Cultura

Primăria Roșia Montană (județul Alba) a aniversat în 6 februarie împlinirea a 1882 de ani de la prima atestare documentară a localităţii prin activități dedicate tradiției miniere.

Casa 325, prima clădire restaurată din Roșia Montană, în care funcționează de trei ani Expoziția de istorie a mineritului „Aurul Apusenilor”, a găzduit simpozionul „Minerit și bunuri culturale la Roșia Montană”, moderat de prof.univ.dr. Vasile Moga, arheolog, vicepreședintele ASTRA – Despărțământul Alba Iulia. Lucrările simpozionului au evidențiat legătura strânsă dintre minerit și dezvoltarea culturală a Roșiei Montane de-a lungul celor 1882 de ani de atestare documentară, precum și importanța proiectelor de cercetare și reabilitare a patrimoniului demarate în ultimii ani în cadrul parteneriatului statului român cu Roșia Montană Gold Corporation pentru repornirea mineritului aurifer de aici.

Președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel, prezent la eveniment, le-a urat „La mulți ani” locuitorilor din Roșia Montană. Pentru mine este o surpriză deosebit de plăcută să văd aici reprezentanți de frunte ai ASTRA, iar prezența lor îmi spune că tot ce se dorește să se facă la Roșia Montană este pornit într-o direcție bună: atât legat de cultură, istorie și patrimoniu, cât și de viitorul acestei zone. Sper ca anul viitor să avem aici o atmosferă mult mai fericită, iar oamenii să aibă de lucru în zona Roșia Montană, a declarat Ion Dumitrel.

Printre vorbitori s-au numărat prof.univ.dr. Oliviu Iacob, președintele ASTRA – Despărțământul Alba Iulia; Matei Drâmbărean, directorul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Alba; prof. Aurora Marcu, ASTRA – Despărțământul Iosif Șterca Șuluțiu Abrud – Câmpeni; lector univ.dr. Călin Tamaș, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. La finalul lucrărilor, elevii școlii „Simion Balint” din Roșia Montană au prezentat o scenetă inspirată din tăblițele cerate descoperite în galeriile vechilor mine romane.

Sunt legat prin multe fibre de Roșia Montană, din 1971 încoace am venit aici în fiecare an. M-am bucurat când, la începutul anilor 2000, în urma parteneriatului statului român cu un investitor privat, au început proiectele de cercetare sistematică a patrimoniului cultural din Roșia Montană, la care am participat efectiv și astfel m-am putut implica în salvarea patrimoniului de la Roșia Montană. Mineritul a creat bunurile culturale ale Roșiei Montane și sunt convins că mineritul modern înseamnă protejarea și punerea în valoare a moștenirii culturale, a declarat prof.univ.dr. Vasile Moga.

La rândul său, gazda evenimentelor aniversare, primarul Roșiei Montane, Eugen Furdui, şi-a exprimat dorința de dezvoltare a comunității: Mineritul a avut întotdeauna o importanță majoră în dezvoltarea localității – a coagulat comunitatea, a format tradiții și a reprezentat factorul decisiv pentru prosperitatea zonei. Ne dorim ca, datorită mineritului modern, Roșia Montană să-și regăsească strălucirea de odinioară, iar la sărbătorile următoare să vedem comunitatea prosperă și fericită, a afirmat Eugen Furdui.

Cu Roșia Montană în suflet

Aniversarea Roșiei Montane a continuat cu lansarea volumului „De la Roșia la Donbas” a doctorului Andrei Jurca, unul dintre reprezentanții de seamă ai localității, promotor neobosit al culturii și al artei în comunitate. De altfel, el este președintele ONG-ului Pro Roșia Montană, organizație ce militează pentru un viitor mai bun al roșienilor. Prin cartea sa, „De la Roșia la Donbas”, doctorul Jurca a încercat să redea atmosfera poveștilor în mijlocul cărora a trăit la Roșia Montană și crâmpeie din viața zbuciumată a comunității miniere de aici.

În Roșia Montană au rămas urme istorico-arheologice ale existenței de aproape două mii de ani a localității și sunt convins că acestea vor fi puse în evidență așa cum merită. Am dorit ca aceste crâmpeie de istorie să nu fie uitate și am scris acest volum cu Roșia Montană în suflet. Roșia Montană este eroul principal al volumului”, a explicat Andrei Jurcă.

De asemenea, pentru a marca aniversarea celei mai vechi localități miniere din România, în Căminul Cultural al comunei a fost organizat un atelier de documentare privind tăblițele cerate descoperite la Roşia Montană, care dovedesc atestarea localităţii la 6 februarie 131 d.Hr, iar elevii școlilor din Roșia Montană au beneficiat de lecții deschise despre istoria așezării minerești.

Zona Roșia Montană are cel mai mare zăcământ auro-argintifer din Europa, dar, în absența oricăror activități miniere, lipsa locurilor de muncă a depășit 80%. La referendumul organizat în 9 decembrie 2012 în 35 de localități din județul Alba, 63% dintre cei care au votat s-au pronunțat pentru continuarea tradiției miniere în zonă și la Roșia Montană. În comuna Roșia Montană, aproape 80% dintre votanți au spus DA mineritului.

Joi, 7 februarie 2013, ora 10.00, la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia va fi vernisată expoziția „Evoluţia armamentului din preistorie până în zilele noastre”.

Cu acaestă ocazie vor fi expuse peste 1.000 de arme, de o foarte mare valoare, care acoperă peste 6000 de ani de istorie.

Printre acestea se regăsesc numeroase tipurile de arme albe (topoare, vârfuri de săgeți, de lance, de suliță, baltage, buzdugane, pumnale, săbii etc ) și obiecte de harnașament (zăbale, catarame, chingi, scări de șa).

Astfel, de la topoare din silex cu o vechime milenară până la baionete militare de secol XX, vizitatorul poate avea in faţă o istorie vie, neîntreruptă a ingeniozităţii umane.

Piesele expuse fac parte din cea mai importanta colecţie privată de arme din Europa de Est, care aparţine colecţionarului moldovean Petru Costin.

Evenimentul este organizat de: Consiliul Județean Alba, Primăria Municipiului Alba Iulia, Consiliul Raional Ialoveni (Republica Moldova), Serviciul Vamal (Republica Moldova), Camera de Comerț (Republica Moldova), Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia și Asociaţia „Prietenii Muzeului” Alba Iulia.

Deschiderea oficială a expoziţiei, care va fi găzduită de Muzeul Național al Unirii Alba Iulia în perioada 7 februarie – 7 martie, va avea loc în prezența dl Petru Costin – colecționar și director al Muzeului Serviciului Vamal din Republica Moldova, a autorităţilor din Raionul Ialoveni, Republica Moldova și a autorităților locale.

Marți, 5 februarie 2013, ora 11.00 la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, în cadrul manifestării expoziționale Exponatul lunii, va fi vernisat exponatul lunii februarie.

Cu această ocazie va fi expus un portret al lui Horea, realizat în ulei.

Tabloul este inedit prin faptul că a fost realizat chiar în timpul vieții eroului.

El a fost achiziționat de la Viena, dintr-un magazin de anchități, în luna aprile 1943, de către inginerul George Minescu (1899-1984) și ulterior donat Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba, Primăria Municipiului Alba Iulia și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

Președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel, a primit Diploma de excelență pentru ampla activitate în sprijinul Asociațiilor național-culturale românești din Nordul Bucovinei și pentru promovarea culturii românești ân afara granițelor țării din partea Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuți.

Această distincție mă onorează și vine să susțină, încă o dată, rolul de Capitală de suflet a tuturor românilor pe care îl are Alba Iulia.

Există o colaborare veche între Consiliul Județean Alba și asociațiile românilor din comunitățile de vecinătate.

Noi am susținut și vom susține în continuare manifestările dedicate limbii și culturii române atât în Bucovina cât și în Moldova, Serbia sau în alte zone locuite de români.” a spus președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel.

Sâmbătă – 2 februarie, în comuna Mihalț se va desfăşura cea de-a XXI-a ediţie a Festivalului Interjudețean „Datină Străbună pe Secaşe”, festival de folclor ce uneşte prin cultura tradiţională judeţele Alba şi Sibiu, afirmând importanţa unor obiceiuri străvechi.

Datină Străbună pe Secaşe” este un festival interjudeţean tradiţional, organizat prin rotaţie de judeţele Sibiu şi Alba, care îşi propune să revigoreze şi să promoveze tradiţiile localităţilor din Ţara Secaşelor. Anul acesta manifestarea are loc la Mihalț, în judeţul Alba, fiind organizată de Primăria Mihalț, şi Consiliul Judeţean Alba.

La ora 11.30 manifestarea va debuta cu parada portului popular, în cadrul căreia ansamblurile invitate îşi vor prezenta portul tradiţional, ilustrând asemănările şi diferenţele dintre cele 13 localităţile participante la festival: Câlnic, Cergău, Crăciunelul de Jos, Daia Română, Doștat, Loamneş, Miercurea Sibiului, Mihalţ, Ohaba, Păuca, Roșia de Secaș, Şpring şi Teius.

Programul folcloric de o aleasă ţinută se va desfăşura apoi începând cu ora 12.30 la Căminul Cultural din Mihalț. Vor susţine recitaluri Ansamblul folcloric al judeţului Alba, condus de profesorul Alexandru Pal, precum şi soliştii Roxana Reche, Maria Filimon, Dorina Nariţa, Floricica Moga, Cătălin Haşa şi Nicolae Tuhuţ. Organizatorii au pregătit și o surpriză, în acest an invitat special al festivalului fiind Ionuț Fulea.

Datina Străbună pe Secaşe este un eveniment deosebit, care a reușit să străbată prin vicisitudinile timpurilor, promovând folclorul autentic și datinile străbune ale locuitorilor din zona Secașelor. Este un festival ce aduce la un loc localități din două județe vecine, demonstrând că, în cazul culturii tradiţionale, a valorilor pe care neamul românesc le-a creat de-a lungul timpului, graniţele administrative contează mai puțin., a spus domnul Ion Dumitrel, Preşedintele CJ Alba.

Pornit în urmă cu peste 40 de ani de la Roșia de Secaș, la început mai mult ca o manifestare a locului, mai bine zis a așezărilor de pe Secașul Mic, Festivalul Datină străbună pe Secașe a înaintat biruitor prin vreme în ciuda opreliștilor și greutăților de tot felul cu care a avut a se înfrunta (culminând cu suprimarea sa pentru o vreme), ajungând astăzi  să antreneze mai toate comunele județelor Alba și Sibiu aparținând acestei minunate Țări a Secașelor, cu-ntindere de la Târnavă la Cindrel și de la Visa pân la Mureș.

Prima ediţie a festivalului a avut loc la Roşia de Secaş, în anul 1972, iar ce-a de-a doua ediţie s-a desfăşurat la Şpring în anul 1984. Între anii 1984-1994 nu au mai avut loc manifestări ale festivalului. Sărbătoarea se reia în 1996 prin organizarea unei noi ediţii la Şpring, apoi la Roşia de Secaş în 1997, la Doştat în 1998, la Ohaba şi Doştat în 1999, din nou la Şrping în anul 2000 şi iarăşi la Roşia de Secaş în 2001. Următoarele ediţii au avut loc la Doştat – 2002, Păuca – 2003, Alămor – 2004, Miercurea Sibiului – 2005, Şpring – 2006, Apoldu de Jos – 2007, Roşia de Secaş – 2008, Alămor – 2009, Cergău – 2010, Păuca – 2011 și Roșia de Secaș – 2012.

Filmul absurd al corecției cu orice preț, dar fără niciun motiv, rulează în continuare, la Alba Iulia, după o regie desprinsă dintr-un SF politic aberant. Doar scenariile sunt cele care fac diferența între episoade, însă, de la unul la altul, acestea sunt tot mai slabe și mai lipsite de substanță.

Cel mai recent episod consumat în această luptă surdă între bine și rău, între normal și deplasat, între a face și a fi pedepsit doar pentru că ai făcut, deși, cum s-a demonstrat, ai făcut bine și, mai mult, după manual, s-a consumat recent sub forma unei noi corecții aplicate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice primăriei din Alba Iulia pentru dirigenția de șantier aferentă proiectului “Reabilitarea centrului istoric Alba Iulia – Fortificaţia de tip Vauban – căi de acces, iluminat exterior şi mobilier urban zona interioară”.

Trecem peste faptul că nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. CA 91682 încheiată în data de 07.12.2012 are chiar din primele rânduri o greşeală, anume că zona unde s-a lucrat este ZONA INTERIOARĂ a Cetăţiii Alba Carolina şi nu “ZONA INFERIOARĂ”, aşa cum scriu autorii notei. Putem să catalogăm faptul drept superficialitate şi să trecem la fondul problemei.

Misiunea oamenilor păstoriţi de Liviu Dragnea a fost: corectați, băieți! Rezultat: 10% corecție pentru că (sîc!) la constituirea garanției aferente acestei proceduri s-a solicitat virarea acesteia într-un cont de trezorerie!!! Şi constatăm de aici că superficialitatea din dactilografiere nu este doar una de formă, ci se transmite şi fondului.

La sesizarea administrației locale ca faptul în sine este unul 100% legal și normal, onor autoritatea controloare a recunoscut că s-a pripit cu decizia însă, tot ea, a despicat firul în 4 și a menținut corecția de 10% pentru ca lipsea din (con)text opțiunea de “depunere a garanției în numerar la casieria primăriei”…

Un funcţionar care a greşit şi-şi recunoaşte greşeala este un  funcţionar corect. Un funcţionar care agreşit şi persistă în eroare este o aberaţie birocratică care aduce prejudicii chiar statului care l-a angajat să-l protejeze. Atât de bine îl protejează încât prin corecţii aberante ca aceasta contribuie din plin la reducerea gradului de absorbţie a fondurilor europene, sărăcind chiar bugetul de unde-şi primeşte leafa.

Nu trebuie să ai mari cunoștințe de administrație sau de implementare a proiectelor pentru a avea dreptul să rămâi crucit și pentru a cataloga, fără să greșești, drept strigător la cer gestul unor zapcii moderni, trimiși țintit să aplice corecții acolo unde alți colegi de-ai lor deja verificaseră și constataseră că totul e în regulă și se desfășoară în legalitate deplină. Precedenta verificare a avut loc la sfârşitul anului 2011 şi prin nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. 90912/28.12.2011 s-a consemnat că “nu se confirmă suspiciunea de neregulă notificată de către SVCPGN în adresa nr. VT-73743/04.10.2011.”,

Dar “ţinând cont de abordarea Autorităţii de Audit în speţe similare, conform Raportului de audit de operaţiuni pentru POR nr. 51140/AP/23.07.2012, ulterior Notei de constatare menţionate mai sus, echipa de verificare consideră că sunt îndeplinite condiţiile cerute de art. 31 din OUG 66/2011, cu modificările şi completările ulterioare pentru reluarea activităţii de verificare”, se arată în Nota de constatare din decembrie 2012, cea prin care municipiul Alba Iulia, dumneavostră albaiulienii sunteţi văduviţi de vreo cinci sute de milioane de lei vechi.

Că este aşa o dovedeşte însăşi argumentul invocat pentru reverificare, un argument care a apărut în luna iulie 2012, la două luni după instalarea guvernului Ponta I! Dacă am fi prezumţionşi am putea spune că este un guvern pornit pe “corectarea” cu orice preţ, chiar cu cel al sărăcirii bugetului naţional, a adversarilor politici.

Se ştie că autorităţile publice locale lucrează doar cu Trezoreria aşa că este clar pentru oricine că Primăria Alba Iulia nu putea cere viramentul garanţilor într-un cont deschis altundeva. Dar, nerecunoscându-şi greşeala, autorii Notei de constatare nr. CA 91682/7.12.2012 insistă că primăria a făcut o neregulă pentru că “o altă modalitatede constituire a garanţiei bancare se putea efectua şi prin plata direct, la casieria autorităţii contractante.

Excluzând acest mod de plată, solicitarea acestei cerinţe devine restrictivă”. Cu alte cuvinte oamenii MDRAP vor să vadă oamenii care participă la licitaţii umblând cu punga de bani prin oraşe ca să îi depună ca casieriile autorităţilor contractante! Nu că nu s-ar putea dar… să vedeţi unde trebuie să vireze Primăria Alba Iulia suma de 51.484,8 lei, valoarea corecţiei aplicate: într-un conmt bancar de recuperare deschis la TREZOREIE şi nicăieri altundeva. De ce  să nu vină cu plasa cu bani la casieria Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice?

Din pacate toate aceste episoade, absurde și aberante, nu fac decât să țină orașul pe loc. Asta într-un caz fericit, pentru că, deși exemplul prezentat este unul cu o valoare nesemnificativă, de fapt, prin totalizarea corecțiilor aplicate, se anulează bugetul de investiții al administrației din Alba Iulia pentru întregul an 2013. Și, după cum s-a demonstrat deja în câteva cazuri, banii, chiar dacă sunt recâștigați în instanță, se vor intoarce la Alba Iulia la Sfântul Așteaptă, pentru că nu există o linie bugetară în planul guvernului prin care să se restituie acești bani celor în drept, chiar dacă au fost luați pe nedrept.

Primar

Mircea Hava

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook