Este România o ţară democratică?

Este România o ţară democratică?

Este România o ţară democratică?

Titlul acestui articol ar părea că este fără temei, dar situaţia concretă ne dovedeşte că la noi există o democraţie clamată, dar un mare deficit de democraţie în realitate.

Să analizăm această situaţie pentru a argumenta cele subliniate mai sus, pentru a stabili cauzele acestei nefericiri.

Alegerile sunt libere şi în principiu nu poate fi împiedecat nimeni să voteze pe cine crede de cuvinţă, dar şi aici apar probleme privind libertatea de exprimare prin metodele nelegale de cumpărare de voturi, care deformează, pentru acel moment, opţiunea adevărată a unui alegător.

Acest lucru face să fie alese persoane tupeiste şi fără proiecte serioase pentru comunitatea unde candidează, singurul gând al acestora este să-şi recupereze „investiţia” pe care a făcut-o pentru a cumpăra cât mai multe voturi.

Nenorocirea mare este că problema astfel rezolvată a deformat profund relaţiile dintre aleşi şi votanţi, a creat tupeismul primilor care nu se simt obligaţi faţă de alegători pentru că ei consideră că votul a fost „plătit” şi deci între părţi s-a rezolvat toate problemele,iar ceilalţi nu acţionează legal pentru ai destitui pe cei ce nu se ţin de cuvânt pe timpul mandatului datorită acestei complicităţi.

Trebuie, ca pentru o societate responsabilă şi sănătoasă, să ne facem toţi bine, să ne comportăm decent şi cu privirea spre viitor.

Dacă nu ne vom gândi decât la ziua de mâine, atunci îi vom alege pe cei care vor să ne cumpere, care ne mint şi ne promit totul, care imediat după alegeri uită de tot ce au promis, nu pe cei care au curaj să spună adevărul, să nu ne promită lucruri fără măsură.

O societate sănătoasă înseamnă ca majoritatea dintre noi să ne comportăm normal, să facem lucruri legale, să aplicăm principiul „ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face”.

Nu e greu pentru că o sociatate normală poate să asigure tuturor membrilor ei un trai decent, respect şi mulţumire pentru munca fiecăruia. Prostia îmbogătirii fără muncă ne transformă în oameni fără suflet, care nu credem aproapelui că are necazuri, lucru care de fapt ne dezumanizează.

O altă problemă ce consider că trebuie rezolvată pentru a ne convinge că democraţia în România este prezentă o constituie sporirea rolului Parlamentului.

Parlamentul, cea mai democratică instituţie a oricărui stat, în România funcţionează fără claritate, cu drepturi aparente, care exacerbate, înfurie mulţimile, nu-şi îndeplineşte cu rigoare şi responsabilitate funcţia fundamentală, aceea de a legifera. Aici mă refer la imunitate, care de fapt este o chestiune de formă nu de fond, pentru că orice parlamentar poate fi cercetat penal fără acordul nimănui, poate fi trimis în judecată, care de fapt trebuie să fie calea normală pentru majoritatea cetăţenilor şi nu arestările, care de multe ori la plătim din bani publici după ce pierdem procesele pe la CEDO

Normalizarea democratică a României presupune mai mulţi paşi pe care noi toţi trebuie să-i parcurgem, cum ar fi;

- sporirea responsabilităţii celor care sunt aleşi, a celor numiţi în funcţii publice, a tuturor celor care desfăşoară activităţi şi sunt salarizaţi din bugetul naţional sau local; stabilirea cu claritate a modului concret de tragere la răspundere,

- responsabilizarea tuturor locuitorilor acestei ţări pentru faptele lor şi stabilirea cu claritate a modului concret de tragere la răspundere,

- realizarea unui algoritm clar şi a unor metodologii concrete de control a puterilor statului între ele, cu un corolar al drepturilor de control a parlamentului, ca o structură aleasa de popor şi care primeşte împuternicirea necesară de la acesta, iar controlul acestei structuri de putere este cea mai transparentă,

- trecerea la o nouă organizare administrativ-teritorială a României, ca o premisă esenţială a unei noi filozofii a dezvoltării acesteia, reducerea semnificativă a aparatului administrativ, scurtarea traseelor în rezolvarea tuturor problemelor pe care le au cetăţeni,

- control mai eficient al structurilor de apărare şi securitatea naţională prin implicarea mai mult a camerelor parlamentare în avizarea sau chiar aprobarea numirii unor persoane pe funcţii prevăzute în statele de organizare cu gradele de general (de la gradul de general de brigadă (cu o stea) la cel de general (cu patru stele)), inclusiv pentru structurile de ordine publică pentru cele de chestor. Acest lucru ar permite instituţiilor respective, angajaţilor acestora să lucreze în folosul poporului român, nu a celui care i-au numit, iar cei care primesc informaţii de la aceste structuri sunt mai preocupaţi în a le utiliza în rezolvarea problemelor în beneficiul ţării, nu a lor. Acest mod face ca aceste structuri să lucreze ca cele de mercenari, nu ca adevăraţi patrioţi aşa cum le-ar plăcea şi lor.

Faptul că un fost preşedinte şi-a permis să spună că a fost părăsit de servicii, dovedeşte cu prisosinţă necesitatea realizării urgente a acestei probleme. De fapt şi Ceauşescu a fost părăsit de serviciile secrete, desigur atunci cred spre beneficiul nostru al românilor, dar pe celălalt nu cred că în interesul acestui popor, ci doar au trecut de la un „stăpân” la altul.

  • recuperarea banilor furaţi prin acte de corupţie, indiferent la cine au ajuns, acest lucru fiind un principiu de drept fundamental. La noi hoţii fac puşcărie dar rămân cu averile, lucru care nu cred că există în vreun Cod penal din lume, iar pedepsele nu sun proporţionale cu paguba pe care au produs-o cei care au jefuit bunurile publice sau private. Colaborare cu justiţia trebuie să fie apreciată, dar nu până la a desfinţa pedeapsa, iar recunoaşterea faptei şi amânarea executării pedepsei nu trebuie să fie „recompensată” prin rămânerea pe funcţia a căror reguli le-a încălcat.

  • anularea actelor de vânzare-cumpărare care s-au făcut prin fraudă şi a celor care s-au făcut în teritoriile ocupate în perioada 1940-1945, precum şi a celor din perioada privatizării a căror clauze nu s-au respectat. Pe baza unor principii clare privind restituirea proprietăţilor se va legifera dreptul de proprietate ca fiind esenţial într-o societate democratică, dar se va legifera şi faptele pentru care proprietatea nu poate fi restituită sau deţinută. Cei care au devenit proprietari prin furt, falsuri în acte, au adus prejudicii de securitate statului, au fost criminali de război sau în alte momente, nu pot deţine proprietăţi în România.

  • sporirea rolului societăţii civile şi stabilirea unor reguli mai simple pentru iniţiativa legislativă publică, inclusiv la nivel local.

  • referendumul trebuie să primească alte reguli de desfăşurare în sensul obligaţiei părţilor de a explica clar care va fi rezultatul, implicaţiile, dar modificări în ceea ce priveşte timpul de desfăsurare şi modul de vot, în sensul sporiri duratei de desfăşurare.

Nicolaie Dobra

Comentarii

Comentarii

Fara Comentarii

Lasa un raspuns