion Crețu, director general ADR Centru

Misiunile economice cu partenerii germani sunt organizate de ADR Centru sub egida Enterprise Europe Network, cea mai mare rețea de sprijin pentru afaceri și inovare din Europa, și au scopul de a facilita realizarea de contacte și stabilirea de parteneriate de afaceri între companiile străine și companiile din Transilvania, dar şi realizarea de schimburi de experienţă cu organizaţii din domenii similare. Partenerii germani au fost impresionați de dezvoltarea firmelor românești și de sprijinul acordat de Enterprise Europe Network, care le ajută să-și îmbunătăţească gama de servicii pe care le oferă. EEN aduce o nouă perspectivă asupra evenimentelor de tip misiune economică, generată atât de creşterea vizibilităţii acestora şi a posibilităţilor de dezvoltare de cooperări cu alte companii din străinătate, dar şi de varietatea serviciilor care pot fi oferite prin colaborarea cu alte organizaţii.

siglaMinisterul Afacerilor Interne va dezvolta un serviciu administrativ informatic pentru cetăţeni si mediul de afaceri necesar vizualizării online a datelor referitoare la apostilele eliberate de instituţiile prefectului din România, printr-un proiect cu finanţare europeană.

Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia Generală pentru îndrumarea şi Controlul Instituţiei Prefectului, derutează începând cu data de 5 iulie 2013 proiectul JHstem Interoperabil centralizat pentru evidenţa apostilei eliberate de către Instituţiile prefectului pentru actele oficiale administrative’ cod SMIS 31493, cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională, în baza contractului de finanţare încheiat cu Ministerul Societăţii Informaţionale.

Proiectul are o valoare totală de 2.039.818,61 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 1.645.015,01 lei. Proiectul se implementează în municipiul Bucureşti şi în toate municipiile reşedinţă de judeţ, la sediul MAI. şi la sediile instituţiilor prefectului, pe o durată de 16 luni.

Prin implementarea proiectului, Ministerul Afacerilor Interne îşi propune dezvoltarea unui serviciu administrativ informatic pentru cetăţeni si mediul de afaceri necesar vizualizării online a datelor referitoare la apostilele eliberate de instituţiile prefectului din România.

Aceasta se va realiza prin asigurarea interoperabilităţii sistemelor informatice folosite de către instituţiile prefectului pentru eliberarea apostilei, prin crearea unei baze de date centralizate a M.A.I., actualizată în timp real de către instituţiile prefectului, care să furnizeze online informaţii privind actele oficiale administrative pentru care s-a eliberat apostila, prin operaţionalizarea unui sistem TIC eficace şi securizat de verificare a apostilelor eliberate precum şi prin dezvoltarea competenţelor profesionale ale persoanelor responsabile cu gestionarea bazei de date şi cu operarea înregistrărilor.

Noul serviciu va oferi posibilitatea consultării în timp real prin mijloace electronice a bazei de date centralizate şi verificării autenticităţii actelor oficiale administrative pentru care cele 42 instituţii ale prefectului eliberează apostila în conformitate cu obligaţiile internaţionale asumate de România.

De rezultatele proiectului vor beneficia, în primul rând, persoanele interesate să verifice autenticitatea unei apostile emise de statul român (angajatori, mediu de afaceri, autorităţi şi instituţii publice, instituţii de învăţământ etc din statele semnatare ale Convenţiei de la Haga), în contextul globalizării pieţei forţei de muncă şi a liberei circulaţii a persoanelor şi serviciilor.

Totodată, beneficiari ai implementării proiectului vor fi şi cele 42 de instituţii ale prefectului care vor efectua înregistrările în baza de date centralizată sau care vor dori să obţină informaţii despre alte apostile eliberate în România, prin 88 de angajaţi ai acestora şi ai MAI. care vor fi instruiţi pentru a opera sistemul.

Miercuri, 13 martie, în sala Mihai Viteazul (100) a Consiliului Județean Alba, de la ora 11.00, va avea loc o nouă ședință a Comitetului de Dezvoltare Economică a Județului Alba, organism cu rol consultativ înființat în anul 2006 la inițiativa Consiliului Județean Alba, cu rolul de a fi, pentru mediul de afaceri local, un cadru organizat de cunoaștere reciprocă, o interfață de contact și dialog cu administrația publică.

Reuniunea de miercuri, ce a fost inițiată de reprezentanții mediului de afaceri din județ, va aborda și tema Școlii Profesionale Germane Kronstadt. Va fi prezentat modelul acestei școli din Brașov și se va discuta cu reprezentanți agenților economici din Alba despre posibilitatea înființării unei astfel de școli în județul nostru. Firme prestigioase din judet precum: Transavia, Bosch Rexroth, IAMU, Star Transmission Cugir, Nova Grup, Sews, Techno Plast, VCST, Saturn, Jidvei, Alba Lact, Supremia Grup, Alpin 57 Lux, Prefera Foods, IPEC, Apulum, Holz Industrie Schweighofer, Kronospan, Pehart Tec au  propus, cu ocazia acestei întâlniri, discutii pe tema Școlii Profesionale Germane Kronstadt.

În contextul nevoilor de formare profesională a tinerilor din județul Alba, la ședința Comitetului de Dezvoltare Economică de miercuri se va propune înființarea unei astfel de școli și în județul Alba. Iată că inițiativa Consiliului Județean Alba, pornită încă din anul 2006, de a dialoga permanent cu reprezentanții mediului de afaceri, ajută, încă o dată, la dezvoltarea economică a județului nostru și la crearea de mecanisme care să vină în sprijinul cetățenilor.

Vom continua întâlnirile și dialogul cu reprezentanții mediului de afaceri, atât în cadrul Comitetului de Dezvoltare Economică cât și în cadrul Comitetului de Dezvoltare Rurală a județului Alba, parteneriatul fiind cea mai sigură cale de reușită”.  – a spus domnul Ion Dumitrel, Președintele Consiliului Județean Alba.

Școala Profesionala Germana Kronstadt este prima instituție de învățământ profesional din România realizată în parteneriat cu reprezentanți ai mediului de afaceri. Această școală pregătește tineri muncitori calificați în specialitățile solicitate de firmele cu capital german care funcționează în județul Brașov, printre care: Schaeffler Romania, Draexlmaier, Premium Aerotec, Continental, Preh, REGE, MHS Bearings,  Terwa Romania, Stabilus.

Modul în care funcționează Școala Profesionala Germana Kronstadt le oferă cursanților mai multe avntaje. Astfel ei beneficiază de mai multe șanse de angajare, de prioritate la angajare, comparativ cu elevii care optează pentru bacalaureat, iar diploma obținută astfel e recunoscută național și internațional. Elevii au posibilitatea de a obține o bursă lunară de studiu, de 200 de lei, din partea statului, prin intermediul unui program naţional de susţinere a învăţământului profesional si a unei  burse de studiu lunare în cuantum de 200 RON  din partea angajatorilor. Pe perioada practicii se asigură transportul și masa elevilor iar, după finalizarea acestui program de pregătire, elevii au posibilitatea de a-și continua studiile în cadrul liceului, dacă doresc.

Comitetul de Dezvoltare Economică a județului Alba s-a constituit în anul 2006 și înglobează administrația județeană și mediul de afaceri. Comitetul este o interfaţă şi un cadru organizat de cunoaştere reciprocă, destinat promovării celor mai bune politici, metode si practici de dezvoltare economica. Peste 30 de firme mari din judeţul Alba sunt membre fondatoare ale Comitetului de Dezvoltare al judeţului Alba şi participă regulat la întâlnirile sale.

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook