Tags Posts tagged with "a"

a

Klaus JohannisPreşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a promulgat miercuri, 3 ianuarie a.c., Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Preşedintele Klaus Iohannis atrage însă atenţia asupra unor vulnerabilităţi ale bugetului anului 2018 şi asupra provocărilor cadrului fiscal-bugetar actual, având în vedere că România are nevoie de un buget credibil şi echilibrat, care să urmărească în mod consecvent menţinerea obiectivelor fundamentale de stabilitate macroeconomică, predictibilitate şi sustenabilitate fiscal-bugetară.

Pentru România, este esenţial ca politicile fiscal-bugetare să reintre pe un culoar de responsabilitate şi prudenţă, iar decidenţii politici şi guvernamentali să nu repete greşelile sau tentaţiile unor politici exuberante, precum cele de dinaintea crizei economice, astfel încât bunăstarea românilor să nu fie afectată pe termen mediu şi lung. ţara noastră trebuie să evite capcana unei creşteri economice nesustenabile, bazate în principal pe consum, deficite bugetare şi acumularea de datorie publică.

Ca element procedural, construcţia bugetară ignoră recomandările pe care Comisia Europeană le-a formulat în contextul procedurii de deviaţie semnificativă a deficitului bugetar. Potrivit acestor recomandări, bugetul naţional era indicat să revină pe calea consolidării fiscale, prin ajustări anuale ale deficitului bugetar de 0,5% din PIB.

Preşedintele României îşi manifestă îngrijorarea cu privire la faptul că, deşi înregistrăm rate record de creştere economică, există dificultăţi şi unele incertitudini în a asigura încadrarea deficitului bugetar în ţinta de 3% din PIB. Totodată, ţara noastră înregistrează cele mai ample deviaţii ale deficitului structural dintre toate ţările Uniunii Europene.

Această dinamică demonstrează că, în următorii ani, România trebuie să facă eforturi serioase pentru a reveni pe calea disciplinei fiscal-bugetare. Bugetul anului 2018 ignoră însă necesitatea unei asemenea schimbări de direcţie, asumată în principiu de către Guvern prin Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2018-2020.

Bugetul anului 2018 este construit, la fel ca şi în 2017, pe o ţintă de deficit bugetar la limita pragului de 3% din PIB, potrivit Pactului de Stabilitate şi Creştere. Însă, deficitul bugetar ajustat ciclic se va adânci în 2018, ceea ce indică faptul că România încă nu se apropie, ci se îndepărtează de obiectivul bugetar pe termen mediu.

Analiza proiectului de Buget pentru 2018 a evidenţiat anumite vulnerabilităţi ale construcţiei bugetare atât pe partea de venituri, cât şi pe partea de cheltuieli.

În ceea ce priveşte veniturile bugetare, analizele de specialitate arată că proiecţia unei creşteri a încasărilor din TVA de 16% este una mult prea optimistă, din cel puţin două considerente. Pe de o parte, experienţa fiscală a anului 2017 a arătat că, în ciuda unei creşteri economice peste cea prognozată iniţial, care a ajuns la 7% pe primele 9 luni ale anului – fiind bazată preponderent pe consum -, veniturile fiscale, inclusiv încasările din TVA, sunt chiar mai mici decât cele estimate în Legea bugetului pentru anul 2017.

În acelaşi timp, prognozele economice indică încetinirea în 2018 a ritmului de creştere economică, inclusiv a consumului. Pe de altă parte, construcţia bugetului este lipsită de estimări şi calcule credibile privind impactul unor măsuri asumate, precum introducerea TVA split, măsură care, deşi în prezent mult atenuată în raport cu versiunea iniţială, este apreciată prin venituri suplimentare aproape duble faţă de cele estimate în prima variantă.

Astfel, Preşedintele Klaus Iohannis consideră că prioritatea Guvernului trebuie să fie îmbunătăţirea semnificativă a colectării veniturilor fiscale. Aceasta reprezintă principala direcţie prin care poate fi asigurată sustenabilitatea creşterii salariilor şi a pensiilor românilor, astfel încât situaţia finanţelor publice şi bunăstarea cetăţenilor să nu fie afectate pe termen mediu şi lung. Trebuie avut în vedere, totodată, şi faptul că România înregistrează, în prezent, unul dintre cele mai scăzute niveluri de colectare a veniturilor fiscale din întreaga Uniune Europeană.

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetare, Preşedintele României subliniază importanţa susţinerii investiţiilor, dat fiind rolul de antrenare al investiţiilor în planul dezvoltării economice. Preşedintele Klaus Iohannis avertizează că nu este suficient ca bugetul să prevadă doar pe hârtie alocări investiţionale, ci trebuie ca investiţiile să fie şi realizate conform programării bugetare, într-un cadru de prioritizare adaptat obiectivelor esenţiale de investiţii, în special în infrastructură.

Deşi investiţiile din fonduri europene sunt estimate mult peste nivelul anului 2017, prevederile bugetare în materie de investiţii naţionale (cheltuielile de capital) sunt în continuare unele dintre cele mai scăzute, ca pondere în PIB. De exemplu, anii 2017 şi 2018 se caracterizează prin cele mai mici ponderi în PIB ale cheltuielilor de capital (2,2%, respectiv 2,3%) din ultimii 10 ani.

În acest sens, Preşedintele României atrage atenţia asupra importanţei investiţiilor, deopotrivă în sens cantitativ şi calitativ, pentru consolidarea unei creşteri economice sănătoase în 2018 şi în anii următori. Guvernul trebuie să fie conştient că sacrificarea, în continuare, a factorului investiţional este de natură să submineze potenţialul de dezvoltare al României. Este esenţial ca fondurile europene să fie valorificate în integralitatea lor, în special în legătură cu proiectele de investiţii în infrastructură.

Aceste vulnerabilităţi sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât contextul macroeconomic tot mai sensibil, prognozat pentru anul 2018, nu se mai bucură de aceeaşi stabilitate financiară precum în ultimii ani, aceasta fiind şi consecinţa politicilor fiscal-bugetare prociclice, axate în principal pe măsuri pe termen scurt, de expansiune a cererii de bunuri de consum.

Astfel, accentuarea presiunilor inflaţioniste din economie la o rată a inflaţiei de peste 3% anual, în paralel cu scumpirea creditului prin creşterea ratelor dobânzii şi cu deprecierea monedei naţionale, atrag reducerea puterii de cumpărare a populaţiei şi creează vulnerabilităţi economice suplimentare, de natură a impune abordări responsabile şi evaluări realiste, atât în fundamentarea şi execuţia bugetară, cât şi la nivelul politicilor economice, în general.

Totodată, în contextul unor ample modificări fiscale – îndelung contestate în ultimele luni de către partenerii sociali -, este important ca abordările fiscal-bugetare pentru 2018 să refacă acea predictibilitate economică necesară investitorilor şi mediului de afaceri, astfel încât încrederea în economia României să revină pe un trend pozitiv.

Bugetul pentru anul 2018 este bazat pe o serie de modificări fiscale, adoptate abia către sfârşitul anului 2017, în încercarea coaliţiei PSD-ALDE de a se încadra în programul de guvernare: unificarea sistemului de contribuţii sociale la nivelul angajatului, dar şi reducerea consistentă a impozitului pe venit, de la 16% la 10%, măsură de relaxare fiscală prin care românii anticipează creşterea veniturilor lor, într-un climat de stabilitate şi predictibilitate.

Preşedintele Klaus Iohannis consideră că actuala coaliţie de guvernare PSD-ALDE are obligaţia de a răspunde aşteptărilor românilor ca ţara noastră să aibă un buget credibil şi sustenabil, care să nu afecteze stabilitatea economică şi nivelul de trai promis cetăţenilor.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAMinisterul Sănătății a comunicat ieri după-amiază Consiliului Județean Alba avizul său pentru deschiderea unui Centru de Sănătate Multifuncțional la Ocna Mureș, ca unitate aflată în subordinea Spitalului Județean Alba.

Avizul vine ca răspuns la demersurile repetate pe care Consiliul Județean Alba și Primăria din Ocna Mureș le-au făcut pentru redeschiderea spitalului din Ocna Mureș.

Centrul Multifuncțional de Sănătate Ocna Mureș va funcționa în subordinea Spitalului Județean Alba și va deservi trei specialități medicale: medicină internă, pediatrie și obstretică-ginecologie. Centru de Sănătate va avea cabinete de consultație pentru aceste specialități medicale, săli de tratamente, un punct de recoltare a probelor biologice, precum și 20 de paturi pentru spitalizarea în regim de zi.

„Mă bucur că, în sfârșit, acest demers este rezolvat favorabil după atâtea intervenții și solicitări.

Împreună cu primarul Silviu Vințeler am propus, încă din anul 2011, chiar dacă atunci el nu era încă primar, redeschiderea spitalului sub forma unei unități aflate în subordinea Spitalului Județean Alba. Iată că acum acest demers a fost aprobat și pacienții din Ocna Mureș pot să beneficieze iarăși de asistență medicală la ei în oraș și să nu mai fie plimbați la Aiud sau la Alba Iulia când au o problemă de sănătate. – a declarat domnul Ion Dumitrel, Președintele Consiliului Județean Alba.

Având în vedere toate procedurile legale necesare, se preconizează că Centrul de Sănătate Multifuncțional  Ocna Mureș va deveni operațional și va  putea deservi pacienții începând din vara acestui an.

20131119_095116Recent la Alba Iulia a fost organizat un atelier de lucru pentru facilitarea schimbului de experiență și transferul de bune practici în domeniul incluziunii socio-economice a grupurilor vulnerabile, cu precădere a cetățenilor români de etnie romă care locuiesc în Grenoble (Franța), municipiile Alba Iulia și Satu Mare.

Evenimentul a avut loc în contexul derulării proiectului european de cooperare transnațională Est-Vest, în cadrul căruia Primăria este partener alături de autoritățile locale din Torino, Grenoble, Buzău, Satu Mare și Reșița.

Inițiativa este finanțată cu sprijinul Uniunii Europene, al rețelei Eurocities, al organizației Open Society Foundation și al Fundației Bernard van Leer.

La Alba Iulia, când vorbim de incluziunea socială a unor persoane dezavantajate, de problemele acestora, nu vorbim de niște termeni aruncați într-un dicționar de dezvoltare urbană.

Vorbim de oameni care au nevoie de o atenție constantă, potrivită, adaptată rezonabil și just nevoilor acestora; de soluții realiste pentru ei.

Nu sunt un adept al dependenței de modestia resurselor oferite de stat.

Sunt un fervent suținător al vieții active, fie viața profesională, fie cea socială, și în care aceste persoane să se regăsească.

Continui să cred că trebuie schimbate mentalități, metode, instrumente legale, atât în ceea ce privește modul cum sunt abordate persoanele dezavantajate de către instituțiile publice, cât și în ceea ce privește modul în care cetățenii vulnerabili doresc să “depindă” de ajutorul statului.

Mă bucur că la Alba Iulia se caută soluții cu implicarea specialiștilor din mediul public și neguvernamental, din comunități avansate economic și coezive social, dar și din comunități preocupate serios de depășirea barierelor majore în ceea ce privește abordarea cetățenilor vulnerabili”, a declarat dl. Mircea HAVA, Primarul Municipiului Alba Iulia.

IMG_3465Discuțiile atelierului au fost purtate între reprezentanți ai Direcției de Asistență Socială Genoble, ai intercomunalității Grenoble Alpes Metropole și ai Ambasadei Franței, în timp ce pentru partea română au fost prezenți reprezentanți ai Primăriei Municipiului Alba Iulia din cadrul Direcției de Asistenţă Socială, Programe, Arhitectul Șef, ai Direcției Generale de Asistența Socială și Protecția Copilului Alba, Inspectoratului Școlar Alba, Universității 1 Decembrie 1918 Alba Iulia, Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Alba Iulia, FUNDAȚIEI PAEM ALBA, Asociației PAKIV România, Municipiului Satu Mare și ai Asociației STEA Satu Mare.

Totodată, întâlnirea a beneficiat și de prezența a câte unui reprezentant al Organizației Soros România, respectiv al rețelei Eurocities, invitați care au asigurat expertiza externă pe toată durata evenimentului.

În cadrul sesiunii de lucru au fost prezentate exemple de bune practici din proiecte derulate cu succes în domeniul incluziunii grupurilor dezavantajate în comunitățile din Franța, cu precădere soluții care au contribuit semnificativ la integrarea romilor români în comunitatea franceză.

Printre exemplele prezentate de către orașul Grenoble se numără modelul centrelor sociale multifuncționale de tip Maison des Habitants, banca de timp, întreprinderile sociale, etc.

Totodată au fost prezentate și proiectele de succes din orașele Alba Iulia și Satu Mare, și s-a verificat transferabilitatea soluțiilor identificate în fiecare dintre orașele partenere prezente la atelier.

La nivelul Municipiului Alba Iulia au fost prezentate proiecte de economie socială precum ROMA-RE, dar și alte proiecte cum ar fi Centrul de zi pentru persoane vârstnice, proiectul UNMOND, Programul A doua șansă, etc.

Planurile de acțiune identificate în timpul acestei sesiuni de dezbateri vor fi dezvoltate în cadrul unor proiecte comune care vor face obiectul finanțărilor viitoare din următoarea anvelopă financiară a Comisiei Europene 2014-2024.

Printre planurile de acțiune care se vor concretiza în proiectele pentru incluziunea socio-economică a romilor în Municipiul Alba Iulia, care vor fi propuse spre finanțare în perioada 2014-2020, se numără:

îmbunătățirea calității vieții din cartierele populate de cetățeni de etnie romă (ex. cartierul Lumea Nouă, Strada Ciocârliei, etc.).

construirea și utilarea unui centru multifuncțional care să promoveze toleranța între etnii și dialogul intercultural și care să faciliteze accesul tuturor locuitorilor municipiului Alba Iulia la informații cu privire la drepturile omului, la servicii de sănătate, igienă, consiliere profesională, consiliere psihologică, consiliere educațională pentru copii, consiliere pentru părinți, etc.

sprijinirea incluziunii grupurilor vulnerabile pe piața muncii prin crearea și asigurarea funcționării unor întreprinderi sociale adaptate la potențialul economic al Municipiului Alba Iulia.

Facebook-LogoFormaţiunile politice din România, care au exploatat beneficiile promovării imaginii şi a mesajelor politice prin intermediul reţelelor de socializare, s-au bucurat şi de o participare activă a susţinătorilor pe site-ul de socializare Facebook. Aceştia au iniţiat grupuri de discuţii şi comunităţi online şi au sprijinit activ demersurile partidelor.

Acestea sunt principalele concluzii ale unui studiu, intitulat „Social Media and Political Communication: Case study – The Parlamentary Parties in Romania”, studiu ce a fost publicat în revista științifică Global Media Journal – Pakistan Edition (http://www.aiou.edu.pk/gmj/CurrentIssue.asp ) şi a fost realizat de două cadre didactice universitare din România, Tasențe Tănase (http://www.tashy.ro/ , www.facebook.com/TasenteTashy ) și Ciacu Nicoleta (https://www.facebook.com/nicoleta.ciacu ).

Cercetarea și-a propus să identifice modul în care partidele parlamentare din România reuşesc să-şi mobilizeze electoratul prin intermediul comunicării mediate de reţelele de socializare, bloguri sau videoclipuri pe Youtube și să identifice eventualele similitudini sau diferenţe dintre procentele susţinătorilor formaţiunilor politice în Social Media, procentele electorale de accedere în Parlamentul României, obţinute la alegerile parlamentare din anul 2008 şi configuraţia politică a Parlamentului României la final de sesiune parlamentară.

Studiul a relevat faptul că cele două partide care formează actuala alianță de guvernare în România, Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal utilizează 83,33% dintre componentele Social Media analizate, anume: Facebook, Twitter, Bloguri, Youtube, FlickR și altele (forumuri, LinkedIn etc.)

Mai mult decât atât, din cele 171 de pagini din domeniul „Politică” a site-ului de analiză Social Media, facebrands.ro, 102 aparţin oamenilor politici, susţinătorilor sau partidelor parlamentare (sesiunea parlamentară 2008 – 2012), adică aproximativ 60%. Restul de 69 de pagini Facebook susţin o cauză politică sau aparţin oamenilor politici sau partidelor neparlamentare.

Raportându-ne la grupurile Facebook de susţinere a celor şase formaţiuni politice supuse studiului (PSD, PNL, PDL, PC, UDMR, UNPR), constatăm că numărul total este de 108 grupuri de discuţii, care însumează 85.269 membri.

Diferenţa între grupuri de discuţii şi paginile oficiale de Facebook este că în cazul grupurilor/comunităţilor iniţiativa dezbaterii este luată de susţinătorii partidelor, şi nu le este impusă o temă de discuţie, aşa cum se întamplă în cazul paginilor oficiale de Facebook unde, de cele mai multe ori, comunicarea este una unilaterală.

Partidul Democrat Liberal, formațiunea ce a guvernat în sesiunea parlamentară trecută, are mai puţine grupuri de Facebook decât Partidul Social Democrat (partid aflat la guvernare în 2013 alături de PNL și PC), însă diferenţa este că PSD are grupuri cu mult mai mulţi membri decât PD-L (peste 50% din numărul total de membri al tuturor grupurilor de Facebook supuse studiului).

Partidul Naţional Liberal are cele mai multe grupuri Facebook de susţinere, aproape 45% din numărul total de grupuri supuse studiului, însă constatăm că sunt grupuri cu puţini membri activi.

Dacă ne raportăm la fani, constatăm că, atât Partidul Social Democrat, cât şi Partidul Democrat Liberal au un număr egal de pagini Facebook de susţinere, însă numărul total de membri este cu 6 procente mai mare în cazul Democrat Liberalilor.

Partidul Naţional Liberal are cele mai multe pagini de Facebook, însă numărul total al fanilor este mult mai mic, 18%, faţă de 32,5%, respectiv 38,5%, cât au celelalte două formaţiuni politice mai sus menţionate.

De remarcat este și comparația dintre configurația politică a Parlamentului, imediat după alegerile din 2008, și cea de la sfârşitul sesiunii parlamentare, octombrie 2012, moment în care majoritatea partidelor parlamentare și-au introdus în strategia de comunicare și rețelele Social Media.

Astfel, constatăm că, indiferent că PD-L şi Alianţa PSD+PC au intrat în Parlament cu un număr de mandate sensibil egale, participarea pe Facebook a susţinătorilor Alianţei este cu aproximativ 10 procente mai mare decât în cazul Partidului Democrat Liberal.

Chiar dacă Partidul Naţional Liberal a avut un procent de aproximativ 20% la alegerile parlamentare din 2008, observăm că participarea pe Facebook a susţinătorilor partidului este de 30%, cu peste 4 procente peste activitatea Social Media a susţinătorilor Partidului Democrat Liberal.

UDMR are o participare foarte scăzută a susţinătorilor partidului în Social Media, de doar 2%.

Dincolo de aceste aspecte, trebuie să ţinem cont de faptul că, indiferent de numărul mai mic al susţinătorilor de pe Facebook raportat la numărul alegătorilor reali, utilizatorii care iniţiază cauze sau grupuri de discuţii online devin lideri de opinie foarte influenţi, nu numai în mediul online, ci şi în lumea reală.

Formaţiunile politice trebuie să ţină cont de faptul că, atâta timp cât reuşesc să-i păstreze aproape pe liderii de opinie din reţelele sociale gradul de influenţă a mesajului politic va creşte direct proporţional cu numărul liderilor de opinie de pe Facebook.

Acest lucru va „reînvia” vechiul model de comunicare elaborat de Paul Lazarsfeld, în 1955, intitulat „fluxul comunicării în două trepte”.

Această teorie a demonstrat faptul că liderii de opinie sunt, în fapt, cei care influenţează interpretarea mesajelor mediatice.

Cu alte cuvinte, mesajul transmis prin mass-media nu este interpretat în mod direct de public, ci mediat, prin comunicarea interpersonală şi contactul cu liderii de opinie.

În fapt, aceasta este şi marea „revoluţie” a Social Media: interacţiunea.

Întreaga cercetare „Social Media and Political Communication: Case study – The Parlamentary Parties in Romania”, publicată în revista științifică Global Media Journal – Pakistan Edition, poate fi descarcă in extenso aici.

drd. Tanase TasenteDrd. Tănase Tasenţe
Doctorand în Ştiinţele Comunicării – Universitatea Bucureşti
PR Manager EVALTAS
Vicepreşedintele Asociaţiei Tinerilor pentru România
www.tashy.ro
www.facebook.com/tasentetashy
tashy@tashy.ro

P1380722-620x330Asociaţia SM Speromax Alba, una dintre cele mai active organizaţii din judeţul nostru şi un partener al Spitalului Judeţean de Urgenţă Alba Iulia organizează astăzi de la ora 18:00 un eveniment inedit – „Ziua Speromax”. Mai multe personalități din județ sunt invitate cu această ocazie să afle mai multe despre activitatea asociației și despre scopul acesteia.

SM Speromax Alba s-a dezvoltat pe două direcții: atenția față de persoanele care suferă de scleroză multiplă și atragerea și formarea de voluntari.

Potrivit datelor asociației, în județul Alba peste 150 de persoane suferă de această boală, care este una dintre cele mai comune afecțiuni ale sistemului nervos.

Scleroza multiplă afectează în special tinerii cu vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani și este o boală incurabilă.

Din această cauză pacienții au nevoie de sprijin.

Pentru aceștia SM Speromax acordă consiliere socială, psihologică, emoţională şi juridică bolnavilor din județul nostru.

De asemenea, Asociația coordonează de mai mulți ani studii privind accesibilitatea instituțiilor publice pentru persoanele cu handicap.

Aceste acțiuni au rolul de conștientizare din partea societății a problemelor cu care se confruntă și pacienții cu scleroză multiplă.

Asociația SM Speromax Alba este bivalentă, aceasta nu aduce exclusiv beneficii persoanelor care suferă de scleroză multiplă.

Organizația este foarte implicată și în proiecte comunitare și mai ales în formarea de voluntari.

Tinerii care doresc să participe activ în viața comunității pot avea parte de mentorat din partea organizației din Alba.

Am militat activ pentru noua lege a voluntariatului care recunoaște activitatea tinerilor în organizații pentru protecția persoanelor cu handicap sau în alte asociații, ca experiență profesională. Este importantă această recunoaștere deoarece atunci când vor vrea să se angajeze, la terminarea unei instituții de învățământ vor putea trece în CV această experiență”, a explicat Dragoș Zaharia, președintele asociației SM Speromax Alba.

Gala aniversară „Ziua Speromax”, la care programul va fi asigurat de asemenea de tineri voluntari, este un eveniment la care personalităţile din județ sunt invitate să participe și să contribuie la susținerea acțiunilor asociației.

Mai multe informații despre eveniment se pot obține de pe site-ul asociației www.smalba.ro.

foto: bl0g.ro
foto: bl0g.ro
foto: bl0g.ro

Parlamentului European a votat miercuri, 20 noiembrie a.c., aplicarea regulii „N+3″ pentru România şi Slovacia, ceea ce înseamnă că România va avea la dispoziţie încă un an pentru a cheltui fondurile europene alocate pentru anii 2011 şi 2012.

Votul exprimat de Parlamentul European este extrem de important pentru România şi îi oferă ţării noastre şansa de a remedia o parte din greşelile din trecut.

Datorită acestei decizii a Parlamentului European, România nu va pierde în acest an peste două miliarde de euro ca urmare a dezangajării automate a acestor fonduri.

Extinderea perioadei pe care România o are la dispoziţie pentru a cheltui sumele alocate pentru anii 2011 şi 2012 va compensa incapacitatea autorităţilor române din perioada 2009-2011 în absorbţia fondurilor europene”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

Aplicarea regulii “N+3” pentru anii 2011 şi 2012 înseamnă că România va putea cheltui fondurile europene alocate pentru anul 2011 până la data de 31 decembrie 2014, iar pe cele alocate pentru anul 2012 până la data de 31 decembrie 2015.

În acelaşi timp, trebuie subliniat că termenul final pentru cheltuirea fondurilor europene alocate în actuala perioadă de programare rămâne neschimbat: până la data de 31 decembrie 2015.

RM_logo_02Arheologul britanic David Jennings, fost CEO al Oxford Archaeology, contrazice raportul Wilson-Mattingly-Dawson (WMD) punct cu punct;

Dialogul dintre autorii raportului și arheologii implicați în proiect de peste 10 ani ar fi putut elimina erorile raportului;

În timp ce autorii raportului WMD au vizitat Roşia Montană timp de trei zile şi au analizat timp de două luni o selecţie a documentaţiei referitoare la patrimoniul din localitate, David Jennings s-a implicat în profunzime în analizarea tuturor aspectelor de patrimoniu ale proiectului minier.

Ca urmare a comentariilor apărute în presă după publicarea raportului celor trei specialişti britanici care au petrecut la Roşia Montană o vizită de trei zile, în 2010, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a solicitat o analiză detaliată a afirmaţiilor şi argumentelor incluse în acest raport. Arheologul britanic David Jennings, actualmente Director al York Archaeological Trust şi fost Director al Oxford Archaeology, instituţie implicată în programul de cercetare a patrimoniului de la Roşia Montană încă din 2008, a analizat în detaliu şi contrazice punct cu punct raportul întocmit de Andrew Wilson, David Mattingly şi Mike Dawson (denumit în continuare raportul WMD), prezentat recent opiniei publice.

David Jennings arată că „numeroase proiecte majore de dezvoltare din Europa au un nivel de impact asupra patrimoniului comparabil cu cel de la Roşia Montană, unde se întreprind măsuri complexe de gestionare a patrimoniului, conform propunerii RMGC, utilizând diverse strategii, cum ar fi conservarea selectivă in situ alături de conservarea prin inventariere/înregistrare.”

În opinia lui Jennings, care a studiat în detaliu starea patrimoniului de la Roşia Montană şi impactul pe care proiectul minier îl va avea asupra acestuia, raportul WMD prezintă deficiențe semnificative.
„Din punctul de vedere al unei evaluări profesioniste, raportul WMD este compromis de erori substanţiale demonstrabile, precum şi de erori de argumentaţie”, arată David Jennings. Principalele deficienţe ale raportului WMD sunt:

Puţinele informaţii deţinute despre exploatările din perioada romană şi recunoscute de specialiştii importanţi în domeniul arheologiei miniere nu permit formularea unor declaraţii competente cu privire la unicitatea sau calităţile deosebite ale minelor din Roşia Montană;

Se cunosc o serie de alte exemple de galerii, cu atribute despre care se afirmă că sunt unice în Masivul Cârnic;

Evaluarea caracterului intact şi complet al arheologiei epocii romane este deficitară şi inexactă;

Dimensiunea programului de cercetare a patrimoniului, desfăşurat în contextul proiectului minier propus de RMGC, nu a fost înţeleasă sau este slab reprezentată, ceea ce conduce la o interpretare profund eronată a amplorii activităţilor întreprinse în ultimii 13 ani.

De exemplu, se afirmă greşit faptul că perioadele pre- şi post-romane nu au fost cercetate, iar dimensiunea analizei arhitecturale nu este apreciată.

Dovezile fizice pentru exploatările medievale sunt semnificativ exagerate.

Există o analiză comparativă inadecvată a exploatării din perioada austro-ungară, ceea ce conduce la o exagerare a importanţei acesteia.”

Potrivit acestei analize, în raportul WMD nu s-a luat în calcul evaluarea integrităţii şi autenticităţii şi nici o analiză comparativă a Roşiei Montane: „Afirmaţiile cu privire la o echivalenţă de importanţă corespunzătoare cu statutul de Sit de Patrimoniu Mondial nu sunt susţinute din cauza unei evaluări de importanţă deficitare şi, mai mult, sunt compromise deoarece nu se iau deloc în considerare celelalte componente esenţiale necesare pentru a demonstra Valoarea Universală Excepţională, conform Convenţiei privind Patrimoniul Mondial: şi anume o evaluare a integrităţii şi autenticităţii şi o analiză comparativă a Roşiei Montane – într-adevăr, Raportul WMD nu menţionează amplasamentul minier austro-ungar din Banská Štiavnica înscris deja pe Lista Patrimoniului Mondial.”
Analiza mai arată că recomandarea făcută în raportul WMD ca întregul sit să se conserve in situ este inadecvată, fiind construită pe trei elemente greșite:

„O exagerare a importanţei sitului;

Lipsa de apreciere a stării precare de conservare şi integrităţii precare a multor obiective de patrimoniu din cauza exploatării intense, în special în ultimii 250 de ani, care a avut un impact imens asupra fazelor anterioare ale patrimoniului şi a lăsat un mediu în mare măsură nereabilitat şi masiv poluat; şi

Lipsa unei aprecieri profesioniste cu privire la dimensiunea costurilor pe care le presupune un program de conservare totală (estimate la aproximativ 200-300 de milioane de dolari).”

Documentul amintit arată că proiectul RMGC a căutat calea corectă pentru a reduce impactul proiectului minier asupra patrimoniului şi a propus măsuri adecvate. „Compania a demarat o amplă campanie de cercetare, fără egal în istoria arheologiei româneşti, în timp ce în domeniul arheologiei miniere subterane a apelat la sfaturile şi implicarea unuia dintre cei mai mari specialişti în arheologie minieră din lume, Dr. Beatrice Cauuet de la Universitatea din Toulouse”, se arată în analiză.
La final, Dr. David Jennings regretă lipsa dialogului între autorii Raportului WMD și arheologii implicați de peste 10 ani în analizarea patrimoniului de la Roşia Montană în contextul viitorului proiect minier, deoarece prin dialog s-ar fi putut elimina multe din erorile din raport care îi influenţează concluziile.

foto: finantistii.ro
foto: finantistii.ro
foto: finantistii.ro

Primele brute subscrise, în perioada ianuarie-septembrie 2013, au fost de 6,174 miliarde lei, în creștere cu 0,1% față de primele 9 luni ale anului 2012 (6,168 miliarde lei), potrivit datelor preliminarii raportate de societăţile supravegheate şi reglementate de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Indemnizațiile brute plătite, în perioada ianuarie-septembrie 2013, au totalizat 3,697 miliarde lei, în scădere cu 2,44% față de primele 9 luni din 2012 (3,789 miliarde lei).

Valoarea primelor brute subscrise pentru asigurări generale şi de viaţă, în primele 9 luni ale anului 2013, este cu 11,6% mai mică decât valorea sumelor încasate în primele 9 luni ale anului 2008 (când s-a înregistrat maximul primelor brute subscrise din ultimii 6 ani, în perioada ianuarie – septembrie).

Stagnarea din primele 9 luni ale anului 2013 a fost cauzată în principal de scăderea cu 4,49% a primelor brute subscrise pentru asigurări de viață (până la 1,234 miliarde lei), în timp ce primele brute subscrise pentru asigurări generale s-au majorat cu 1,31% (până la 4,939 miliarde lei).

Pe segmentul asigurărilor generale, primele 9 luni din anul 2013 includ un nivel al primelor brute subscrise apropiat, dar inferior valorii din primele 9 luni ale anului 2010 şi cu aproape 11,5% mai scăzut decât nivelul înregistrat în perioada similară a anului de vârf al industriei, respectiv ianuarie-septembrie 2008.

Pe segmentul asigurărilor de viață, primele 9 luni din anul 2013 includ un nivel al primelor brute subscrise comparabil cu cel din perioada similară a anului 2010, dar cu aproape 13% mai scăzut decât nivelul înregistrat în perioada similară a anului de vârf, respectiv ianuarie-septembrie 2008.

Totalul primelor subscrise, în primele 9 luni ale anului 2013, a reprezentat 74,77% din valoarea primelor subscrise în tot anul 2012 (8,257 miliarde lei).

Categorii de asigurări

30.09.2008

30.09.2009

30.09.2010

30.09.2011

30.09.2012

30.09.2013

ian-sep 2013/

ian-sep 2012 (%)

Asigurări generale

5,573,011,937

5,462,821,285

5,092,053,349

4,792,161,585

4,875,730,888

4,939,640,054

1,31

Asigurări de viață

1,415,958,851

1,188,546,741

1,223,484,953

1,289,347,140

1,292,956,815

1,234,939,077

-4,49

Total

6,988,970,788

6,651,386,026

6,315,538,302

6,081,508,725

6,168,687,703

6,174,579,131

0,10

În primele 9 luni din anul 2013, activau pe piața din România 38 de societăți de asigurare. Dintre acestea, 20 de asigurători activau doar în piața de asigurări generale, 10 asigurători practicau doar asigurări de viață, iar 8 asigurători practicau și asigurări generale și asigurări de viață.

Cote de piață

Primele 10 societăți de asigurare acoperă 80,95% din piața asigurărilor din România, iar primele 3 societăți de asigurare, cu prime brute subscrise de 2,105 miliarde de lei, au o cotă de piață de 34,1%. După primele 6 luni ale anului, primele 3 societăți aveau o cotă de piață de 35%.

Evoluții în cadrul asigurărilor generale

– creștere de 1,31% față de primele 9 luni din 2012.

– prime brute subscrise în creștere pe segmentul RCA, în scădere în cazul asigurărilor CASCO.

* cea mai valoroasă clasă de asigurări a fost cea de răspundere civilă auto (clasa X), cu o pondere de 37,03% din total, respectiv 1,829 miliarde lei. În primele 9 luni ale anului 2012, valoarea primelor brute subscrise pe această clasă a fost de 1,607 miliarde lei. Creșterea, în primele 9 luni ale anului 2013, față de primele 9 luni ale anului 2012, a fost de 221,72 milioane lei (+13,79%).

* a doua cea mai valoroasă clasă de asigurări, în primele 9 luni din 2013, a fost clasa III (asigurări de mijloace de transport terestru, altele decât cele feroviare – Casco). Valoarea primelor brute subscrise în acest segment a fost de 1,329 miliarde lei, în scădere cu 120,66  milioane lei (-8,32%) față de primele 9 luni din anul 2012. Scăderea s-a accentuat față de rezultatele după primele 6 luni, când diminuarea a fost de -6,37% față de perioada similară din 2012.

* a treia cea mai valorasă clasă de asigurări, în primele 9 luni din 2013, a fost clasa VIII (asigurări de incendiu și alte calamități naturale) și a totalizat prime brute subscrise de 912,65 milioane lei, în creștere cu 53,12 milioane lei (6,18%) față de primele 9 luni din 2012.

Evoluții în cadrul asigurărilor de viață

– scădere de 4,49% față de primele 9 luni din 2012.

Pentru categoria asigurări de viaţă, primele 10 societăți dețineau, la 30 septembrie 2013, o cotă de piață de 90,16%, iar primele 3 societăți, cu prime subscrise de circa 715 milioane de lei, dețineau o cotă de piață de 57,87%.

* Cea mai valoroasă clasă de asigurări de viață – clasa AI (asigurări de viață, anuități și asigurări de viață suplimentare) a avut o pondere de 62,66% din totalul asigurărilor de viață (în ușoară creștere față de primele 9 luni din 2012), cu prime brute subscrise de 773,84 milioane lei (-3,42%).

* A doua cea mai valoroasă clasă de asigurări de viață – clasa AIII (asigurări de viață și anuități care sunt legate de fonduri de investiții) a avut o pondere de 33,20% din totalul asigurărilor de viaţă, cu prime brute subscrise, în primele 9 luni ale anului, de 409,94 milioane lei, în scădere față de primele 9 luni ale anului 2012 cu 6,96%.

INDEMNIZAȚIILE BRUTE PLĂTITE

Indemnizațiile brute plătite (despăgubirile plătite de asigurători) pentru asigurările generale și de viață, în primele 9 luni ale anului 2013, au fost 3,697 miliarde lei, în scădere cu 2,44% (aproximativ 90 milioane de lei) față de primele 9 luni din 2012.

Indemnizațiile brute plătite pentru clasa asigurărilor generale au fost de 3,131 miliarde lei, în scădere cu 3,69%, față de primele 9 luni din anul 2012, iar indemnizațiile brute, maturități și răscumpărări plătite pentru asigurări de viață au fost de 566,07 milioane lei, în creștere cu 5,08% față de perioada similară din anul 2012.

Categorii de asigurări

30.09.2008

30.09.2009

30.09.2010

30.09.2011

30.09.2012

30.09.2013

ian-sep  2013/ ian-sep 2012 (%)

IBP pentru asigurări generale

2,871,271,757

3,925,210,870

3,496,859,737

3,145,407,843

3,251,027,075

3,131,224,692

-3,69

IB, maturități și răscumpărări plătite pentru asigurări de viață

330,456,083

512,106,044

496,455.898

502,021,698

538,683,118

566,070,310

5,08

Total

3,201,727,840

4,437,316,913

3,993,315,635

3,647,429,541

3,789,710,193

3,697,295,002

-2,44

* Cele mai valoroase indemnizații brute plătite, în primele 9 luni din 2013, au fost cele aferente clasei X (asigurări de răspundere civilă pentru vehicule) în sumă de 1,437 miliarde lei. Indemnizațiile brute plătite pe această clasă au fost cu 6,14% mai mari decât în primele 9 luni din  2012.

* A doua cea mai valoroasă clasă de asigurări, din perspectiva indemnizațiilor brute plătite, a fost III (asigurări de mijloace de transport terestru, altele decât cele feroviare). Indemnizațiile plătite pentru această clasă au fost de 1,352 miliarde lei, în scădere cu 5,9% față de primele 9 luni din 2012.

* Pentru clasa VIII – asigurări de incendii și alte calamități naturale, în primele 9 luni ale anului, au fost realizate plăți de 129,449 milioane lei (4,13% din totalul indemnizațiilor plătite pentru asigurări generale). Valoarea plăților pentru această clasă a scăzut cu 20,2% față de primele 9 luni din 2012.

* Pentru clasa IX – asigurări de daune la proprietăți au fost realizate plăți în sumă de 62,71 milioane lei (2% din totalul indemnizațiilor plătite pentru asigurările generale). Aceste indemnizații înregistrează o creștere de 27,4% față de primele 9 luni din 2012.

Primele 3 societăți de asigurare (din punct de vedere al indemnizațiilor plătite pentru asigurări generale) au achitat 44,18% din totalul indemnizațiilor plătite în primele 9 luni ale anului 2013, iar primele 10 societăți au achitat 96,32% din total.

Sumele plătite pentru indemnizațiile brute, maturități și răscumpărări aferente asigurărilor de viață

Indemnizațiile brute, maturitățile și răscumpărările aferente asigurărilor de viață au totalizat 566,07 milioane lei, în primele 9 luni ale anului 2013, în creștere cu 5,08% față de primele 9 luni din 2012.

* Cele mai semnificative plăți au fost făcute pentru clasa AI (asigurări de viață, anuități și asigurări de viață suplimentare), în sumă totală de 299,06 milioane lei (-1,8% față de primele 9 luni din 2012).

* A doua cea mai valoroasă clasă din punct de vedere al plăților a fost clasa asigurări de viață și anuități care sunt legate de fonduri de investiții (clasa A III): 167,84 milioane lei, în creștere cu 14,29% față de primele 9 luni din 2012.

Situația răscumpărărilor plătite de asigurători

În perioada ianuarie-septembrie 2013, sumele plătite cu titlu de răscumpărări totale și parțiale, la cererea asiguraților, au fost de 329,14 milioane lei, în creștere cu 3,8% față de primele 9 luni din 2012.

Răscumpărările totale au reprezentat 251,98 milioane lei (+10,34% față de primele 9 luni din 2012), iar cele parțiale au fost în sumă de 77,16 milioane lei (-13,02% față de perioada similară din 2012).

Situația indicatorilor privind asigurările de locuințe la 30.09.2013

Primele brute subscrise aferente clasei VIII – asigurări de incendiu și alte calamități naturale au fost de 912,65 milioane lei, cu 6,18% mai mari față de primele nouă luni ale anului 2012 (859,52 milioane lei).

Indemnizațiile brute plătite, la nouă luni din 2013, au fost de 129,44 milioane lei, cu 20,2% mai mici față de perioada similară din anul 2012.

Primele brute subscrise pentru asigurările obligatorii de locuințe s-au majorat, în primele 9 luni ale anului 2013, la 25,17 milioane lei și au fost cu 55,74% mai valoroase decât în primele 9 luni ale anului 2012.

Primele brute subscrise pentru asigurări facultative de locuințe au fost, în primele 9 luni ale anului 2013, de 474 milioane lei, cu 3,69% mai valoroase decât în perioada similară din 2012.

Primele brute subscrise pentru asigurări, altele decât cele facultative și obligatorii de locuințe aferente clasei VIII au totalizat, în perioada ianuarie – septembrie 2013, suma de 413,48 milioane lei, în creștere cu 7,05% față de primele 9 luni din 2012.

În privința numărului de contracte în vigoare pentru asigurările facultative de locuințe, la data de 30.09.2013, acesta era de 3.484.121. Numărul este cu 5,39% mai mare în raport cu 30 septembrie 2012, dar cu 29% mai mic față de numărul de contracte aflate în vigoare la data de 30 septembrie 2011 (4.903.901).

BROKERII DE ASIGURARE au intermediat peste jumătate din valoarea primelor brute subscrise

Gradul de intermediere (valoarea primelor intermediate/valoarea primelor subscrise) a crescut astfel de la 43,14%, în primele 9 luni din 2012, până la 52,62% (+9,48 puncte procentuale) în perioada ianuarie – septembrie 2013.

Valoarea primelor intermediate de brokeri pe cele două clase de asigurări a fost de 3,248 miliarde lei, în creștere cu 22,09% față de primele 9 luni ale anului 2012, în timp ce primele brute subscrise pentru asigurări generale și de viață au crescut, în primele 9 luni ale anului 2013, cu 0,1% față de primele 9 luni din 2012.

Veniturile din activitatea de brokeraj s-au majorat până la 590, 57 milioane lei, în primele 9 luni ale anului 2013, și au fost cu 12% mai mari decât în perioada similară din 2012.

Prime brute subscrise (lei)

Prime intermediate (lei)

Asigurari generale

Asigurari de viață

Asigurări generale

Asigurări de viață

30.09.2012

4.875.730.888

1.292.956.815

2,587,080,679

74,001,303

30.09.2013

4.939.640.054

1.234.939.077

3,167,953,620

81,043,466

Total ian-sep 2013

6,174,579,131

3,248,997,086

Total ian- sep 2012

6,168,687,703

2,661,081,982

ian-sep 2013/ian-sep 2012 (%)

1.0010

1.2209

La data de 30 septembrie 2013, 586 de brokeri de asigurare și/sau reasigurare erau autorizați să desfășoare activitate (în scădere cu 16 față de 30 septembrie 2012).

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook