Tags Posts tagged with "2"

2

Doar în patru localităţi a reuşit candidatul PSD la preşedinţia ţării, Victor Ponta, să câştige în judeţul Alba. Ponta a luat caimacul într-un singur oraş, Abrud şi în trei comune: Stremţ, Bucium şi Ciuruleasa. Nici transferurile realizate de PSD Alba prin ordonanţa traseismului politic nu a reuşit să aducă sorţi de câştig la Cîmpeni, Vinţu de Jos, Ponor, Râmeţ şi Arieşeni unde Iohannis s-a impus clar.

Votul pe localităţi

Alba Iulia

Klaus Iohannis: 18.324 voturi, 52,51%
Victor Ponta: 8.441 voturi, 24,18%
Călin Popescu Tăriceanu: 2.186 voturi, 6,26%
Elena Udrea: 1.702 voturi, 4,87%
Monica Macovei: 1.577 voturi, 4,51%

Aiud

Klaus Iohannis: 4715 voturi, 39,88%
Victor Ponta: 4212 voturi, 45,62%
Călin Popescu Tăriceanu: 445 voturi, 3,76%
Elena Udrea: 407 voturi. 3,44%
Monica Macovei: 288 voturi, 2,43%

Blaj

Klaus Iohannis: 5704 voturi, 59,55%
Victor Ponta: 2247 voturi, 23,46%
Călin Popescu Tăriceanu: 349 voturi, 3,64%
Elena Udrea: 186 voturi, 1,94%
Monica Macovei: 214 voturi, 2,23%

Sebeş

Klaus Iohannis: 8430 voturi, 61,20%
Victor Ponta: 3129 voturi, 22,71%
Călin Popescu Tăriceanu: 391 voturi, 2,83%
Elena Udrea: 484 voturi, 3,51%
Monica Macovei: 425 voturi, 3,08%

Abrud

Klaus Iohannis: 920 voturi, 36,56%
Victor Ponta: 986 voturi, 39,18%
Călin Popescu Tăriceanu: 237 voturi, 9,41%
Elena Udrea: 74 voturi, 2,94%
Monica Macovei: 37 votuir, 1,47%

Baia de Arieş

Klaus Iohannis: 752 voturi, 43,54%
Victor Ponta: 587 voturi, 33,98%
Călin Popescu Tăriceanu: 108 voturi, 6,25%
Elena Udrea: 66 voturi, 3,82%
Monica Macovei: 33 voturi, 1,91%

Cîmpeni

Klaus Iohannis: 1914 voturi, 49,19%
Victor Ponta: 1245 voturi, 31,99%
Călin Popescu Tăriceanu: 213 voturi, 5,47%
Elena Udrea: 112 voturi, 2,87%
Monica Macovei: 61 voturi, 1,56%

Cugir

Klaus Iohannis: 5268 voturi, 44,67%
Victor Ponta: 4239 voturi, 35,94%
Călin Popescu Tăriceanu: 552 voturi, 4,68%
Elena Udrea: 420 voturi, 3,56%
Monica Macovei: 260 voturi, 2,20%

Ocna Mureş

Klaus Iohannis: 2730 voturi, 48,31%
Victor Ponta: 1695 voturi, 29,99%
Călin Popescu Tăriceanu: 173 voturi, 3,06%
Elena Udrea: 214 voturi, 3,78%
Monica Macovei: 123 voturi, 2,17%

Teiuş

Klaus Iohannis: 1454 voturi, 44,35%
Victor Ponta: 1273 voturi, 38,83%
Călin Popescu Tăriceanu: 103 voturi, 3,14%
Elena Udrea: 109 voturi, 3,32%
Monica Macovei: 48 voturi, 1,46%

Zlatna

Klaus Iohannis: 1420 voturi, 41,18%
Victor Ponta: 1187 voturi, 34,42%
Călin Popescu Tăriceanu: 246 voturi, 7,13%
Elena Udrea: 207 voturi, 6%
Monica Macovei: 45 voturi, 1,30%

Albac

Klaus Iohannis: 506 voturi, 56,41%
Victor Ponta: 185 voturi, 20,62%
Călin Popescu Tăriceanu: 47 voturi, 5,23%
Elena Udrea: 36 voturi, 4,01%
Monica Macovei: 17 voturi, 1,89%

Almaşu Mare

Klaus Iohannis: 329 voturi, 49,47%
Victor Ponta: 146 voturi, 21,95%
Călin Popescu Tăriceanu: 9 voturi, 1,35%
Elena Udrea: 83 voturi, 12,48%
Monica Macovei: 8 voturi, 1,20%

Arieşeni

Klaus Iohannis: 473 voturi, 52,73%
Victor Ponta: 297 voturi, 33,11%
Călin Popescu Tăriceanu: 25 voturi, 2,78%
Elena Udrea: 35 voturi, 3,90%
Monica Macovei: 9 voturi, 1%

Avram Iancu

Klaus Iohannis: 480 voturi, 60,75%
Victor Ponta: 165 voturi, 20,88%
Călin Popescu Tăriceanu: 9 voturi, 1,13%
Elena Udrea: 48 vouri, 6,07%
Monica Macovei: 6 voturi, 0,75%

Berghin

Klaus Iohannis: 555 voturi, 60,92%
Victor Ponta: 226 voturi, 24,80%
Călin Popescu Tăriceanu: 7 voturi, 0,76%
Elena Udrea: 34 voturi, 3,73%
Monica Macovei: 11 voturi, 1,20%

Bistra

Klaus Iohannis: 907 voturi, 48,76%
Victor Ponta: 582 voturi, 31,29%
Călin Popescu Tăriceanu: 74 voturi, 3,97%
Elena Udrea: 96 voturi, 5,16%
Monica Macovei: 18 voturi, 0,96%

Blandiana

Klaus Iohannis: 266 voturi, 57,08%
Victor Ponta: 103 voturi, 22,10%
Călin Popescu Tăriceanu: 8 voturi, 1,71%
Elena Udrea: 24 voturi, 5,15%
Monica Macovei: 7 voturi, 1,50%

Bucerdea Grânoasă

Klaus Iohannis: 661 voturi, 54,58%
Victor Ponta: 255 voturi, 21,05%
Călin Popescu Tăriceanu: 24 voturi, 1,98%
Elena Udrea: 20 voturi, 1,65%
Monica Macovei: 9 voturi, 0,74%

Bucium

Klaus Iohannis: 235 voturi, 33,61%
Victor Ponta: 326 voturi, 46,63%
Călin Popescu Tăriceanu: 36 voturi, 5,15%
Elena Udrea: 21 voturi, 3%
Monica Macovei: 7 voturi, 1%

Cîlnic

Klaus Iohannis: 374 voturi, 45,94%
Victor Ponta: 336 voturi, 41,27%
Călin Popescu Tăriceanu: 11 voturi, 1,35%
Elena Udrea: 43 voturi, 5,28%
Monica Macovei: 9 voturi, 1,10%

Cenade

Klaus Iohannis: 319 voturi, 77,23%
Victor Ponta: 50 voturi, 12,10%
Călin Popescu Tăriceanu: 6 voturi, 1,45%
Elena Udrea: 6 voturi, 1,45%
Monica Macovei: 5 voturi, 1,21%

Cergău

Klaus Iohannis: 583 voturi, 67,24%
Victor Ponta: 148 voturi, 17,07%
Călin Popescu Tăriceanu: 41 voturi, 4,72%
Elena Udrea: 23 voturi, 2,65%
Monica Macovei: 9 voturi, 1,03%

Ceru Băcăinţi

Klaus Iohannis: 68 voturi, 49,63%
Victor Ponta: 39 voturi, 28,46%
Călin Popescu Tăriceanu: 0
Elena Udrea: 13 voturi, 9,48%
Monica Macovei: 0

Cetatea de Baltă

Klaus Iohannis: 556 voturi, 49,86%
Victor Ponta: 321 voturi, 28,28%
Călin Popescu Tăriceanu: 22 voturi, 1,93%
Elena Udrea: 29 voturi, 2,55%
Monica Macovei: 7 voturi, 0,61%

Ciugud (primar PSD)

Klaus Iohannis: 788 voturi, 44,51%
Victor Ponta: 640 voturi, 36,15%
Călin Popescu Tăriceanu: 61 voturi, 3,44%
Elena Udrea: 86 voturi, 4,85%
Monica Macovei: 37 voturi, 2,09%
Ciuruleasa
Klaus Iohannis: 186 voturi, 34,25%
Victor Ponta: 237 voturi, 43,64%
Călin Popescu Tăriceanu: 23 voturi, 4,23%
Elena Udrea: 25 voturi, 4,60%
Monica Macovei: 2 voturi, 0,36%

Crăciunelu de Jos

Klaus Iohannis: 663 voturi, 63,62%
Victor Ponta: 253 voturi, 24,28%
Călin Popescu Tăriceanu: 25 voturi, 2,39%
Elena Udrea: 17 voturi, 1,63%
Monica Macovei: 12 voturi, 1,15%

Cricău

Klaus Iohannis: 606 voturi, 61,21%
Victor Ponta: 278 voturi, 28.08%
Călin Popescu Tăriceanu: 17 voturi, 1,71%
Elena Udrea: 18 voturi, 1.81%
Monica Macovei: 17 voturi, 1,71%

Cut

Klaus Iohannis: 389 voturi, 60,49%
Victor Ponta: 187 voturi, 29,08%
Călin Popescu Tăriceanu: 5 voturi, 0,77%
Elena Udrea: 13 voturi, 2,02%
Monica Macovei: 7 voturi, 1,08%

Daia Română

Klaus Iohannis: 943 voturi, 75,44%
Victor Ponta: 194 voturi, 15,52%
Călin Popescu Tăriceanu: 6 voturi, 0,47%
Elena Udrea: 30 voturi, 2,40%
Monica Macovei: 11 voturi, 0,88%

Doştat

Klaus Iohannis: 328 voturi, 65,99%
Victor Ponta: 112 voturi, 22,53%
Călin Popescu Tăriceanu: 10 voturi, 2,01%
Elena Udrea: 10 voturi, 2,01%
Monica Macovei: 1 vot, 0,20%

Fărău

Klaus Iohannis: 368 voturi, 51,61%
Victor Ponta: 189 voturi, 26,50%
Călin Popescu Tăriceanu: 10 voturi, 1,40%
Elena Udrea: 29 voturi, 4,06%
Monica Macovei: 3 voturi, 0,42%

Galda de Jos

Klaus Iohannis: 1057 voturi, 54,28%
Victor Ponta: 448 voturi, 23%
Călin Popescu Tăriceanu: 59 voturi, 3,03%
Elena Udrea: 110 voturi, 5,64%
Monica Macovei: 32 voturi, 1,64%

Gîrbova

Klaus Iohannis: 632 voturi, 67,88%
Victor Ponta: 226 voturi, 24,27%
Călin Popescu Tăriceanu: 9 voturi, 0,96%
Elena Udrea: 19 voturi, 2,04%
Monica Macovei: 3 voturi, 0,32%

Gîrda de Sus

Klaus Iohannis: 426 voturi, 55,10%
Victor Ponta: 172 voturi, 22,25%
Călin Popescu Tăriceanu: 63 voturi, 8,15%
Elena Udrea: 32 voturi, 4,13%
Monica Macovei: 8 voturi, 1,03%

Hopîrta

Klaus Iohannis: 319 voturi, 53,70%
Victor Ponta: 172 voturi, 22,95%
Călin Popescu Tăriceanu: 6 voturi, 1,01%
Elena Udrea: 26 voturi, 4,37%
Monica Macovei: 8 voturi, 1,34%

Horea

Klaus Iohannis: 630 voturi, 59.54%
Victor Ponta: 230 voturi, 21,73%
Călin Popescu Tăriceanu: 20 voturi, 1,89%
Elena Udrea: 71 voturi, 6,71%
Monica Macovei: 10 voturi, 0,94%

Ighiu

Klaus Iohannis: 1861 voturi, 63,42%
Victor Ponta: 648 voturi, 22,08%
Călin Popescu Tăriceanu: 65 voturi, 2,21%
Elena Udrea: 116 voturi, 3,95%
Monica Macovei: 39 voturi, 1,32%

Întregalde

Klaus Iohannis: 198 voturi, 62,85%
Victor Ponta: 55 voturi, 17,46%
Călin Popescu Tăriceanu: 16 voturi, 5,07%
Elena Udrea: 12 voturi, 3,80%
Monica Macovei: 1 vot, 0,31%

Jidvei

Klaus Iohannis: 1681 voturi, 64,54%
Victor Ponta: 365 voturi, 16,18%
Călin Popescu Tăriceanu: 31 voturi, 1,37%
Elena Udrea: 33 voturi, 1,46%
Monica Macovei: 9 voturi, 0,39%

Livezile

Klaus Iohannis: 280 voturi, 43,68%
Victor Ponta: 203 voturi, 31,66%
Călin Popescu Tăriceanu: 15 voturi, 2,34%
Elena Udrea: 32 voturi, 4,99%
Monica Macovei: 16 voturi, 2,49%

Lopadea Nouă

Klaus Iohannis: 513 voturi, 42,32%
Victor Ponta: 201 voturi, 16,58%
Călin Popescu Tăriceanu: 13 voturi, 1,07%
Elena Udrea: 21 voturi, 1,73%
Monica Macovei: 12 voturi, 0,99%

Lunca Mureşului

Klaus Iohannis: 451 voturi, 45,23%
Victor Ponta: 264 voturi, 26,47%
Călin Popescu Tăriceanu: 9 voturi, 0,90%
Elena Udrea: 44 voturi, 4,41%
Monica Macovei: 7 voturi, 0,70%

Lupşa

Klaus Iohannis: 548 voturi, 41,67%
Victor Ponta: 502 voturi, 38,17%
Călin Popescu Tăriceanu: 44 voturi, 3,34%
Elena Udrea: 40 voturi, 3,04%
Monica Macovei: 6 voturi, 0,45%
Meteş

Klaus Iohannis: 484 voturi, 36,94%
Victor Ponta: 393 voturi, 30%
Călin Popescu Tăriceanu: 51 voturi, 3,895
Elena Udrea: 218 voturi, 16,64%
Monica Macovei: 20 voturi, 1,52%

Mihalţ

Klaus Iohannis: 879 voturi, 48,11%
Victor Ponta: 692 voturi, 37,87%
Călin Popescu Tăriceanu: 50 voturi, 2,73%
Elena Udrea: 85 voturi, 4,65%
Monica Macovei: 19 voturi, 1,03%

Mirăslău

Klaus Iohannis: 439 voturi, 47,71%
Victor Ponta: 239 voturi, 25,97%
Călin Popescu Tăriceanu: 20 voturi, 2,17%
Elena Udrea: 24 voturi, 2,60%
Monica Macovei: 18 voturi, 1,95%

Mogoş

Klaus Iohannis: 169 voturi, 46,55%
Victor Ponta: 99 voturi, 27,27%
Călin Popescu Tăriceanu: 25 voturi, 6,88%
Elena Udrea: 22 voturi, 6,06%
Monica Macovei: 5 voturi, 1,37%

Noşlac

Klaus Iohannis: 353 voturi, 48,15%
Victor Ponta: 181 voturi, 24,69%
Călin Popescu Tăriceanu: 12 voturi, 1,63%
Elena Udrea: 167 voturi, 2,18%
Monica Macovei: 11 voturi, 1,50%

Ocoliş

Klaus Iohannis: 194 voturi, 56,39%
Victor Ponta: 69 voturi, 20,05%
Călin Popescu Tăriceanu: 5 voturi, 1,45%
Elena Udrea: 17 voturi, 4,94%
Monica Macovei: 1 vot, 0,29%

Ohaba

Klaus Iohannis: 195 voturi, 51,58%
Victor Ponta: 115 voturi, 30,42%
Călin Popescu Tăriceanu: 5 voturi, 1,32%
Elena Udrea: 20 voturi, 5,29%
Monica Macovei: 5 voturi, 132%

Pianu

Klaus Iohannis: 968 voturi, 66,75%
Victor Ponta: 270 voturi, 18.62%
Călin Popescu Tăriceanu: 44 voturi, 3,03%
Elena Udrea: 34 voturi, 2,34%
Monica Macovei: 15 voturi, 1,03%

Poiana Vadului

Klaus Iohannis: 211 voturi, 55,82%
Victor Ponta: 112 voturi, 29,62%
Călin Popescu Tăriceanu: 6 voturi, 1,58%
Elena Udrea: 12 voturi, 3,17%
Monica Macovei: 1 vot, 0,26%

Ponor

Klaus Iohannis: 133 voturi, 45,54%
Victor Ponta: 111 voturi, 38,01%
Călin Popescu Tăriceanu: 4 voturi, 1,36%
Elena Udrea: 12 voturi, 4,10%
Monica Macovei: 2 voturi, 0,68%

Poşaga

Klaus Iohannis: 315 voturi, 57,37%
Victor Ponta:114 voturi, 20,76%
Călin Popescu Tăriceanu: 11 voturi, 2%
Elena Udrea: 28 voturi, 5,10%
Monica Macovei: 13 voturi, 2,36%

Rădeşti

Klaus Iohannis: 301 voturi, 42,87%
Victor Ponta: 223 vorturi, 31,76%
Călin Popescu Tăriceanu: 20 voturi, 2,84%
Elena Udrea: 21 voturi, 2,99%
Monica Macovei: 9 voturi, 1,28%

Rîmeţ

Klaus Iohannis: 137 voturi, 42,02%
Victor Ponta: 126 voturi, 38,65%
Călin Popescu Tăriceanu: 10 voturi, 3,06%
Elena Udrea: 23 voturi, 7,05%
Monica Macovei: 1 vot, 0,30%

Rimetea

Klaus Iohannis: 76 voturi, 20,70%
Victor Ponta: 23 voturi, 6,26%
Călin Popescu Tăriceanu: 3 voturi, 0,81%
Elena Udrea: 12 voturi, 3,26%
Monica Macovei: 13 voturi, 3,54%

Roşia de Secaş

Klaus Iohannis: 428 voturi, 61,23%
Victor Ponta: 189 voturi, 27,03%
Călin Popescu Tăriceanu: 7 voturi, 1%
Elena Udrea: 18 voturi, 2,57%
Monica Macovei: 5 voturi, 0,71%

Roşia Montană

Klaus Iohannis: 631 voturi, 46,81%
Victor Ponta: 384 voturi, 28,48%
Călin Popescu Tăriceanu: 59 voturi, 4,37%
Elena Udrea: 56 voturi, 4,15%
Monica Macovei: 19 voturi, 1,40%

Sălciua

Klaus Iohannis: 306 voturi, 46,64%
Victor Ponta: 215 voturi, 32,77%
Călin Popescu Tăriceanu: 20 voturi, 3,04%
Elena Udrea: 32 voturi, 4,87%
Monica Macovei: 10 voturi, 1,52%

Săliştea

Klaus Iohannis: 964 voturi, 71,51%
Victor Ponta: 233 voturi, 17,28%
Călin Popescu Tăriceanu: 17 voturi, 1,26%
Elena Udrea: 36 voturi, 2,67%
Monica Macovei: 23 voturi, 1,70%

Săsciori

Klaus Iohannis: 1949 voturi, 72,37%
Victor Ponta: 413 voturi, 15,33%
Călin Popescu Tăriceanu: 28 voturi, 1,03%
Elena Udrea: 79 voturi, 2,93%
Monica Macovei: 30 voturi, 1,11%
Scărişoara

Klaus Iohannis: 359 voturi, 53,58%
Victor Ponta: 176 voturi, 26,26%
Călin Popescu Tăriceanu: 19 voturi, 2,83%
Elena Udrea: 30 voturi, 4,47%
Monica Macovei: 7 voturi, 1,04%

Şibot

Klaus Iohannis: 576 voturi, 49,95%
Victor Ponta: 355 voturi, 30,78%
Călin Popescu Tăriceanu: 32 voturi, 2,77%
Elena Udrea: 54 voturi, 4,68%
Monica Macovei: 21 voturi, 1,82%

Sîncel

Klaus Iohannis: 818 voturi, 64,66%
Victor Ponta: 296 voturi, 23,39%
Călin Popescu Tăriceanu: 20 voturi, 1,58%
Elena Udrea: 34 voturi, 2,68%
Monica Macovei: 9 voturi, 0,71%

Sîntimbru

Klaus Iohannis: 673 voturi, 53,96%
Victor Ponta: 348 voturi, 27,90%
Călin Popescu Tăriceanu: 31 voturi, 2,48%
Elena Udrea: 53 voturi, 4,25%
Monica Macovei: 21 voturi, 1,68%

Sohodol

Klaus Iohannis: 376 voturi, 54,33%
Victor Ponta: 182 voturi, 26,30%
Călin Popescu Tăriceanu: 23 voturi, 3,32%
Elena Udrea: 28 voturi, 4,04%
Monica Macovei: 11 voturi, 1,58%

Şona

Klaus Iohannis: 941 voturi, 55,58%
Victor Ponta: 378 voturi, 22,32%
Călin Popescu Tăriceanu: 21 voturi, 1,24%
Elena Udrea: 37 voturi, 2,18%
Monica Macovei: 20 voturi, 1,18%

Şpring

Klaus Iohannis: 900 voturi, 68.23%
Victor Ponta: 287 voturi, 21,75%
Călin Popescu Tăriceanu: 20 voturi, 1,51%
Elena Udrea: 18 voturi, 1,36%
Monica Macovei: 6 voturi, 0,45%

Stremţ

Klaus Iohannis: 529 voturi, 41,95%
Victor Ponta: 542 voturi, 42,98%
Călin Popescu Tăriceanu: 26 voturi, 2,06%
Elena Udrea: 52 voturi, 4,12%
Monica Macovei: 21 voturi, 1,66%

Şugag

Klaus Iohannis: 1262 voturi, 81,10%
Victor Ponta: 119 voturi, 7,64%
Călin Popescu Tăriceanu: 28 voturi, 1,79%
Elena Udrea: 80 voturi, 5,14 %
Monica Macovei: 14 voturi, 0,89%

Unirea

Klaus Iohannis: 740 voturi, 38,44%
Victor Ponta:677 voturi, 35,16%
Călin Popescu Tăriceanu: 40 voturi, 2,07%
Elena Udrea: 57 voturi, 2,96 %
Monica Macovei: 52 voturi, 2,70%

Vadu Moţilor

Klaus Iohannis: 324 voturi, 58,37%
Victor Ponta: 131 voturi, 23,60%
Călin Popescu Tăriceanu: 19 voturi, 3,42%
Elena Udrea: 18 voturi, 3,24%
Monica Macovei: 3 voturi, 0,54%

Valea Lungă

Klaus Iohannis: 979 voturi, 64,92%
Victor Ponta: 370 voturi, 24,53%
Călin Popescu Tăriceanu: 31 voturi, 2,05%
Elena Udrea: 27 voturi, 1,79%
Monica Macovei: 7 voturi, 0,46%

Vidra

Klaus Iohannis: 371 voturi, 49,86%
Victor Ponta: 242 voturi, 32,52%
Călin Popescu Tăriceanu: 8 voturi, 1,07%
Elena Udrea: 40 voturi, 5,37%
Monica Macovei: 8 voturi, 1,07%

Vinţu de Jos (primar PSD)

Klaus Iohannis: 1212 voturi, 51,11%
Victor Ponta: 668 voturi, 28.17%
Călin Popescu Tăriceanu: 99 voturi, 4,17%
Elena Udrea: 140 voturi, 5,90%
Monica Macovei: 37 voturi, 1,56%

Până în data de 26 mai, persoanele fizice pot redirecţiona 2% din impozitul pe venit către entităţi non-profit sau unităţi de cult.Acest lucru se poate face prin completarea formularului 230 / 200.

Persoanele fizice care în 2013 au realizat venituri din salarii şi asimilate acestora, precum şi cele care au obţinut în anul 2013 venituri din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor (închiriere, arenda), activităţi agricole pentru care venitul net se stabileşte în sistem real, piscicultură, silvicultură, transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni similare, altele decât cele cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe autorizate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare pot opta pentru virarea unei sume reprezentând până la 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil/câştigul net anual/câştigul net anual impozabil pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii sau a unităţilor de cult şi/sau, pot solicita restituirea cheltuielilor efectuate conform Legii nr.376/2004 privind bursele private, pentru acordarea de burse private potrivit art. 84 alin. (2) şi (3) din Codul fiscal, prin depunerea la organul fiscal de domiciliu a formularului 230 Cerere privind destinaţia sumei reprezentând până la 2% din impozitul anual şi deducerea cheltuielilor efectuate pentru economisirea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, în cazul persoanelor cu venituri salariale, respectiv a formularului 200 Declaraţie privind veniturile realizate din România, în celelalte cazuri menţionate anterior, până cel târziu în 26 mai 2014.

Se poate solicita direcţionarea sumei de 2% din impozit către o singură entitate nonprofit sau unitate de cult, fiind necesară completarea pe formularul 230/200 a denumirii, codului de identificare fiscală şi a codului bancar IBAN al entităţii beneficiare.

Persoanele fizice care au avut venituri salariale pot solicita, de asemenea, prin formularul 230, deducerea din veniturile impozabile din salarii, obţinute la funcţia de bază, a cheltuielilor efectuate între 01.01.2013-05.08.2013 pentru economisire în sistem colectiv pentru domeniul locativ, potrivit legii, în limita unei sume maxime egale cu 300 lei pe an. Această facilitate a fost valabilă în anul 2013 până la data de 05.08.2013, data de la care a fost abrogată prin OG nr. 16/2013. În completarea cererii este necesar ca solicitanţii să ataşeze, în copie, contractul de economisire-creditare în sistem locativ, documentul de plată a sumelor respective în anul 2013 în perioada menţionată (extras bancar), precum şi adeverinţă de la angajatorul de la funcţia de bază, din care să rezulte venitul baza de calcul şi impozitul pe salarii reţinut la sursa în cursul anului 2013.

Formularele 230 şi 200 se pot depune în format hârtie, direct la registratură organului fiscal sau la oficiul poştal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Declaraţia 200 se poate depune şi online, de către deţinătorii de certificat digital calificat, care au obţinut dreptul de utilizare a serviciului „Depunere declaraţii online”, (potrivit OMFP nr. 858/2008 modificat prin OMFP nr. 847/2009). Data depunerii formularului este data înregistrării acestuia la organul fiscal sau data depunerii la poştă, după caz.

Formularele se pun gratuit la dispoziţie contribuabilului la ghişeele unităţilor fiscale sau se pot descărca de pe site-ul A.N.A.F. www.anaf.ro, secţiunea Asistenţă contribuabili, rubrica Toate formularele cu explicaţii. Precizăm că formularele 200/230 identificate prin căutarea pe internet pot fi deja precompletate sau pot conţine erori, motiv pentru care recomandăm să utilizaţi pentru descărcarea acestora portalul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală www.anaf.ro. Opţiunea redirecţionării a 2% din impozitul pe venit către o anumită entitate beneficiara trebuie să aparţină în exclusivitate contribuabilului care o exercita.

Depunerea formularului 230 sau 200 pentru anul 2013 după 26 mai 2014 atrage decăderea contribuabilului din dreptul de a-şi exercita opţiunea privind redirecţionarea a 2% din impozitul pe venit, de a solicita restituirea cheltuielilor efectuate cu burse private sau, după caz, de a-şi deduce din veniturile impozabile din salarii de la funcţia de bază, a cheltuielilor efectuate pentru economisire în sistem colectiv pentru domeniul locativ.

646x404

Autoritățile bifează încă un an în care deschid circulația pe 100 kilometri de autostradă. Promisiunile pentru următorii cinci ani sunt de circa 250 km/an, doar că în 2014 vor fi gata abia 22. Directorul CNADNR a precizat că joi, 19 decembrie, este prevăzută deschiderea circulației pe loturile 1, 2 și 4 de la Orăștie-Sibiu și primul lot al tronsonului Lugoj-Deva (27,4). Astfel, se dau în circulație 87,3 kilometri care se alătură celor 17,8 între Deva și Orăștie, deschiși traficului rutier de la finele lunii mai 2013.
Dacă anul trecut s-au dat în folosință peste 160 de kilometri de autostradă, în 2013 constructorii abia au reușit să finalizeze lucrările pentru încă 105 kilometri de autostradă.
Conform termenelor prevăzute în contractele încheiate în urmă cu 2-3 ani, încă din luna aprilie a.c. trebuia să circulăm pe încă 190 de kilometri între Nădlac și Sibiu. La celelalte tronsoane, autoritățile au reușit să doboare un alt record – semnarea contractelor la mai bine de un an de la depunerea ofertelor. Este vorba de lotul 2  între Timișoara și Lugoj, respectiv loturile 2, 3 și 4 între Lugoj și Deva.   Acestea ar putea fi gata abia în 2015, promite ministrul marilor proiecte, Dan Șova, care spune că în acel an vom avea gata autostrada între Nădlac și Sibiu.
Pentru anul viitor rămân de finalizat lucrările la lotul 3 (22,1 km) de pe tronsonul Orăștie-Sibiu, unde din cauza alunecărilor de teren s-au impus lucrări suplimentare, și cele două loturi de la Nădlac la Arad. Dacă la lotul 3 de la Orăștie-Sibiu sunt șanse ca lucrările să fie gata în 2014, atunci când vine vorba de cei 38,8 kilometri între Nădlac și Arad, directorul general al Companiei de Drumuri (CNADNR), Narcis Neaga, este rezervat: „Depinde foarte mult de rezolvarea contestațiilor de către instanță“. Pe primul lot a lucrat până în noiembrie 2012 Romstrade, patronul companiei, Nelu Iordache fiind arestat în urmă cu un an. De atunci, lucrările au intrat în conservare până în toamna acestui an, când contractul a fost atribuit companiei Astaldi. La lotul 2, stadiul fizic al lucrărilor la jumătatea acestui an era de 84%. În iulie a fost însă reziliat contractul cu Alpine, după ce compania-mamă a intrat în insolvență. Nici până în prezent autoritățile nu au lansat un nou anunț de licitație.

Sursa: capital.ro

transavia 1Compania Transavia, liderul pieței de carne de pui din România, anunță înființarea a 2 noi ferme vegetale la Ciuguzel (jud. Alba) si Sâmboleni (jud. Cluj). Pentru dotarea tehnologică a noilor ferme vegetale Transavia a investit exclusiv din surse proprii 5 milioane de euro pentru achiziționarea de mașini agricole John Deere de la reprezentantul local, compania Ipso Agricultură România.

Extinderea diviziei vegetale a depășit bugetul de investiții anunțat pentru acest an, iar în ultimii 7 ani, Transavia a investit peste 60 de milioane de euro urmând cele mai înalte standarde de performanță în producerea cărnii de pui în România.

transavia 2

Produsele Transavia provin dintr-un sistem de producție complet integrat de la bob la furculiță, de aceea am înfiinţat acum doi ani o divizie vegetală pentru a produce cerealele în regim propriu” declară Ioan Popa, directorul general Transavia. În 2011, Transavia a inaugurat 2 ferme vegetale la Spring (jud. Alba) şi la Rediu, comuna Aiton (jud. Cluj).

Pentru 2014, ținta este cultivarea a peste 15.000 ha teren agricol pentru asigurarea în proporție de 100% a necesarului de cereale pentru hrana păsărilor, precum și înființarea de noi culturi agricole.

Pentru un control total al lanţului de producţie, Transavia a înfiinţat în 2011 divizia vegetală prin care se asigură producerea în sistem propriu a cerealelor folosite la hrana păsărilor, o premieră în rândul marilor producători de carne de pui în România.

transavia 3

Transavia este cel mai important producător de carne din România, producem peste 55.000 tone de carne de pasăre în fermele proprii din cinci județe transilvănene (Alba, Cluj, Sibiu, Brasov, Harghita).

Toate produsele sunt realizate în conformitate cu normele de calitate internaţionale, sub controlul autorităţilor sanitar- veterinare şi de mediu, iar in anul 2006 am fost selectați drept furnizor al Casei Regale a României.

Cei 22 de ani de activitate pe piaţa avicolă din România ne atestă calitatea incontestabilă de lideri.

Fondatorul şi directorul general al companiei este dr. ing. Ioan Popa, arhitectul celei mai performante companii cu sistem integrat de creştere, procesare şi comercializare a produselor din pui din România.

transavia 4

Produsele Transavia sunt prezente pe piaţa internă în procent de 75% în marile lanţuri de retail prin brandurile Fragedo si Papane.

Transavia este prezentă şi pe piaţa internaţională, prin exporturile realizate în ţări din Comunitatea Europeană (inclusiv Franta si Marea Britanie), Africa şi Orientul Apropiat.

Cei peste 1500 de angajaţi, o echipă solidă de management, investiţii constante şi un know-how propriu stau în spatele succesului obţinut şi la baza tuturor planurilor noastre de viitor.

www.transavia.ro

www.fragedo.ro 

foto: mediafax.ro
foto: mediafax.ro
foto: mediafax.ro

Poliţiştii de investigaţii criminale din cadrul Poliţiei Municipiului Alba Iulia, cu sprijinul poliţiştilor Serviciului Criminalistic, i-au identificat pe principalii suspecţi de comiterea, în cursul lunii februarie 2013, a două furturi de bani din biserici situate pe raza municipiului Alba Iulia.

Din cercetări a rezultat că în nopţile de 04/05.02.2013 şi 06/07.02.2013,  C.G.M., de 22 de ani, din Zlatna, împreună cu O.N.T., de 26 de ani, din Abrud, au pătruns prin efracţie în două biserici din municipiul Alba Iulia de unde au sustras suma totală de 1.900 de lei.

Faţă de C.G.M. a fost luată măsura reţinerii pe o perioadă de 24 ore, urmând ca în data de 18.10.2013 să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia cu propunerea de arestare preventivă, pentru o perioadă de 29 de zile.

Celălalt suspect, N.O.T. este încarcerat în Penitenciarul Aiud, fiind condamnat pentru săvârşirea altor infracţiuni.

Cercetările sunt continuate în vederea stabilirii întregii activităţi infracţionale a celor doi suspecţi precum şi pentru recuperarea prejudiciului.

foto: ro.wikipedia.org
foto: ro.wikipedia.org
foto: ro.wikipedia.org

Marea Unire este considerată drept evenimentul cel mai improtant din istoria românilor de 43,1% dintre respondenți. Pe locul al doilea în clasamentul importanței marilor evenimente din istoria românilor se clasează schimarea de regim din 1989 prin răsturnarea regimului comunist pe care o apreciază 17,5% dintre români.

Urmează Unirea Principarelor române Moldova și Țara Românească, considerată de 12% dintre respondenți drept cel mai important eveniment din istoria românilor.

Pe locul al IV-lea se situează aderarea României la Uniunea Europeană, cu 10,4% dintre opțiuni.

Câștigarea independenței este văzută de 9,9% dintre respondenți drept cel mai important eveniment din istoria românilor, în timp ce instalarea regimului comunist cumulează 3,5% dintre opțiuni.

0,1% dintre respondenți au indicat un alt eveniment, în timp nonrăspunsurile cumulează 3,4%.

Persoanele de peste 65 de ani apreciază într-o proporție semnificativ mai mare decât media importanța Marii Uniri din 1918.

De asemenea, persoanele între 36 şi 50 de ani apreciază într-o proporție mai mare decât media importanța răsturnării regimului comunist din 1989.

Remus Ștefureac, director INSCOP Research: ‘Explicația este legată de faptul că aceasta este generația care a participat cel mai activ la schimbarea de regim din urmă cu aproape 25 de ani.

În plus, este interesant de reținut că persoanele cu studii superioare apreciază semnificativ mai mult decât restul importanța răsturnării regimului comunist.’

Serbia/Iugoslavia este considerat cel mai bun vecin istoric pe care l-a avut România, 61% din populație împărtășind această opinie.

Bulgaria este considerată un vecin bun de 60,9% din populație.

Relațiile de vecinătate cu Rusia/Imperul țarist sunt apreciate drept bune de-a lungul istoriei de 28,1% dintre respondenți, iar cele cu Imperiul Habsburgic de 22,4%. Ungaria/Regatul Ungariei este apreciată drept un vecin istoric bun de către 17% dintre respondenți.

Turcia/Imperiul Otoman se situează pe ultimul loc al clasamentului, 13,4% dintre români considerând că, de-a lungul istoriei, a fost un vecin bun al României.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul în perioada 10-17 septembrie 2013.

Volumul eșantionului a fost de 1.050 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 3%, la un grad de încredere de 95%, eșantionul fiind de tip multi-stratificat, probabilistic.

Barometrul de opinie ‘ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA’ este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieții politice, economice, sociale și culturale.

Proiectul ‘ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA’ este o inițiativă a cotidianului ‘Adevărul’ realizată cu sprijinul INSCOP Research.

Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare și adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică așa cum se regăsește ea la nivelul opțiunilor populației. Acest lucru riscă să provoace probleme funcționale grave ale sistemului politic românesc și un deficit de legitimitate îngrijorător pentru regimul democratic.

Proiectul ‘ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA’ își propune să aducă în spațiul public, într-o formulă complexă și sistematică, opiniile populației cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între așteptările populației și rezultatele procesului decizional derulat de autoritățile publice.

Barometrul de opinie ‘ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA’ are patru direcții mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social — sanatate, educatie, protectie sociala, Viață și Societate) operaționalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendințe relevante și un set variabil pentru a identifica opinii pe teme foarte specifice.

foto: svnews.ro
foto: svnews.ro
foto: svnews.ro

Poliţiştii Secţiei 1 Poliţie Rurală Galda de Jos i-au identificat şi reţinut pe principalii suspecţi de comiterea, în lunile septembrie şi octombrie 2013, a mai multor infracțiuni de furt, din anexele unor locuinţe din localitatea Ampoiţa.

În urma cercetărilor efectuate de poliţişti, a rezultat că în noaptea de 23/24.09.2013, Florin Mihai M., de 19 ani, din municipiul Blaj, împreună cu Ieronim B., de 24 de ani, din comuna Meteş, au escaladat gardurile locuințelor şi au pătruns în curţile a 3 cetăţeni din localitatea Ampoiţa, comuna Meteş iar din anexe au sustras 3 motoferăstraie mecanice.

În noaptea de 24/25.09.2013, cei doi, folosind acelaşi mod de operare, au sustras alte două motoferăstraie din curţile locuinţelor altor doi cetăţeni din localitatea Ampoiţa.

Ulterior cele 5 drujbe furate, în valoare de 6.800 de lei, au fost vândute unor cetăţeni din comuna Unirea şi din orașul Ocna Mureş.

Prejudiciul a fost recuperat integral şi restituit păgubiţilor iar faţă de cei doi învinuiţi, poliţiştii au luat măsura reţinerii, în cursul zilei de ieri, 09.10.2013, fiind prezentaţi Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia cu propunere de punere în mişcare a acţiunii penale şi arestare preventivă sub aspectul comiterii infracţiunii de furt calificat.

Parchetul şi-a însușit propunerea poliţiştilor şi i-a prezentat pe cei doi instanţei de judecată care a dispus cercetarea lor în stare de arest preventiv, pe numele lor fiind emise mandate de arestare preventivă pentru o perioadă de 29 de zile.

Cercetările sunt continuate pentru stabilirea întregii activităţi infracţionale a celor doi inculpaţi.

foto: ziarulorizont.info
foto: ziarulorizont.info
foto: ziarulorizont.info

La sfârşitul săptămânii precedente, alte două persoane din judeţul nostru a devenit victime ale infracțiunii de înşelăciune, comise prin cunoscutul mod de operare „accidentul” .

În primul caz, victima, o persoană de 53 de ani, din Alba Iulia, a fost contactată telefonic de către o persoană care s-a prezentat ca fiind fiul său şi care i-a spus că a avut un accident rutier şi trebuie să plătească suma de 2.500 de euro unui avocat.

Pentru a-şi întări susţinerea, escrocul i l-a dat la telefon pe aşa zisul avocat care i-a cerut femeii să cumpere 25 de cartele reîncărcabile, cu o valoare de 25 de euro fiecare, urmând să se întâlnească în parcarea unui supermarket din Alba Iulia pentru a-i preda carterele.

Din fericire, femeia şi-a dat seama că este victima unei infracțiuni şi nu a dat curs solicitărilor iar în cursul aceleiaşi zile a anunţat poliţia.

Un alt caz a fost semnalat în data de 05.10.2013, de către o femeie în vârstă de 73 de ani, din Teiuş.

Aceasta a fost contactată în după amiaza aceleiaşi zile, prin reţeaua de telefonie fixă, apelantul recomandându-se ca fiind avocatul fiului său care ar fi comis un accident rutier în urma căruia o femeie şi un copil au ajuns la spital.

Apelantul i-a spus femeii că fiul ei urmează să dea declaraţii la politie iar pentru a-i putea da detalii în continuare despre anchetă, i-a cerut să cumpere 3 cartele telefonice preplătite, în valoare de 75 de euro. Femeie a cumpărat cartelele şi i-a comunicat escrocului codurile de reîncărcare.

Ulterior şi-a dat seama că a fost înşelată şi s-a adresat Poliţiei Oraşului Teiuş.

În ambele situaţii,cercetările sunt continuate în vederea identificării şi tragerii la răspundere penală a autorilor.

Pentru a nu deveni victime ale infracțiunilor de înşelăciune, poliţiştii din Alba le recomandă cetăţenilor din judeţul nostru:

· Nu oferiți date personale despre dumneavoastră, rude sau vecini apropiați, daca sunteți abordați direct sau telefonic de persoane necunoscute, sub pretextul unor presupuse câștiguri sau de către indivizi care susțin ca sunt reprezentanți ai unor companii de telefonie, cablu sau bănci.

· În cazul in care sunteți contactați de persoane care pretind a fi o ruda apropiată sau susţin că sună din partea acesteia şi pretind ca au urgent nevoie de bani pentru a rezolva problemele create de un accident rutier în care ar fi fost implicată, nu dați curs solicitării, în ciuda impulsului imediat cauzat de reacţia emoțională.

· Verificați daca ruda în cauza a fost implicată într-un eveniment rutier, cereţi date despre unitatea medicală, de Politie sau Parchet unde s-ar afla aceasta şi sunaţi pentru confirmare sau sunaţi chiar persoana în cauză pe numărul acesteia. În astfel de situaţii, reprezentanţii Poliţiei sau Parchetului nu reţin telefoanele mobile.

· Dacă sunteţi contactat de către cineva care va apelează în numele unei rude apropiate, solicitaţi-i acestuia o întâlnire directă şi anunţaţi poliţia la numărul de urgenţă 112, pentru a vă acorda sprijin şi nu mergeţi la aceste întâlniri decât însoţiţi de reprezentanţii politiei.

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook