Tags Posts tagged with "2018"

2018

radar-politia-rutiera

Drumul Naţional 1- Alba Iulia – Sântimbru – Oiejdea – Galda de Jos – Teiuş – Aiud – Inoc – limită cu judeţul Cluj

Drumul Naţional 1- Sebeş – Cut – Cunţa – limită judeţul Sibiu

Drumul Naţional 7 Săliştea – Şibot – limită cu judeţul Hunedoara

Drumul Naţional 67C – Sebeş -Petreşti – Săsciori – Daia Romana

Drumul Naţional 74 – Ighiu – Zlatna – Feneş – Abrud – Bucium Cerbu

Drumul Naţional 75 – Cîmpeni – Gârda – Arieşeni

Drumul Naţional 75 – Baia de Arieş – Lupşa

Alba Iulia – Bulevardul Încoronării – Bulevardului Ferdinand I – strada Clujului, strada Regiment V Vânători, Strada Calea Moţilor

Municipiul Sebeş – strada Lucian Blaga, strada Traian

Cugir – strada Victoriei

Ocna Mureş – Războieni – Noşlac

liga1betanoLIGA PROFESIONISTĂ DE FOTBAL (LPF), titulara drepturilor media aferente meciurilor de fotbal din Campionatul Național Liga 1 Betano, aduce la cunoștința tuturor operatorilor de servicii de radiodifuziune din România intenția de a cesiona drepturile de transmisie radio aferente meciurilor din Campionatul Național de Fotbal Liga 1 Betano – sezonul competițional 2018-2019.

Ofertele operatorilor de servicii de radiodifuziune vor fi depuse la sediul LPF din București, str. Al. Vitzu nr. 2A, sector 5, orele 10.00 – 16.00, de luni până vineri, în intervalul 8 ianuarie 2018 – 12 ianuarie 2018.

Criterii de calificare a ofertelor:

- Operatorul de servicii de radiodifuziune să îndeplinească toate condițiile necesare funcționării, în conformitate cu legislația aplicabilă.

Dovada îndeplinirii acestei condiții se va face prin depunerea unei declarații pe propria răspundere în acest sens, semnată de reprezentantul legal al respectivului operator.

- Operatorul de servicii de radiodifuziune va asigura toate condițiile tehnice necesare transmisiunii radio corespunzătoare a meciurilor de fotbal și va asigura prezența unui comentator sportiv la disputarea fiecărui meci de fotbal în vederea realizării unei transmisii live a respectivului meci, pe o perioadă de minim 12 minute (continuu sau în fracții de transmisiune, în funcție de formatul emisiunilor sportive ale postului respectiv).

Dovada îndeplinirii acestei condiții se va face prin depunerea unei declarații pe propria răspundere în acest sens, semnată de reprezentantul legal al respectivului operator.

- Postul radio aparținând operatorului de servicii de radiodifuziune dispune de acoperire de minim 90% a teritoriului României.

Dovada îndeplinirii acestei condiții va fi făcută printr-o certificare emisă de autoritățile abilitate.

Criteriul de departajare a ofertelor declarate calificate este prețul cel mai ridicat.

Comisia de realizare a procedurii din cadrul LPF va stabili ofertele calificate și va desemna operatorul câștigător al procedurii, urmând ca LPF și operatorul desemnat câștigător să încheie contractul de cesiune a drepturilor de transmisie radio aferente meciurilor din Campionatul Național de Fotbal Liga 1 Betano – sezonul competițional 2018-2019.

lpfLiga Profesionistă de Fotbal (LPF) este o structură sportivă a tuturor cluburilor profesioniste din România care evoluează în primul eşalon fotbalistic – Liga I.

Ideea înfiinţării acestei federaţii este veche şi determinată de necesitatea organizării competiţiei supreme a fotbalului din orice ţară, care este campionatul naţional. România nu a făcut excepţie de la această regulă de bază a fotbalului internaţional şi a acţionat în consecinţă.

Sub o altă denumire, în ziua de 5 octombrie 1970, cluburile primei ligi de atunci – Divizia A – s-au organizat într-o formulă care se dorea profesionistă, într-un stat care clama amatorismul. Preşedintele Federaţiei Române de Fotbal de la acea vreme şi conducător al delegaţiei ţării noastre la Campionatul Mondial din Mexic, Mircea Angelescu iniţiază formarea Colegiului Divizionar A, pe care-l şi conduce. Timp de 17 ani, respectivul Colegiu nu are, practic, o activitate notabilă, fiind asimilat FRF.

După Revoluţia din decembrie 1989, fotbalul profesionist din România evoluează efectiv şi astfel apar Liga Echipelor Divizionare A, Liga Naţională de Fotbal şi, în cele din urmă, Liga Cluburilor Profesioniste.

Pe 10 octombrie 1992, numele forului fotbalistic care strânge toate cluburile de prim eşalon se schimbă în Liga Profesionistă de Fotbal a Diviziei A, urmând ca, din 22 ianuarie 1993, numele să devină Liga Profesionistă de Fotbal a României, având în Mircea Angelescu primul preşedinte.

Pe 30 septembrie 1996, Mircea Angelescu este înlocuit, la final de mandat, de Dumitru Dragomir, votat ca preşedinte al LPF.

În ziua de 14 noiembrie 2013, Gino Iorgulescu este ales, prin vot secret al conducătorilor celor 18 cluburi din Liga I, în funcţia de preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal.

07.DirzuCa urmare a dezinformării făcute de către opoziția politică pe marginea bugetului de stat pe anul 2018, mă simt dator să le prezint albaiulienilor adevărata realitate și impactul pe care noul buget îl va avea în viața românilor.

În ce privește referințele președintelui Iohannis cu privire la deviația semnificativă a României de la ajustarea structurală recomandată, critica sa denotă un joc politic prin care manipulează opinia publică. Președintele insinuează că această deviație semnificativă ar fi generată de modul în care Guvernul PSD a proiectat bugetele pe anii 2017 și 2018. Președintele omite însă să precizeze că, potrivit oficialilor Comisiei Europene, această deviație semnificativă s-a produs în timpul Guvernului său, în timpul guvernării Cioloș.

Actualul guvern a avut discuții cu oficialii europeni pe această temă, în cadrul cărora s-a subliniat că o redresare după șocul produs de Cioloș nu se poate face peste noapte. Deci remedierea va fi treptată.

Cel mai important argument în acest sens este că Guvernul s-a încadrat în ținta de deficit de 3%, iar gradul de îndatorare al țării raportat la PIB nu a crescut în 2017. Prin urmare, cele două criterii de disciplină financiară stabilite prin Tratatul de Maastricht au fost respectate, iar România e pe drumul cel bun.

Guvernul PSD a respectat în 2017 ținta de deficit de 2,96%, deși întârzierea în numirea guvernului de către președintele Iohannis a creat dificultăți fiscale și economice care au pus presiune pe buget:

  • Din cauza întârzierii lui Iohannis, Guvernul a trebuit să reducă TVA cu 1 pp, deși programul PSD prevedea ca diminuarea TVA să aibă loc abia în 2018, cu 2 pp.

  • Din cauza întârzierii lui Iohannis, Guvernul a trebuit să elimine taxa pe stâlp, deși programul PSD nu prevedea acest lucru.

  • Din cauza întârzierii lui Iohannis, Guvernul a trebuit să reducă accizele la carburanți, deși Programul PSD nu prevedea acest lucru, iar revenirea ulterioară la nivelul accizelor din 2016 a creat o presiune inflaționistă.

  • Din cauza întârzierii lui Iohannis, Guvernul a aprobat târziu bugetul de stat, ceea ce a dus la întârzierea adoptării bugetelor locale, fapt care a afectat absorbția de fonduri europene.

Cu toate aceste impedimente generate chiar de jocul politic al lui Iohannis, Guvernul PSD a reușit să găsească soluții și să se încadreze în ținta de deficit de 3%. Prin urmare, în 2018, când nu mai există aceste impedimente, există un grad mai mare de certitudine că Guvernul se va încadra în ținta de deficit.

Bugetul pe 2018 nu va mai fi afectat de un șoc de genul celui din luna ianuarie 2017, când s-a încasat TVA-ul aferent lunii decembrie 2016 (de 20%) mai mic cu 4 puncte procentuale față de cel din ianuarie 2016 când s-a încasat TVA-ul din decembrie 2015 (24%). Introducerea măsurii split TVA va diminua pierderile de TVA suferite de statul român în cazul firmelor care intră în insolvență sau care acumulează datorii la plata acestei taxe.

Introducerea impozitării cu 1% din cifra de afaceri, pentru firmele cu încasări mai mici de 1 milion euro, va face inutilă declararea unor cheltuieli irelevante pentru obiectul de activitate al firmei  în scopul deducerii TVA.

Creșterea investițiilor publice în 2018, cu circa 11,5 miliarde lei în plus față de 2017, va antrena creșteri ale încasărilor din TVA.

Creșterea încasărilor din Fonduri Europene, ca urmare a finalizării proiectelor realizate în 2017 (după ce Guvernul Cioloș nu lăsat nimic în urma sa), va antrena de asemenea încasări mai mari din TVA.

Odată cu bugetul pe anul 2018 se urmărește îmbunătățirea activității ANAF prin următoarele măsuri:

  • Fond de stimulente consistente pentru inspectorii fiscali raportate la contravaloarea bunurilor confiscate;

  • Confiscarea extinsă a mijloacelor de transport implicate în contrabanda cu bunuri accizabile (nu va crește doar colectarea accizelor, dar și a TVA);

  • Introducerea mai multor controale vamale, în cascadă, după cele efectuate la graniță, ceea ce va conduce la combaterea evaziunii și creșterea încasărilor din TVA;

  •  În plus, deși încasările din TVA în primele 9 luni ale lui 2017 erau încă sub nivelul prognozat în bugetul pe anul trecut, așa cum remarcă președintele Iohannis, în realitate evoluția din trimestrul III, când ANAF a luat măsuri mai ferme de combatere a evaziunii, arăta deja un grad mult mai ridicat al încasărilor, cu 7% față de 2016.

România înregistrează într-adevăr unul dintre cele mai scăzute niveluri de colectare din UE, dar asta în primul rând pentru că România are unul dintre cele mai scăzute niveluri ale poverii fiscale din cadrul UE. Încasările bugetare depind în primul rând de povara fiscală și abia apoi de performanța în colectarea taxelor.

Nu poți avea un nivel de colectare comparabil cu cel din statele în care taxele sunt mult mai mari decât în România. Nu e deloc întâmplător că România și Irlanda, care au mers pe acest model economic cu fiscalitate redusă, au avut și cea mai bună creștere din Uniunea Europeană.

Investițiile din 2018 vor fi semnificativ mai mari, cu 42% mai mult față de cele din 2017, și cu mult mai mult față de cele ale Guvernului Cioloș pe care președintele Iohannis nu l-a criticat niciodată pentru contraperformanța în domeniul investițiilor. Astfel, în 2018 cheltuielile destinate investițiilor publice însumează 38,5 miliarde lei, respectiv 4,2% din PIB.

 

Cu respect,

Ioan Dîrzu

Deputat

Drumul Naţional 1- Alba Iulia – Sântimbru –– Oiejdea – Galda de Jos – Teiuş – Aiud – Inoc – limită cu judeţul Cluj

Drumul Naţional 1- Sebeş – Cut – Cunţa – limită judeţul Sibiu

Drumul Naţional 7  Săliştea –– Șibot – limită cu judeţul Hunedoara

Drumul Naţional 67C – Sebeş –Petreşti – Săsciori – Daia Romana

Drumul Naţional 74 – Ighiu – Zlatna – Feneş – Abrud –– Bucium Cerbu

Drumul Naţional 75 – Cîmpeni – Gârda – Arieşeni

Drumul Naţional 75 – Baia de Arieş – Lupşa

Alba Iulia – Bulevardul Încoronării – Bulevardului Ferdinand I – strada Clujului, strada Regiment V Vânători, Strada Calea Moţilor

Municipiul Sebeş – strada Lucian Blaga, strada Traian

Cugir – strada Victoriei

Ocna Mureş – Războieni – Noşlac

 

foto: realitatea.net
foto: realitatea.net

Drumul Naţional 1- Alba Iulia – Sântimbru –– Oiejdea – Galda de Jos – Teiuş – Aiud – Inoc – limită cu judeţul Cluj

Drumul Naţional 1- Sebeş – Cut – Cunţa – limită judeţul Sibiu

Drumul Naţional 7  Săliştea –– Șibot – limită cu judeţul Hunedoara

Drumul Naţional 67C – Sebeş –Petreşti – Săsciori – Daia Romana

Drumul Naţional 74 – Ighiu – Zlatna – Feneş – Abrud –– Bucium Cerbu

Drumul Naţional 75 – Cîmpeni – Gârda – Arieşeni

Drumul Naţional 75 – Baia de Arieş – Lupşa

Alba Iulia – Bulevardul Încoronării – Bulevardului Ferdinand I – strada Clujului, strada Regiment V Vânători, Strada Calea Moţilor

Municipiul Sebeş – strada Lucian Blaga, strada Traian

Cugir – strada Victoriei

Ocna Mureş – Războieni – Noşlac

locuri_de_munca31_81134300_39530700Guvernul a stabilit, pentru anul 2018, un contingent de 7.000 de lucratori străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România, în baza avizelor de angajare/detașare, potrivit unei Hotărâri adoptate în ședința de astăzi.

Documentul aprobat de Executiv prevede suplimentarea cu 1.500 de locuri a contingentului pe tipuri de lucrători nou-admişi, față de cel stabilit pentru anul 2017.

Astfel, numărul de lucrători permanenți va crește de la 3.000 la 4.000, iar cel al lucrătorilor detașați de la 700 la 1.200.

Pe lângă lucrătorii permanenți și cei detașați, actul normativ prevede și alte tipuri de angajare/detașare, respectiv: persoane transferate în cadrul aceleiași companii – 700, lucrători înalt calificați – 500, lucrători sezonieri – 400, lucrători stagiari – 100 și lucrători transfrontalieri – 100.

Decizia de suplimentare a contingentului de lucrători nou admiși a fost luată pentru a preveni situaţiile în care străinii lucrează în România fără forme legale, dar și ca urmare a solicitării făcute de Inspectoratul General pentru Imigrări.

Totodată, măsura adoptată de Guvern a ținut cont de datele oferite de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, conform cărora, în perioada ianuarie – august a.c., 58.848 de locuri de muncă au fost declarate de către angajatori, în mod repetat, ca fiind vacante, iar în primele opt luni ale anului 2017, media numărului de locuri de muncă vacante declarate de către angajatori, în mod repetat, a fost de 7.306.

Europe-Direct-Regiunea-Centru (3)Peste 10.000 de cetățeni au fost direct informați în acești ani, prin proiectul finanțat de către Reprezentanța Comisiei Europene în România și de către ADR Centru, referitor la fondurile europene disponibile, consultările publice europene lansate, respectarea drepturilor cetățenilor, tarifele reduse la anumite servicii, aplicate unitar la nivelul statelor membre UE, dar și despre alte inițiative și programe susținute de Comisia Europeană.

”Este vorba despre noi, cetățeni europeni, și modul în care acțiunile Uniunii Europene ne influențează și ne sprijină”, este mesajul cu care s-au încheiat cei cinci ani de Europe Direct în Regiunea Centru, fiind mesajul cu care vom continua până în 2020.

Europe-Direct-Regiunea-Centru (2)Acțiunile de informare derulate la nivelul județelor Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu de către Centrul de Informare Europe Direct Regiunea Centru din cadrul ADR Centru, vor continua în acești ani încercând să ajungă în și mai multe case, la și mai mulți cetățeni.

Activitățile Centrului sunt adaptate în funcție de nevoile identificate în rândul cetățenilor regiunii, urmărind în același timp și tipul de activități și evenimente care atrag și implică grupul țintă al proiectului.

Anul acesta s-au încheiat cei cinci ani de activități ai Europe Direct Regiunea Centru, ani plini de activități, în care membrii echipei Europe Direct, alături de colegii lor, au ajuns în toate cele șase județe ale Regiunii Centru și au transmis informații, au oferit obiecte promoționale, au premiat câștigătorii de concursuri de anvergură națională, au realizat materiale interesante și utile cu elevii din regiune.

Simion CretuÎn 30 martie 2019 se va organiza la Sibiu, în regiunea noastră, Summit-ul pentru viitorul UE. Atât această activitate, cât și alte acțiuni susținute de către Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Junker, corelate cu programele pentru tineri, pentru încurajarea creării de noi locuri de muncă și de susținere a activității economice, proiectele ce susțin dezvoltarea regiunii cu fondurile UE, vor fi intens promovate și transmise cetățenilor din regiunea noastră și nu numai, ca și până acum.

Dacă activitatea principală a ADR Centru vizează informarea și susținerea în mod preponderent a autorităților publice locale, a ONG-urilor, a mediului universitar și a celui de afaceri, prin Centrul de Informare Europe Direct Regiunea Centru, activitățile se concentrează pe informarea cetățenilor din regiune, fie ei tineri, elevi, studenți, angajați sau șomeri.

Această activitate este complementară activității ADR Centru ce a vizat, începând cu anul 1998, elaborarea documentelor de planificare regională, gestionarea fondurilor europene, promovarea regiunii și susținerea actorilor locali în demersurile întreprinse pentru dezvoltarea Regiunii Centru”, a declarat domnul Simion Crețu director general ADR Centru.

Europe-Direct-Regiunea-Centru (1)Pe parcursul anilor 2013 – 2017, experții din echipa Europe Direct Regiunea Centru a ADR Centru, au contribuit la îmbunătăţirea nivelului de informare al cetăţenilor Regiunii Centru, în ceea ce priveşte drepturile cetăţenilor, legislaţia europeană, programele de finanţare și activităţile instituţiilor europene, prin evenimente, concursuri, publicații, mijloace de comunicare social media, produse audio-video și evenimente pentru public larg, toate abordate dintr-un punct de vedere mai puțin formal, cu accent pe noi canale de informare dinamice și interactive.

În același timp activitățile Centrului s-au axat și pe prioritatea ”Educație” și pe pe cooptarea cetățenilor în dezbateri pe teme europene.

În timp, ADR Centru a colaborat cu noi parteneri în diverse activități neprevăzute în proiect, dar care se adresau grupului țintă au fost susținute prin toate resursele necesare, fiind astfel derulate activități dedicate celor în cautare a unui loc de muncă, cum au fost Târgurile de Carieră, sau activităților dedicate tinerilor aflați în fața unei importante opțiuni de viață, cum sunt conferințele ”Vreau să fiu antreprenor”, activități care s-au bucurat de un real succes și vor continua.

selectia-nationala-eurovision-logo-52741700_29214000Vineri, 22 decembrie, juriul a anunţat cei 60 de semifinalişti care vor intra în Selecţia Naţională Eurovision România 2018. După ascultarea celor 72 de melodii validate, juriul a avut dificila sarcină de a alege piesele care vor concura pentru un loc pe scena Eurovision din Lisabona.

Marian Ionescu, Ilinca Băcilă, Nicu Patoi, Liliana Ştefan şi Viorel Gavrilă sunt juraţii care au ales, la această ediţie a Selecţiei Naţionale, semifinaliştii Eurovision Romania. În urma audiţiilor, juriul a decis ca următoarele piese să intre în Selecţia Naţională:

SEMIFINALIȘTI – SELECȚIA NAȚIONALĂ EUROVISION 2018
Titlu piesaMuzica & VersuriINTERPRET
„A LOVE WORTH FALLING FOR”M&V: Lina Sanden, Gustav Nilsson, Johan SmithLina
„ALL THE LOVE AWAY”M&V: Erminio Sinni, Mauro Goldsand, Alessandro Camponeschi, Tiziana CamelinErminio Sinni & Titziana Camelin
„ALL WE NEED”M&V: Stelian Savu, Vlad Isac, Stelian SavuSAVE
„AUZI CUM BATE”M&V: Alex Luft, Bogdan Marinescu,  Cristina DobrescuJukebox feat Bella Santiago
„BREAKING UP”M&V: John Ballard, Jonathan Dahl, Robin Carlsson, Marcus HolmbergAlessandro Dănescu
„BUNĂ DE IUBIT”M&V: Felicia Donose, Florin Boka, Vlad Popescu, Serban CazanFeli
„COME BACK TO ME”M&V: Florin Octav IonescuZavera
„DACĂ DRAGOSTEA E OARBĂ”M&V: Sebestyen Zoltan LaszloZOLTAN
„DAYDREMER”M&V: Mares Pana, Catalin Margarit, Georgian Marin, Stefan AdrianMareş Pană
„Deşert de SENTIMENTE”Mihail TiricTIRI
„DEVOTED”M&V: Michael James Down, Primoz Poglajen, Jonas GladnikoffJohnny Bădulescu
„END THE BATTLE”M&V: Meriem Vizitiu, Mihail Gheorghe, Marian Achim, Meriem VizitiuMeriem
„EVERY LITTLE THING”M&V: Sergiu BolotaSergiu Bolota
„FĂRĂ TINE”M&V: Dora GaitanoviciDora Gaitanovici
„FIRE IN THE SKY”M&V: Aurel Dinca, Victor SolomonAurel Dincă
„FIX ME”M&V: Badea Victoria Iona & Gajaila Alexandru DanielFreia
„FLY”M&V: Thomas Reil, Jeppe Reil, Udo Mechels, Maria BrobergTeodora Dinu
„FROM UNDERNEATH”M&V: John Ballard, Magnus HydenHellen
„GOODBYE”M&V: Matei Alexandru Mihai, Alin Neagoe, Cristina CaramarcuThe HUMANS
„HEAVEN”M&V: Michael James Down, William Taylor, Jonas Gladnikoff, Mihai TraistariuM I H A I
„I AM HERE”M&V: Paula CrisanPaula Crişan
„I WON’T LIE”M&V: George Lazar, Eduard Taras, Elena MorosanuIliana
„KING”M&V: Alex Luft, Alina Coltan, Cristina Dobrescu , Bogdan Marinescu, Alexandru Duma, Denisa DemianTavi Clonda
„LA LA LA”M&V: Vladimir Cioban, Mihail Cebotareco, Vladimir CiobanVYROS
„LIGHTNING STRIKES”M&V: Pelle Blarke, Ellie WyattJessie Baneş
„LIVE YOUR LIFE”M&V: Alin Neagoe, Ciprian Lemnaru, Alexandru RotarescuEvermorph
„MAYBE THIS TIME”M&V: Fred Endersen, Olaf OwreRomeo Zaharia
„MESOM ROMALES”M&V: Alexandru Luft, Eduard SanthaEduard Santha
„MIRROR”M&V: Liviu Elekes, Claudiu DanailaEchoes
„NIRVANA”M&V: Cristian SimionescuCristian Siminonescu
„NOBODY TOLD ME IT WOULD HURT”M&V: Jonas Thander, Aidan O’ ConnorAlex Florea
„NOI SUNTEM PĂDURE”M&V: Florentin Milcof, Laura SgarcituOthello
„OUT OF THE DARK”M&V:  Cezar Dometi, Alice JekelAlice Jeckel
„PAINT IT RAINBOW”M&V: Diana BratanDiana Brătan
„RAZĂ DE SOARE”M&V: Dan ManciuleaDan Manciulea
„REACH OUT FOR THE STARS”M&V: Jannis Kaffka, Peter Jordan, Andre Bollweg, Lenne Kaffka, Carolina GorunCarolina Gorun
„REBORN”M&V: Waleska Diaz GonzalezWaleska
„REKINDLE THE FLAME”M&V: Liviu SorescuLion’s Roar
„REVIVAL”M&V: Ylva Persson, Linda Persson, Ylva Persson, Linda Persson, Danne AttlerudElena Hasna
„RISE UP”M&V: Bogdan Marian PaunescuLiviu Anghel
„RUN FOR YOU”M&V: Radu Pompiu Bolfea, Marcel ProdanMiruna Diaconescu
„SAFARI”M&V: Baisan Radu, Serban Diana, Nistor MirceaSerena
„SAIL WITH ME”M&V: Alexandru UngureanuAlexandru Ungureanu
„SO GOOD WITHOUT YOU”M&V: Valeriu MoruzEliza Chifu
„SOMEBODY TO LOVE”M&V: Michael James Down, William TaylorManuel Chivari
„SWEET NOTHING”M&V: Madalin BotezatuMaria Suciu
„TAKE ME AWAY”M&V: Trandafir Stefan-Suraj (Stephano Rossi), Ciubotaru Cornel-Ionut (CornEL)CornEL
„TE VOI CHEMA”M&V: Calin BarceanPragu de sus
„TEARDROP RAIN”M&V: Marius CobianuTom Leo Wiart
„TEARS”M&V: Alexandru Luft, Tiberiu BancilaDenisa Trofim
„THE ONE”M&V: Samuel Bugia Garrido, Roxana ElekesClaudia Andas
„THE PERFECT FALL”M&V: Marian Nica, Alexandra Ivan,Elena Turcu
„THE STORY GOES ON”M&V: Ovidiu AntonAyona
„THINKING ABOUT YOU”M&V: William Taylor, Jonas GladnikoffEndless feat Maria Grosu
„TIME AFTER TIME”M&V: Daniel Lazar, Cini Dominique, Christian Arding, Mario FarrugiaIoana Ciornea
„TOO BUSY FOR MY HEART”M&V: Florin Chitiul, Bernice ChitiulBernice Chiţiul
„TRY”M&V: Michael James Down, William Taylor, Jonas GladnikoffXANDRA
„UNA OPORTUNIDAD”M&V: Samuel Bugia GarridoNicoleta Ţicală
„WALKING ON WATER”M&V: Mihai Alexandru, Alina Todasca-DascaluAlexia & Matei
„WE ARE ONE”M&V: Rafael  Ciobotaru, Alexandru NucaRAFAEL

Pe parcursul semifinalelor, care vor avea loc la începutul anului viitor, juraţii vor decide cele 15 piese care vor intra în finala Eurovision România.

În finala Selecţiei Naţionale, publicul este singurul care va alege reprezentantul României pentru scena din Lisabona, dintre piesele rămase în concurs.

Sub sloganul ‘All aboard’, Eurovision Song Contest 2018 va aduce, pe scena din Lisabona, reprezentanţii celor 42 de ţări înscrise în competiţie: Albania, Armenia, Australia, Austria, Azerbaidjan, Belarus, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Georgia, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Israel, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Moldova, Muntenegru, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Rusia, San Marino, Serbia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveţia, Ucraina, Marea Britanie. Concursul va avea loc la Lisabona, cu semifinalele pe 8 şi 10 mai şi finala pe 12 mai.

Eurovision este o competiţie muzicală internaţională, organizată de European Broadcasting Union (EBU), cea mai mare asociaţie a televiziunilor publice din Europa. Prima ediţie a avut loc în 1956, la Lugano, în Elveţia. Difuzat fără întrerupere, timp de 60 de ani, show-ul a devenit unul dintre cele mai longevive şi mai urmărite programe de televiziune din lume. Printre artiştii care au urcat, de-a lungul anilor, pe scena Eurovision se numără: ABBA, Julio Iglesias, Celine Dion, Johnny Logan.

Televiziunea Română, membră a EBU, este organizatoarea Selecţiei Naţionale şi participă la competiţia europeană din anul 1993.

Cele mai bune performanţe ale României la acest concurs au fost: de două ori locul al treilea (Luminiţa Anghel & Sistem – Kiev, 2005; Paula Seling şi Ovi – Oslo, 2010) şi o dată locul al patrulea (Mihai Trăistariu – Atena, 2006). Melodia românească cu cel mai mare punctaj obţinut în finala Eurovision (172 de puncte) este Tornero, interpretată de Mihai Trăistariu.

Eurovision Song Contest 2017 a avut loc la Kiev, cu semifinalele pe 9 şi 11 mai şi finala pe 13 mai. Reprezentanţii României, Ilinca şi Alex Florea, au obţinut poziţia a şaptea, cu un total de 282 de puncte, cea mai bună clasare a României în concurs, de la succesul obţinut de Paula Seling şi Ovi la ediţia din 2010 şi a patra în istoria participării României la Eurovision.

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook